1,296 matches
-
introducere conceptuală În problema generală a organizării politice, cu scopul de a clarifica unele concepte și de a găsi contextul În care pot fi gândite aceste relații prin care sunt furnizate bunurile publice. Apoi, studiul va identifica locul relației dintre antreprenoriatul politic și politicile publice În cadrul organizării politice. Modul de funcționare a acestor procese În cazul a două modele recente (modelul clientelar și cel formal) va fi descris pe scurt. În secțiunea a treia, studiul va aborda măsura În care structura
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
problemelor principal-agent produce o sumă de distorsiuni sistemice, incompatibile cu furnizarea eficientă a bunurilor publice. De aceea, nivelul problemei mută atenția, În ultima secțiune, asupra unor opțiuni de design constituțional, prin care poate fi indus un mediu semicompetitiv necesar funcționării antreprenoriatului public. În timp ce, având În vedere subiectul, abordarea va rămâne la un nivel general, preocuparea acesteia privește În primul rând cazul României, fiind relevantă pentru stadiul actual al dezvoltării sale instituționale. 1. Sistemul de furnizare a bunurilor publice derivă din modul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
lungul timpului, au fost experimentate diverse organizări politice; fiecare dintre acestea a presupus existența unuia sau a mai multor antreprenori care să-și asume funcția de a furniza bunuri publice. Pentru orice organizare mai complexă decât cea locală sau tribală, antreprenoriatul a avut nevoie de agenții subcontractate, pentru a putea furniza bunuri publice mai complexe. Două modele mai recente sunt modelul clientelar și modelul formal. Aspectul clientelar al „corupției” contemporane a reprezentat pentru multă vreme, În epocile premoderne, relația solidă, de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mediu competitiv depinde În mod fundamental de un nivel ridicat al alinierii intereselor și, prin urmare, de adecvarea structurii instituționale la mediu, În cazul furnizării monopoliste a bunurilor publice, competitivitatea este, prin definiție, minimă. De aceea, În cazul de față, antreprenoriatul politic și administrația pot urmări interese divergente În relația dintre ei și În relația cu constituenții, cu toate consecințele de rigoare. 4. Ce poate face aspirina?tc "4. Ce poate face aspirina?" Să pornim de la exemplul probabil cel mai discutat
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sunt puse În practica guvernării, sub forma unor acte sau acțiuni ale administrației publice”). Din acest punct de vedere, problema are atât un aspect cognitiv, cât și unul instituțional. Din punct de vedere cognitiv, deciziile, politicile și acțiunile particulare ale antreprenoriatului politic și administrației nu sunt stimulate În vreun fel să ia În considerare „tot” sistemul și impactul lor asupra acestuia. Stimulentele instituționale de bază rămân aceleași În cazul fiecărei decizii, politici sau acțiuni și, implicit, În cazul expertizei și al
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Câteva opțiuni particulare vor fi enumerate În ultima secțiune. Am văzut că problema esențială este cea a nivelului de aliniere al intereselor Între cele trei categorii de actori. Argumentul central poate fi rezumat spunând că nivelul de aliniere al intereselor antreprenoriatului politic, al administrației și al constituenților este cu atât mai mic cu cât presiunile competitive asupra organizației (furnizorul de bunuri publice, În cazul de față) sunt mai reduse. În al doilea rând, impactul acelorași seturi de stimulente asupra inițiativelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fi căutată În incapacitatea de a răspunde la Întrebarea de mai sus. Răspunsul la această Întrebare este că nu există nici o soluție universal valabilă pentru această problemă. Nu există nici o rețetă sau soluție care să poată spune că „relația dintre antreprenoriatul politic și politicile publice trebuie să fie x”. Motivele sunt legate de diversitatea formelor de organizare politică, pe de o parte, și de unicitatea fiecărei organizări politice particulare, pe de altă parte (Ostrom, 2000). Nereușind identificarea unui astfel de panaceu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
