15,686 matches
-
, Claudia (21.II.1887, București - 21.IX.1961, București), poetă, autoare de teatru și publicistă. Este fiica Mariei (n. Georgescu) și a lui Ion Millian, antreprenor petrolist. A absolvit liceul la Ploiești, unde a și debutat cu versuri în ziarul „Ploieștii” (1905), continuând cu alte apariții în „Voința Prahovei”, „Lumina”, „Biruința”. Revine la București pentru a studia la Școala de Belle-Arte, extinzându-și colaborările la „Viața
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
176) că „trecerea către modernitate a însemnat concentrarea populației în orașe (urbanizarea) și apoi urbanizarea ruralului”. Două procese au marcat această ultimă schimbare. Primul este de-țărănizarea (Enikö, 1999, pp. 79-90), înțelegând prin aceasta renunțarea la agricultură și transformarea fermierilor în antreprenori sau lucrători în alte sectoare - industrie, servicii etc.). Al doilea este rurbanizarea , cu alte cuvinte extinderea orașului către zonele limitrofe și apoi transformarea satelor în zone de tip urban, pe măsură ce sistematizarea urbană avansează, devenind comprehensibilă, și adresând mai degrabă problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
limitate de dimensiunile mici ale parcelelor, de semințele, răsadurile și rasele de animale de calitate îndoielnică, de tehnologia adesea învechită. Un al patrulea model se conturează de câțiva ani, însă este probabil abia la începuturi. El este stimulat de acei antreprenori care au acumulat resurse importante și caută să achiziționeze loturi de pământ mari, efectuând cumpărături de la mai mulți proprietari. Suportul social pentru astfel de modele este încă redus. „Cum să îi iei domn’le pământul, că ăla e singurul lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bărbat, aproximativ 50 de ani, salariat). Sătenii consideră că zona este foarte bună pentru apicultură datorită lipsei poluării. Activitatea de creștere a albinelor însă nu a dobândit o amploare mare în ciuda potențialului natural existent și experienței de succes a unui antreprenor local, dintr-un sat care aparține comunei Trifești, menționat ca model de majoritatea liderilor locali. Piața forței de muncă locale este extrem de puțin dinamică și flexibilă, oferta de locuri de muncă în sectoarele secundar și terțiar fiind restrânsă. În localitate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
înscrisă în divizia județeană, dar susținerea financiară nu este sistematică, ci vine sporadic, sub formă de echipamente (Partidul Liberal a donat un rând de echipament în perioada alegerilor locale, primăria un set de mingii), sume mici de bani de la câțiva antreprenori locali (asociații agricole, magazine) ș.a.m.d. În aceste condiții, în lipsa unui sponsor permanent, nu sunt posibilități de antrenament riguros, de deplasare la meciurile cu echipele satelor vecine, astfel că tinerii se întâlnesc duminica și joacă fotbal doar de distracție
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ca în orice sat românesc, mai ales în zilele de duminică și în cele de sărbătoare, când nu se lucrează. Aici este locul unde bărbații se strâng pentru „a pune țara la cale”. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 1. Reprezentări ale antreprenorului local despre puterea de cumpărare din Ațintiș „De ce credeți că nu există mai mulți intreprinzători aici în sat? Nu ai posibilitate să vinzi produsul... nu prea se înghesuie lumea dacă nu ai cui să vinzi... am început cu magazinul din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
respectiv, adunând informațiile numai dacă acestea sunt disponibile și ușor de accesat. Pe de altă parte, interesul față de informațiile cu privire la UE nu este omogen în interiorul localităților. Chiar dacă majoritatea populației nu prezintă un interes deosebit față de problematica integrării, autoritățile locale și antreprenorii locali caută activ astfel de informații. Atât antreprenorii, cât și reprezentanții locali sunt interesați mai ales de informații referitoare la obținerea de suport financiar pentru proiecte de dezvoltare. Întreprinzătorii locali sunt interesați și de reglementările Uniunii Europene cu privire la domeniul în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și ușor de accesat. Pe de altă parte, interesul față de informațiile cu privire la UE nu este omogen în interiorul localităților. Chiar dacă majoritatea populației nu prezintă un interes deosebit față de problematica integrării, autoritățile locale și antreprenorii locali caută activ astfel de informații. Atât antreprenorii, cât și reprezentanții locali sunt interesați mai ales de informații referitoare la obținerea de suport financiar pentru proiecte de dezvoltare. Întreprinzătorii locali sunt interesați și de reglementările Uniunii Europene cu privire la domeniul în care își desfășoară activitatea, declarând că sunt forțați
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
