1,643 matches
-
spre împlinirea necondiționată și rapidă a propriilor dorințe și nevoi de factură strict egocentrică. Concepția despre sine: „Sunt unic și omnipotent!”. Concepția despre lume: „Cei din jur există pentru a-mi servi interesele!”. Pot fi conturate câteva subtipuri de TP antisocială cu atribute dominante care, simultan, le apropie și le diferențiază de celelalte tulburări de personalitate din clusterul B, dar și de TP paranoică. Sunt astfel descriptibile manifestări psihocomportamentale din seria grandorii, autoreferinței și aroganței, care asociază tendințe manipulative și un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu cele mai precoce manifestări din perspectivă temporală și care afectează cu precădere sexul masculin. Dominantele ei pot fi privite ca expresii sau extreme caricaturale ale trăsăturilor psihologice masculine. Cele mai recente dezbateri personologice identifică conceptul de tulburare de personalitate antisocială cu cel de psihopatie (Millon, Simonsen, Birket Smith, Davis, 1998Ă. Acesta integrează trăsături dominante cu determinism biologic, dar ale căror manifestări clinice sunt condiționate social și cultural. Ele aparțin unui model structural personologic foarte bine definit, dar dezavantajat - în sens
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unui model structural personologic foarte bine definit, dar dezavantajat - în sens categorial - de dispersia criteriilor care sunt integrabile majorității sindroamelor psihopatologice, datorită, printre altele, și tendințelor toxicomanice și potențialului anxiogen și depresogen. Orice alianță terapeutică este iluzorie în cazul TP antisociale. 5.3.2. Tulburarea de personalitate de tip borderline Aceasta integrează o accentuată instabilitate afectivă, a imaginii de sine și comportamentului, cu tendințe spre acțiuni impulsive și ignorarea consecințelor acestora. Sunt descrise, drept criterii diagnostice, următoarele: - imagine de sine instabilă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
provocative și intoleranța în relațiile interpersonale din cauza furiei de nestăpânit care poate favoriza și acte suicidare (Zanarini, Gunderson, Frankenburg, Chauncey, 1989Ă. Sunt descrise drept condiții agravante: incestul transgenerațional înaintea vârstei de 10 ani, cruzimea parentală, ostilitatea cronică și alte trăsături antisociale și schizotipale în familia părinților. Conform ICD-10, se disting două subtipuri ale unei personopatii instabile afectiv: de tip impulsiv, respectiv de tip borderline. Prima corespunde următoarelor criterii: - labilitate afectivă cu paroxisme disforice și agresive imposibil de controlat; - tendință marcată spre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în primul rând prin funcționarea la un nivel nevrotic - în sens psihanalitic -, dar și prin superficialitatea trăirilor afective și demonstrativitate. Sunt de menționat interferențele cu tipul infantil al TP de tip borderline descris de Kernberg. Asemănările cu tulburarea de personalitate antisocială se regăsesc în sectorul supraeului, corespunzător unei moralități conjuncturale, care nu atinge nivelul imoralității stabile și funciare a antisocialului, precum și în racordarea cognitivă la atitudinile anturajului în intenția manipulării lui (Pfohl, 1991Ă. Conform opniei lui Zetzel (1968Ă, există o tulburare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
racordarea cognitivă la atitudinile anturajului în intenția manipulării lui (Pfohl, 1991Ă. Conform opniei lui Zetzel (1968Ă, există o tulburare de personalitate histrionică „benignă”, raportabilă la tulburarea de personalitate narcisică, și una „malignă”, analizată în raport cu TP de tip borderline și cea antisocială. În formele sale cu manifestări tipice, TP histrionică poate fi privită ca o expresie extremă, caricaturală a trăsăturilor psihologice ale sexului feminin, fiind, de altfel, una dintre caracteriopatiile descriptibile cu precădere la femei. 