motivațiile necesare urmării corespunzătoare a scopurilor. În cazul unor sisteme complexe care furnizează un volum mare de bunuri publice, singura posibilitate de a Încerca atingerea alinierii funcționale a intereselor este inducerea competiției antreprenoriale Între furnizorii de bunuri publice. Noțiunea de antreprenoriat public (public entreprenenurship) este centrală acestui model. Ea depășește oarecum distincția de roluri dintre antreprenoriatul politic și administrație, deschizând piața de furnizare a bunurilor publice oricăror indivizi sau entități. Serviciile de antreprenoriat public pot fi asumate de companii, organizații publice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mare de bunuri publice, singura posibilitate de a Încerca atingerea alinierii funcționale a intereselor este inducerea competiției antreprenoriale Între furnizorii de bunuri publice. Noțiunea de antreprenoriat public (public entreprenenurship) este centrală acestui model. Ea depășește oarecum distincția de roluri dintre antreprenoriatul politic și administrație, deschizând piața de furnizare a bunurilor publice oricăror indivizi sau entități. Serviciile de antreprenoriat public pot fi asumate de companii, organizații publice sau lideri locali (vezi Ostrom, Tiebout și Warren, 1961; Ostrom, 1990; Ostrom și Ahn, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
antreprenoriale Între furnizorii de bunuri publice. Noțiunea de antreprenoriat public (public entreprenenurship) este centrală acestui model. Ea depășește oarecum distincția de roluri dintre antreprenoriatul politic și administrație, deschizând piața de furnizare a bunurilor publice oricăror indivizi sau entități. Serviciile de antreprenoriat public pot fi asumate de companii, organizații publice sau lideri locali (vezi Ostrom, Tiebout și Warren, 1961; Ostrom, 1990; Ostrom și Ahn, 2003; Hess, 1999). Antreprenoriatul public descrie o strategie de preluare a inițiativei În procesul de constituire și menținere
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
public trebuie să relaționeze cu un set de jurisdicții primare, În care cetățenii iau deciziile critice și cu un mediu multijurisdicțional În care alți agenți publici iau deciziile critice (Oakerson și Parks, În McGinnis, 1999, p. 320). Cu alte cuvinte, antreprenoriatul public catalizează acțiunea colectivă, preia o parte dintre riscuri și organizează o parte din proces, Încercând să pună În valoare idei inovative, alternative față de posibilitățile autorităților publice existente Într-o regiune sau Într-un domeniu de activitate. Dacă antreprenoriatul privat
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cuvinte, antreprenoriatul public catalizează acțiunea colectivă, preia o parte dintre riscuri și organizează o parte din proces, Încercând să pună În valoare idei inovative, alternative față de posibilitățile autorităților publice existente Într-o regiune sau Într-un domeniu de activitate. Dacă antreprenoriatul privat este un comportament În cadrul pieței, unde stimulentele și deterenții instituționali permit indivizilor să-și urmărească propriile oportunități În același timp, Îndeplinind funcții valoroase din punct de vedere social prin producerea de bunuri și servicii, În cazul antreprenoriatului public, sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
activitate. Dacă antreprenoriatul privat este un comportament În cadrul pieței, unde stimulentele și deterenții instituționali permit indivizilor să-și urmărească propriile oportunități În același timp, Îndeplinind funcții valoroase din punct de vedere social prin producerea de bunuri și servicii, În cazul antreprenoriatului public, sistemul politic este cel care definește libertatea și capacitatea indivizilor de a se angaja În această strategie. În măsura În care sistemul politic este capabil de a confrunta antreprenorii publici cu un sistem corect de stimulente, acțiunea acestora este, În mod normal
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
birocratice, similare celor cu care piața confruntă firmele. Antreprenoriatul public devine Însă disfuncțional, În absența contestării (vocii critice) din partea constituenței. Voi evidenția aici doar trei dintre principiile evidențiate de cercetările neoinstituționaliste ca fiind necesare funcționării unei organizări politice bazate pe antreprenoriat public. Libertatea indivizilor de a se autoorganiza pentru a-și rezolva problemele Ideea principală este că decizia individuală este ultima instanță morală și practică În orice problemă de acțiune colectivă. Libertatea de acțiune și de autoorganizare este cea care permite
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Libertatea indivizilor de a se autoorganiza pentru a-și rezolva problemele Ideea principală este că decizia individuală este ultima instanță morală și practică În orice problemă de acțiune colectivă. Libertatea de acțiune și de autoorganizare este cea care permite funcționarea antreprenoriatului public. Într-un sistem democratic, regulile constituționale ce afirmă drepturile de autoorganizare, autolegislare și autonomie a comunităților de interes devin centrale ca importanță, În același timp cu legislația privind procedurile de constituire, extindere și preluare, respectiv limitare a funcțiilor Întreprinderilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