suport financiar pentru proiecte de dezvoltare. Întreprinzătorii locali sunt interesați și de reglementările Uniunii Europene cu privire la domeniul în care își desfășoară activitatea, declarând că sunt forțați să le introducă, altfel trebuind să își oprească activitatea începând cu 2007. În Tomșani, antreprenorul local s-a dovedit a fi un centru de diseminare a informației, declarând că discută frecvent cu ceilalți săteni despre cerințele UE și despre ceea ce trebuie făcut pentru implementarea acestora. Zerindul este o excepție. Aici nu numai liderii locali sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la baza optimismului legat de integrarea în UE. Trebuie menționat însă că, deși au o atitudine pozitivă față de integrare, sătenii încep să perceapă care sunt costurile acesteia. Mai ales cei mai bine informați, precum cei din administrația publică locală sau antreprenorii locali sunt conștienți că după aderare nu va fi bine, cel puțin nu imediat. Cu toate acestea, subiectul Europa nu se află pe agenda publică a comunităților locale, cu excepția Zerindului. În general, oamenii nu caută să se informeze, consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de la autoritățile centrale sau de la donori internaționali (Banca Mondială, Uniunea Europeană). Pentru a obține finanțarea respectivă, comunitatea trebuie să elaboreze o aplicație, pe care să o supună evaluării finanțatorului. Procesul este cel obișnuit în obținerea unui credit de la bancă de către un antreprenor oarecare, numai că implică de această dată comunități. Unii finanțatori impun și condiții prin care restrâng direcționarea fondurilor către comunitățile sărace. Este cazul proiectelor Fondului Român de Dezvoltare Socială, de exemplu. Adesea se adaugă o condiție suplimentară, vizând în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cele șase sate a unor proiecte de dezvoltare finanțate prin granturi Satul Proiecte Tomșani Nici unul implementat. O încercare de a aplica la SAPARD 2.1 pentru modernizarea unor drumuri (inclusiv cel care duce la brutărie) a fost inițiată de principalul antreprenor local (proprietar și al morii). Studiul de prefezabilitate a fost achitat de către consiliul local (100 de milioane de lei vechi). Aplicația nu a fost însă depusă, dată fiind depășirea termenului limită, conform unor subiecți, sau a lipsei de interes a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
4. Elemente de cultură participativă în cele șase sate: O sinteză Satul Acțiuni trecute Tomșani Tomșaniul poate fi cu ușurința etichetat drept o comunitate conflictuală. Conflictele și contradicțiile dintre membri elitei locale sunt menționate adesea de către săteni. Preotul, primarul, principalul antreprenor local, preotul din satul vecin (de fapt, cele două sate formează deja o singură localitate), directorul școlii sunt percepuți drept cei mai importanți oameni ai satului și sunt deopotrivă iubiți de către unii și contestați de către ceilalți. Există un potențial latent
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
locali se pot alege din următoarele categorii: 1. ceea ce denumim generic dprept elite rurale, respectiv autoritățile locale (primar, consilieri comunali), principalii intelectuali ai satului (medicul uman, medicul veterinar, inginerul agronomi, notarul, preotul, poștașul, polițistul, directorul de școală, profesorul etc.), 2. antreprenorii locali (cei care au avut inițiativa lansării unei afaceri care se desfășoară în sat, fie în domeniul agriculturii, fie în cel al serviciilor) și 3. cei care lucrează temporar în străinătate (o categorie din ce în ce mai numeroasă și din ce în ce mai influentă). Aceștia din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Aceia care beneficiază de credibilitate devin, pentru ceilalți săteni, „brokeri” de informație, sunt cei cărora li se acordă dreptul să o reinterpreteze, ei sunt cei care „traduc” mesajele adresate, într-un fel sau altul, comunității, pentru ceilalți membri ai acesteia. Antreprenorii rurali sunt, probabil, cei mai bine informați cu privire la propriul domeniu, au încredere în ei și în propriile păreri, au un orizont larg de soluții atât pentru propria afacere, cât și pentru comunitate. În general, ei valorizează pozitiv schimbarea, sunt orientați
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
domnule căpitan, așa e! Ă Nu ești tu cel ce mi-ai făurit piciorul? Nu tu mi-ai meșterit ciotul ăsta? Ă Ba, cred că da. Catarama se ține bine, domnule? Ă Destul de bine. Dar ia spune-mi, ești și antreprenor de pompe funebre? Ă Sînt, domnule. I-am făcut coșciugul ăsta lui Queequeg, dar acum m-au pus să-l transform în altceva. Ă Ce fel de păgîn nemernic și ahtiat de cîștig ești, de faci într-o zi picioare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Eurostat, organismul Uniunii Europene însărcinat cu statisticile oficiale, a fost bănuit de menținerea unor conturi secrete în Luxemburg, Bruxelles și Madrid. Oficiul European Antifraudă (OLAF) a investigat această chestiune ca o conspirație criminală și suspiciune de fraudă. Printre altele, un antreprenor al Eurostat a oferit informații secrete unor companii și clienți privați. Astfel, 10% din venituri ajungeau la acest antreprenor, pentru costurile sale administrative, și 40% la bugetul Uniunii Europene; restul de 50% erau puși în conturi secrete. Acești bani erau