5.3.4. Tulburarea de personalitate narcisică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburarea de personalitate narcisică nu are corespondent. Principalele repere etiopatogenetice le regăsim în teoria psihanalitică (Freud, 1914Ă. Pornind de la cele două subtipuri structurale narcisice - pasiv-astenic, respectiv activ-hiperstenic, descrise de Millon și Davis (1998Ă -, ultimul trebuie raportat la tulburarea de personalitate antisocială, fiind considerat chiar unul dintre subtipurile acesteia (Cîmpan și Nireștean, 2004Ă. Narcisicul stenic se mobilizează în scopul recuperării sau redobândirii unor drepturi și avantaje pe care și le arogă conform grandorii sale, reușind în schimb să fie satisfăcut într-o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un revendicativ nemulțumit. Superioritatea intrinsecă a narcisicului este înlocuită, în acest caz, cu sentimentul de incompletitudine și de nesiguranță ce corespund convingerii că el este inferior celorlați și marginalizat social. Trăsăturile narcisice se regăsesc deci atât la tulburarea de personalitate antisocială, cât și la tulburarea de personalitate histrionică, în sensul dependenței de anturaj și a comportamentului manipulativ. Sunt descrise și interferențele cu tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă, în baza excesului de orgoliu și autostimei, tendințelor demonstrative și lipsei de empatie. Gunderson et
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin instrumentul TCI a lui Cloninger. Autodirecționarea pe termen mediu și lung în cadrul comportamentului se desfășoară în mijlocul vieții sociale. De asemenea, și atributul „incapacității de a învăța din experiență”, prezent la multe tulburări de personalitate, dar mai ales la cea antisocială. Desigur, sinele se cere - la acest nivel - înțeles într-un sens larg, ce cuprinde eul conștient și, practic, toate structurile persoanei până la zona de inserție interpersonal-socială. Tulburările în direcția relațiilor intepersonal-sociale în cadrul tulburărilor de personalitate au fost amplu și permanent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de ansamblu și cu identificarea concretă a unei tulburări de personalitate. Nici unul dintre cele două aspecte nu are semnificație fără celălalt. Psihopatia lui Kraepelin era etichetată după comportamentul dissocial. În 1915, el distingea ca tipuri: excitabilul, instabilul, impulsivul, excentricul, mincinosul, antisocialul și certărețul. Kreschmer a descris persoanele anormale, în funcție de forma corporală și bolile psihice fundamentale tot într-un număr finit de tipuri, esențiale fiind schizoidul, cicloidul și epileptoidul. Schneider a descris amănunțit zece clase tipologice de persoane psihopate, care au ghidat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
categorial al tulburărilor de personalitate și bolile Axei I Tipul de tulburare de personalitate Boala psihică DSM-IV ICD-10 Paranoidă Paranoidă Tulburarea persistentă paranoidă Schizoidă Schizoidă Schizofrenie Schizotipală Histrionică Histrionică Tulburări disociative (Isterie?Ă Borderline Instabil-emoțională sau Borderline Tulburarea bipolară Narcisică - - Antisocială Sociopată Tulburări ale controlului impulsurilor, toxicomanie Dependentă Dependentă Toxicomanie, depresie Evitantă Evitantă Tulburări de fobie socială Obsesiv-compulsivă Anancastă Tulburarea obsesiv-compulsivă Deși corelarea dintre anumite tulburări de personalitate și anumite tulburări psihice este destul de evidentă, ea nu poate fi un criteriu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ideea lui Kraepelin privitoare la formele fruste de psihoză - în cazul acesteia, schizofrenia. Personalitatea de tip borderline și narcisică au bazele în gândirea psihanalitică mai recentă (Kernberg și Kohută. Personalitatea evitantă descinde din concepția învățării sociale a lui MILLON. TP antisocială împrumută mult din doctrina psihopatului sociopat. Această combinație de tipuri ce provin din modele conceptuale diverse, care nu sunt consistente unul cu altul, face ca