3,471 matches
-
a economiei muncii. Conținutul său este cel mai puțin decelat din rațiuni care țin de perspectiva etică. Extensia spațiului virtualizării valorii a oferit un suport sofisticat de eludare a aspectelor controversate, sectorul economiei monetare cuplându-se la obiectivele logicii capitalismului antreprenorial, iar aceasta prevalându-se de puterea sa de a alimenta, pe calea supraevaluării activelor, apetitul pentru câștig. În acest context contează doar ideea de capital, inclusiv ceea ce se numește capital uman având sensul de capacitate antreprenorială de inovare și creare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la obiectivele logicii capitalismului antreprenorial, iar aceasta prevalându-se de puterea sa de a alimenta, pe calea supraevaluării activelor, apetitul pentru câștig. În acest context contează doar ideea de capital, inclusiv ceea ce se numește capital uman având sensul de capacitate antreprenorială de inovare și creare de valoare. Din acest nou mod de a privi lucrurile a fost ușor să se stimuleze propensiunea economiei monetare de a se impune ca lider absolut al speculației, detașându-se de interesele și logica economiei reale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
descrie starea ideală, realitatea însă, cum am văzut, se îndepărtează tot mai mult de această stare. Economia este înainte de toate un produs al cunoașterii și nu doar un consum energetic și financiar. În ecuație se află două variabile de capital antreprenorial: capitalul uman și capitalul financiar, amândouă având inovarea ca funcție randamentală. Noua problemă a Economiei este fundamentarea unui model explicativ al îndreptățirilor la prosperitate. Sugestia economiei antropice nu este o iluzie. Recurs la reflexibilitatea conceptelor (Metafora care fixează) A. Cum
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de care aparține. La limită, este cazul ideatic al antreprenorului, care, pentru a-și dezvolta permanent propria afacere, este nevoit să „deschidă” și să multiplice cât mai mult propriile relații sociale (de aceea, rețelele deschise au fost numite și rețele antreprenoriale). În funcție de modul în care este definit „capitalul social” (și, implicit, registrul de probleme „sociale” ale comunităților), depinde cum anume vor fi identificate și selectate comunitățile care au nevoie de mai mult sprijin, cum anume vor fi informate, ce anume se
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nu dispun de un capital de start-up (de pildă, capital de pornire a unei afaceri, de înființare a unui ONG într-o zonă rurală izolată etc.). Instituțiile care acordă (micro)credite blamează adesea ideea de „grant”, considerând că inhibă spiritul antreprenorial, perpetuează pasivitatea (lipsa unui simț al răspunderii față de modul de cheltuire a banilor) și, eventual, mentalitatea socialist-paternalistă. „Răul” ar rezida în „cultura economică și de afaceri a potențialilor beneficiari”, iar „binele” în posibilitatea de „a scoate din mintea oamenilor ideea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Dacă avem posibilitatea să obținem niște bani, atunci să beneficieze toți, de ce să facem o afacere prin care să profite doar câțiva?” se regăsesc în majoritatea satelor facilitate, cu precădere în primii ani. În aceste condiții, dacă cei cu spirit antreprenorial nu aveau un prestigiu în cadrul comunității, alegerea unui proiect AGV a avut puține șanse de reușită sau, dacă a fost dusă până la capăt, inițiatorii nu au beneficiat de suportul celorlalți. Care a fost rolul facilitării în crearea cererii de proiecte
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de maximă eficiență, pentru atragerea comunității în jurul unei „afaceri comunitare” este esențială identificarea liderilor cu prestigiu (de exemplu, preotul, învățătorul etc., în funcție de ierarhiile locale). Pot apărea însă situații fără ieșire: comunități în care liderii cu prestigiu nu au un spirit antreprenorial și/sau nu vor să-și pună în joc prestigiul de care se bucură, în eventualitatea în care nu vor avea succes sau comunități în care există lideri cu eficiență (întreprinzători locali), dar sunt fără prestigiu. De-a lungul timpului
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și avize pe care trebuie să le realizeze beneficiarii poate fi identificat ca factor explicativ în prelungirea duratei de implementare a proiectelor. Dar nu acest factor este responsabil de întârzieri, ci alte variabile latente, cum ar fi: lipsa unei culturi antreprenoriale bazată pe contracte oneste și pe respectarea lor, slabe abilități de organizare în vederea diviziunii muncii în cadrul grupurilor de inițiativă din mediile sărace, inexistența unor practici de „angajare scrisă” a membrilor comunității (din această cauză, lipsesc persoane care se pot ocupa