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
și Madrid. Oficiul European Antifraudă (OLAF) a investigat această chestiune ca o conspirație criminală și suspiciune de fraudă. Printre altele, un antreprenor al Eurostat a oferit informații secrete unor companii și clienți privați. Astfel, 10% din venituri ajungeau la acest antreprenor, pentru costurile sale administrative, și 40% la bugetul Uniunii Europene; restul de 50% erau puși în conturi secrete. Acești bani erau folosiți pentru mituirea companiilor pentru semnarea de contracte cu acel antreprenor. (17) Parmalat - 2003/2004 SEC descria scandalul Parmalat
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
privați. Astfel, 10% din venituri ajungeau la acest antreprenor, pentru costurile sale administrative, și 40% la bugetul Uniunii Europene; restul de 50% erau puși în conturi secrete. Acești bani erau folosiți pentru mituirea companiilor pentru semnarea de contracte cu acel antreprenor. (17) Parmalat - 2003/2004 SEC descria scandalul Parmalat ca „una dintre cele mai mari și nerușinate fraude din istoria financiară”. Parmalat era firma italiană numărul 1 în industria de lactate a țării. Fondată în 1961, compania număra peste 36.000
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
rândul său, la câștiguri rapide și semnificative; angajații care, cu regularitate, abuzează de sistemele companiei și exploatează aceste slăbiciuni pentru propriile interese; societățile pe acțiuni importante, preluările și proiectele de dezvoltare care implică transferarea unor resurse semnificative și profituri pentru antreprenori, dar care implică riscuri majore care nu au fost în totalitate administrate; măsurile pe termen scurt precum depozitarea reziduurilor, evitarea unor verificări importante în domeniul siguranței sau exploatarea forței de muncă din țările slab dezvoltate și resursele ce adună profituri
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
abordat chestiunea conversiei fostelor elite comuniste, amândouă fiind scrise de persoane care activaseră În interiorul cercurilor de putere comuniste. Într-un capitol al cărții sale - Stâlpii noii puteri -, Silviu Brucan prezintă câteva cazuri nominale de foste elite comuniste care au devenit antreprenori postcomuniști. Având mai degrabă un caracter cazuistic, capitolul este interesant ca punct de plecare pentru un studiu similar, fără să aibă Însă rigoare metodologică sau teoretică. O a doua carte apărută la Începutul anilor ’90, semnată de Vladimir Pasti, explica
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de actorii politici. Teza „premeditării” (complotul nomenklaturii) nu rezistă la confruntarea cu faptele. În Cehoslovacia, unde surpriza căderii comunismului a fost aproape totală, nu se punea problema alegerii unei ieșiri confortabile din cariera de aparatcik pentru a Îmbrățișa destinul de antreprenor, ci, mai degrabă, cea a supraviețuirii Într-o conjunctură represivă (legile „lustrației”), care a urmat „revoluției de catifea”. Printre categoriile care au fost victimele schimbării se aflau și fostele cadre politice. Totuși, datorită capacităților lor de adaptare la neocapitalism, ele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cadru superior - membru al PCC) este cea care a dat un număr egal de șanse acestui grup să regreseze pe scara socială (sancțiunea politică), dar și să aibă o ascensiune mai rapidă decât cea a altor grupuri spre poziția de antreprenor: după calculele lui Mateju, 57% dintre profesioniștii calificați care nu erau membri de partid nu s-au mișcat din poziția lor În ierarhia socioprofesională după 1989, dar 43% și-au menținut poziția și În cazul În care cumulau calitatea de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dintre acești nomenklaturiști au fost condamnați ulterior, și aceasta din lipsă de probe, de instrumente juridice potrivite și de acuzații veridice (cf. infra, „De la nomenklatură la clasa capitaliștilor”). c) Masa nomenklaturii, ca pătură socială capabilă de reconversie: directori În comunism, antreprenori În capitalism. Independent de legi și de acțiunile Partidului În favoarea pieței, din sânul nomenklaturii Înseși, ca pătură sau clasă creată istoric În timpul comunismului, s-au recrutat o bună parte a celor mai buni antreprenori ai capitalismului postcomunist. Ei realmente s-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
capabilă de reconversie: directori În comunism, antreprenori În capitalism. Independent de legi și de acțiunile Partidului În favoarea pieței, din sânul nomenklaturii Înseși, ca pătură sau clasă creată istoric În timpul comunismului, s-au recrutat o bună parte a celor mai buni antreprenori ai capitalismului postcomunist. Ei realmente s-au format În palatul comunist, așteptându-și răbdători vremea. Imagine idilică? Nicidecum: pentru acești ingineri cu diplomă, creați În masă de către comunism, proveniți din mediul muncitoresc și care formează osatura nomenklaturii - după cum o arată
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]