distincția între categorii să nu fie întru totul clară, acoperirea între ele, considerabilă și reproductibilitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate În direcția opusă fragmentării în subtipuri se plasează atitudinea de reunire a categoriilor de tulburări de personalitate în grupe mai mari, în clustere. DSM-IV propune trei clustere: - clusterul A (straniu, bizară: TP schizoidă, schizotipală, paranoidă; - clusterul B (flamboiantă: TP antisocială, de tip borderline, histrionică, narcisică; - clusterul C (retrasă: TP evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă (se adăugă TP depresivăă. Aceste clustere nu au o argumentare teoretică sau factologică, ci rezultă mai degrabă din impresia clinică, din elementele generale de caracterizare. Totuși, gruparea în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
maladaptabilitate. Nevroticismul accentuat e corelat cu TP de tip borderline, iar cel scăzut, cu TP narcisică și cu psihopatia. Introversia e corelată cu trăsăturile TP de tip schizoidă și evitantă, iar extroversia, cu TP histrionică. Antagonismul e asociat cu TP antisocială, de tip borderline, paranoidă, narcisică, iar agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod consistent asociată cu TP antisocială, pasiv-agresivă, borderline și paranoidă, dar e crescută la TP obsesiv-compulsivă. Majoritatea studiilor s-au făcut cu NEO-P-R, dar a fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
e corelată cu trăsăturile TP de tip schizoidă și evitantă, iar extroversia, cu TP histrionică. Antagonismul e asociat cu TP antisocială, de tip borderline, paranoidă, narcisică, iar agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod consistent asociată cu TP antisocială, pasiv-agresivă, borderline și paranoidă, dar e crescută la TP obsesiv-compulsivă. Majoritatea studiilor s-au făcut cu NEO-P-R, dar a fost utilizată și lista celor 100 de adjective a lui Goldberg (1992Ă. Astfel, Coker (2001Ă găsește că fiecare categorie descrisă în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
predominant în ultimii cinci ani, și să evalueze dacă, în ultimul timp, nu au fost schimbări importante în personalitate. Aplicarea sa cere un antrenament special. Există interviuri structurate pentru evaluarea anumitor categorii de tulburări de personalitate: • Composite International Diagnostic Interview, Antisocial Form (CIDIĂ a fost dezvoltat prin colaborare WHO cu US. Alcohol, Drug, Abuse and Mental Health Administration (Rubins et al., 1988Ă, cu scopul de a exista un instrument internațional pentru evaluarea tulburărilor psihice. El este compatibil cu DSM-III și ICD-10
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Drug, Abuse and Mental Health Administration (Rubins et al., 1988Ă, cu scopul de a exista un instrument internațional pentru evaluarea tulburărilor psihice. El este compatibil cu DSM-III și ICD-10. Prin el se adună suficiente informații pentru a se diagnostica personalitatea antisocială. • National Institute of Mental Health Diagnostic Interview Schedule, Antisocial Section (DIS; Rubin et al., 1981Ă pornește de la criteriile lui Feighner (1977Ă. Se folosește în studii epidemiologice, fiind primul folosit în The Epidemiologic Catchment Area Project (Regie et al., 1984Ă. • Revised
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca puncte de plecare pentru abordări ulterioare. 9.1. Studiile epidemiologice privitoare la tulburările de personalitate Studiile epidemiologice în domeniul tulburărilor de personalitate sunt de dată recentă. Până în 1980, nu au existat criterii explicite de diagnostic - cu excepția celor pentru TP antisocială, publicate în Criteriile Pfheiner; 1974. Apoi nu au existat instrumente standardizate de diagnostic. După apariția acestora a trebuit să se organizeze și să se finanțeze cercetări sistematice. Cu toate acestea, au existat câteva eforturi în această direcție. În 1956, Essen-Müller