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pare ca notele distinctive ale ancorei carierei sunt: caracterul lor dinamic , formativ, stabilitatea și puterea lor. Schein a inventariat opt ancore ale carierei: Ancoră Competența Tehnică Funcțională, Ancoră Competența Managerială Generală, Ancoră Autonomie / Independența, Ancoră Servirea unei Cauze, Ancoră Creativitate Antreprenoriala, Ancoră Provocare Pură și Ancoră Stil de Viață. O concepție acceptată atât de teoreticieni cât și de practicieni cât și la nivelul simțului comun ar fi acela că ancorele carierei pot fi caracterizate prin stabilitate de-a lungul timpului și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Aspects stratégiques, financiers et sociaux, Les Editions d’Organisation, Paris. Dale, L.A., Gale, William Jr. (1991), Managerial Communication, Homewood, Illinois. Day, C., Johnston, D., Whittaker, P. (1985), Managing Primary Schools, Harper Education Series, Londra. Drucker, P.F. (1993), Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, București. Duke, D. (1987), School Leadership and Instructional Improvement, Random House, New York. Duncan, J.W. (1983), Management - Progressive Responsibility in Administration, ed. a 7-a, Random House Business Division, New York. Dunham, J. (1985), Developing Effective School Management, Routledge
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
crise. Aspects stratégiques, financiers et sociaux, Les Editions d’Organisation, Paris. Dale, L.A., Gale, William Jr. (1991), Managerial Communication, Homewood, Illinois. Day, C., Johnston, D., Whittaker, P. (1985), Managing Primary Schools, Harper Education Series. Drucker, P.F. (1993), Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, București. Duke, D. (1987), School Leadership and Instructional Improvement, Random House, New York. Duncan, J.W. (1983), Management - Progressive Responsibility in Administration, e. a 7-a, Random House Business Division, New York. Dunham, J. (1985), Developing Effective School Management, Routledge
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
acestea, în cadrul UE funcționează și Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și Agențiile EURATOM. Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) este un organism independent și descentralizat al UE, ce reunește cele mai bune resurse existente pe plan științific, antreprenorial și educațional, pentru a promova capacitatea de inovare a Uniunii. Agenții și organisme EURATOM. Au fost create cu scopul de a susține realizarea obiectivelor Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (EURATOM), și anume: coordonarea programelor naționale de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ca obiectiv „garantarea accesului universal și continuu la învățare pentru a se forma și reînnoi competențele necesare pentru o participare susținută la societatea cunoașterii”. Este calea spre o cetățenie activă, spre dobândirea unor competențe (în domeniul tehnologiei, limbilor străine, angajării antreprenoriale și în viața socială) care să permită o situare corespunzătoare în context. Între aceste competențe, deprinderile sociale cum sunt autoorientarea, asumarea riscurilor, încrederea în sine, autonomia deciziei ar putea juca un rol important în organizarea scenariilor de viață. Toate aceste
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sunt numai inutile, ci chiar periculoase, un set de măsuri ce a asigurat succesul companiei X putând ușor determina falimentul companiei Y. Henry Mintzberg identifica șapte structuri fundamentale organizaționale ale companiei, care se pot întrepătrunde la nivelul unei societăți comerciale: antreprenorială, mecanicistă, de tip holding, profesională, inovațională, misionară și politică<footnote Mintzgerg, Henry, Le management. Voyage au centre des organisations, Éditions d’Organisation, Paris, 1999 (traducere după ediția în limba engleză din 1989). footnote>. Recomandăm cititorului interesat lucrările profesorului canadian ce
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
amintirea anumitor elemente de bază legate de aceste structuri (vezi cadrul 1.8). Fiecare dintre aceste structuri fundamentale determină anumite particularități în managementul financiar al companiilor. Cadrul 1.8. Structurile fundamentale organizaționale ale companiei în viziunea lui Henry Mintzberg Organizația antreprenorială constituie într-o definiție simplă organizația constituită în jurul unui întreprinzător, toate activitățile fiind realizate pe baza deciziilor acestuia. Practic, întreprinzătorul - elementul cheie al acestui tip de organizație - cunoaște toate aspectele relevante, exercită un control personal permanent și elaborează strategia generală
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
mult pus sub semnul întrebării și se presupune că libertatea de inițiativă economică privată a fiecărui agent economic este de natură să aloce corect stimulentele și, implicit, produce creștere economică; cum intervenția guvernamentală limitează libertatea individuală, precum și stimulentele productive și antreprenoriale, ea ar trebui redusă doar la aspectele ce țin de realizarea ordinii, impunerea drepturilor de proprietate, producerea bunurilor publice (infrastructură rutieră, feroviară, sistem standardizat de măsurători etc.); aceste tipuri de intervenție diminuează costurile tranzacționale, oferind oportunități de tranzacții economice reciproc
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
la prevalența regulilor pieței asupra deciziilor administrative specifice sectorului public. Deși există un grad înalt de specificitate națională în implementarea NPM (vezi capitolul 3), Hood (1991, pp. 4-5) sintetizează principalele doctrine ale noului management public astfel: - stil liber de conducere, antreprenorial, opus stilului tradițional, birocratic, încorsetat de reguli și proceduri; - standarde explicite și indicatori de performanță - stabilirea unor scopuri și ținte măsurabile în exercitarea serviciului public; - accentuarea controlului rezultatelor (al outputurilor) și măsurarea lor: alocarea fondurilor și bugetarea în funcție de rezultate și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cu privire la organizarea și funcționarea sectorului public, dar care au foarte multe puncte în comun. Pollitt vorbește despre „managerialism”, Lan și Rosenbloom despre „administrație publică bazată pe piață”, Barzelay despre „paradigma postbirocratică” (Hughes, 1998), iar Osborne și Gaebler (1993) despre „guvernare antreprenorială”. După cum putem observa, autorii reuniți sub această denumire își concentrează analiza în jurul unor elemente destul de variate ale sectorului public: de la funcționarea optimă a unui birou și comportamentul managerului public până la discuția privind funcțiile statului și relația dintre politic, politici și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
furnizeze respectiva organizație, precum și suma pe care organizația o va primi în schimbul implementării politicii respective. Principalele două scopuri ale NMP, conform lui Osborne și Gaebler (1993), sunt reducerea bugetelor de stat și creșterea eficienței. Cei doi autori afirmă că guvernele antreprenoriale au adoptat noi principii de guvernare: competiția între furnizorii de servicii; capacitarea cetățenilor prin plasarea controluluiîn afara birocrației și în interiorul comunității; măsurarea performanței agențiilor prin concentrarea asupra rezultatelor; ghidarea după scopuri, și nu după reguli și reglementări; redefinirea atitudinii față de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pe baza legii; promovarea interesului public; asigurarea unor studii de impact și evaluări cuprinzătoare;compasiune și empatie; asumarea personală a responsabilității deciziilor. Dacă ne referim la cadrul de referință al NMP detaliat mai sus, reducerea mărimii sectorului public și guvernarea antreprenorială presupun cele mai mari riscuri de apariție a corupției 1, pentru că implică o cooperare strânsă cu mediul privat și puteri discreționare mai mari pentru funcționari. Celelalte trei caracteristici ale NMP au o influență pozitivă asupra integrității, dacă sunt corect implementate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
evoluție, acesta a cunoscut mai multe etape de programare. Dacă la începutul existenței lui s-a trecut printr-o perioadă de sprijinire a acțiunilor umanitare, în prezent principalele eforturi ale finanțărilor OECD sunt cele din domeniul dezvoltării economice durabile, dezvoltarea antreprenorialului, sectorului privat etc. De asemenea, se remarcă o împletire dintre asistența externă rambursabilă și cea nerambursabilă. Odată cu anul 1996, în urma Conferinței Mondiale pentru Dezvoltare Socială - Copenhaga, OECD a creat forme de cooperare cu țările donatoare, care aveau ca obiectiv principal
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
obiective de politică regională: ~ convergență - domeniile de intervenție FEDR se concentrează asupra modernizării și diversificării structurilor economice, precum și asupra păstrării și creării de locuri de muncă durabile. Astfel sunt finanțate următoarele domenii: cercetare și dezvoltare tehnologică (CDT), inovare și spirit antreprenorial, societate informațională, mediu, prevenirea riscurilor, turism, cultură, transporturi, energie, educație, sănătate; ~ competitivitate regională și ocuparea forței de muncă - FEDR se concentrează asupra următoarelor aspecte: inovare și economia cunoașterii, mediu și prevenirea riscurilor, acces la serviciile de transport și telecomunicații de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
și nivelul real de contractare și absorbție de la nivelul regiunii. Prima axă selectată, Axa 4, are ca principal obiectiv declarat: „crearea și dezvoltarea unor structuri de sprijinire a afacerilor, de importanță regională și locală, reabilitarea siturilor industriale și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale regionale și locale, care să faciliteze crearea de noi locuri de muncă și creșterea economică durabilă” (Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, 2012). Astfel, Domeniul Major de Intervenție 4.1 se referă la investițiile destinate pentru dezvoltarea durabilă a structurilor de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane. Printre obiectivele specifice ale acestui program sectorial se numără: - Promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării - Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii - Facilitarea inserției tinerilor și a somerilor de lungă durată pe piața muncii; - Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive; - Promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
costisitoare, cu atât gradul de rezistență este mai mare. Schumpeter apreciază că inovația apare ca rezultat al experimentului în contextul unor noi combinații a resurselor existente, diferențiind-o de invenție; legătura puternică pe care economistul austriac o vede între funcția antreprenorială și inovație, explică și modalitatea de definire a inovației. Inovația apare ca activitatea socială specifică sferei economice, cu un scop comercial bine definit, în timp ce funcția antreprenorială este văzută ca "reformare a originilor producției, constând în exploatarea unei invenții sau, altfel
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]