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sunt: „The National Institute of Mental Health’s Epidemiologic Cachment Area Study” (ECAS, REGIER și colab., 1988Ă. Acesta a vizat culegerea de date despre marea majoritate a tulburărilor cuprinse în DSM-III, dar din Axa II au fost cooptată doar TP antisocial. Au fost investigați mai mult de 15.000 subiecți, din 5 locuri (New Haven, Baltimore, St.Louis, North Carolina, Los Angelesă, instrumentul folosit fiind DIS (ROBINS și colab., 1981Ă, care e un interviu structurat; Al doilea studiu american mare e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au fost cele din DSM-III-R, iar ca instrument s-a folosit CIDI (1990Ă, interviu structurat elaborat de WPA pe baza DIS și administrat de către interviator sau clinician. Și în acest studiu, singura tulburare de personalitate inclusă a fost tot cea antisocială. Metodologia selecției cazurilor. În afara acestor studii ce nu au fost centrate pe tulburările de personalitate, dar care au inclus categoria menționată, alte studii au avut ca obiectiv însăși tulburările de personalitate. În majoritatea cazurilor selecția populației țintă s-a bazat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
9 Pentru tulburările de personalitate specifice, acestea variază între 1% și 3%. Diverși autori au semnalat unele diferențe între sexe. TORGENSEN, ZIMMERMAN și alții constată: în clusterul A, TP schizoidă ar fi mai frecvent la bărbați, în clusterul B, TP antisocială și TP narcisică ar fi mai frecvent la bărbați, cea histrionică la femei, iar cea borderline este egal distribuită. În clusterul C TP obsesiv-compulsiv e mai frecvent printre bărbați, TP dependentă printre femei, iar în ceea ce privește TP evitantă, unii o găsesc
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
iar cea borderline este egal distribuită. În clusterul C TP obsesiv-compulsiv e mai frecvent printre bărbați, TP dependentă printre femei, iar în ceea ce privește TP evitantă, unii o găsesc mai mult bine reprezentată tot la sexul feminin. Frecvența mai mare a TP antisocială la bărbați și a TP dependentă la femei nu surprinde, dar lipsa diferenței la TP borderline e interesantă. În general, datele statistice confirmă opinia clinicienilor. În privința vârstei, la populația ce apare în studiile epidemiologice predomină vârsta tânără față de cea înaintată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe Axa I. MAIER și colab. o evoluează la 63,3%. Peste jumătate din cei cu TP paranoidă, histrionică, evitantă, dependentă sau obsesiv-compulsivă întrunesc criteriile și pentru diagnostice pe Axa I. Cea mai mare comorbiditate s-a întâlnit la TP antisocială, mai ales cu dependența și abuzul de alcool și droguri, dar și cu depresia. În studiul lui ZIMMERMAN, persoanele cu tulburare de personalitate prezentau o rată de 7 ori mai mare de tentative suicidare decât populația generală. În cadrul comorbidității se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
între debutul lent progresiv, prin faza prodromală și o tulburare preexistentă de personalitate. Mai intervin și cerințe de diagnostic care, în ceea ce privește durata, sunt diferite în DSM-IV-R și ICD-10. Clusterul B. TP dramatice și flamboiante. Din acest grup fac parte TP antisocială, borderline, histrionică și narcisică. Corelația cea mai strânsă a fost aceea cu tulburările impulsurilor și cu dependența de alcool și droguri. Aceasta din urmă este probată și prospectiv, în sensul că riscul de a avea în cursul vieții o asemenea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
B au șanse crescute de a asocia și tulburări anxioase (rata = 2.3Ă, tulburări psihotice (5.3Ă, abuz de substanțe (5.0Ă. În Epidemiologic Catchement Area Study (ECAS, ROBINS și colab., 1991Ă mai mult de 90% din pacienții cu TP antisocială aveau un diagnostic adițional pe Axa I, mai ales cu abuz de alcool. O problemă mult discutată a fost ceea a co-ocurenței între TP borderline și depresie. S-a considerat chiar că ar fi două expresii ale aceleiași etiologii. La
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]