jurisdicții suprapuse sunt mai În măsură să furnizeze eficient bunuri și servicii colective. Motivul este că, dacă o problemă se află În jurisdicția mai multor autorități publice În același timp (sau a altor entități care pot asuma o strategie de antreprenoriat public), Între acestea, va interveni o competiție benefică, de natură să argumenteze calitatea bunului colectiv furnizat și să Îi scadă prețul, În paralel cu un nivel eficient al coordonării. În același sens, competiția administrativă și cea fiscală Între unitățile administrative
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
problemei: cunoașterea indivizilor afectați, existența unui sistem operațional de sancțiuni graduale aplicate blatiștilor, monitori responsabili față de constituenți, față de autorități sau față de ambii, existența unor mecanisme relativ ieftine și rapide de soluționare a conflictelor și altele. Concluzie În discutarea relației dintre antreprenoriatul public și politicile publice am precizat termenul secundar ca semnificând acțiunea colectivă derulată prin autoritățile publice, la diferite niveluri. În anatomia autorităților publice, am distins Între antreprenoriat politic și administrație, arătând că eficiența politicilor publice depinde, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și rapide de soluționare a conflictelor și altele. Concluzie În discutarea relației dintre antreprenoriatul public și politicile publice am precizat termenul secundar ca semnificând acțiunea colectivă derulată prin autoritățile publice, la diferite niveluri. În anatomia autorităților publice, am distins Între antreprenoriat politic și administrație, arătând că eficiența politicilor publice depinde, pe de o parte, de relația dintre constituenți și furnizorul de bunuri publice și, pe de altă parte, de funcționarea procesului efectiv de furnizare (prin relația antreprenoriat politic - administrație). Chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
publice, am distins Între antreprenoriat politic și administrație, arătând că eficiența politicilor publice depinde, pe de o parte, de relația dintre constituenți și furnizorul de bunuri publice și, pe de altă parte, de funcționarea procesului efectiv de furnizare (prin relația antreprenoriat politic - administrație). Chiar și la acest nivel de generalitate, am observat că măsura În care sistemul formal reușește să genereze un nivel funcțional de aliniere a intereselor este limitată. Structura instituțională pe care se bazează modelul formal agravează incidența relației
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
agent se află la baza incapacității de autoreformare a sistemului public. Dacă acest gen de probleme nu poate fi tratat prin medicație ușoară, mai rămâne nivelul constituțional, ca arenă principală prin care poate fi indus un mediu cvasi-competitiv necesar funcționării antreprenoriatului public. Au fost prezentate câteva opțiuni de design constituțional orientate În acest sens. Scopul lor este minimizarea distanței dintre comportamentul indus de instituțiile formale și conduita determinată de propriul interes prin permiterea funcționării unui mediu cvasi-competitiv de furnizare a bunurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ideile lui David Mitrany. Neofuncționalismul pleacă de la aceleași prezumții ca și interguvernamentalismul, dar interguvernamentalismul consideră că integrarea are loc În urma acțiunii intenționate a statelor pe baza puterii pe care o au, spre deosebire de neofuncționalism, care consideră că integrarea are la bază antreprenoriatul supranațional (Moravcsik, 2005). Conform lui Haas (apud Moravcsik, 2005), integrarea este consecința inevitabilă a deciziilor anterioare de a centraliza guvernarea regională. Integrarea nu este rezultatul unei alegeri conștiente. Integrarea progresează atunci când interesele economice organizate presează guvernele să centralizeze politicile și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Exemple de tranzacții pentru care se dispune sau s-a efectuat plata: - Import de bunuri (avansuri, plăti la livrare, plăți după livrare); - Transport de bunuri sau persoane pe modalități de transport: transport feroviar, auto, maritim, fluvial sau aerian; - Construcții și antreprenoriat în România sau în străinătate; - Investiții directe în capitalul social al unor firme din străinătate (participare la capital social de 10% sau mai mult); - Lichidarea investițiilor nerezidenților; - Donații, moșteniri și alte transferuri fără contraprestație; - Comisioane aferente creditelor primite de la nerezidenți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155679_a_157008]
-
cazul exporturilor de bunuri. Exemple de tranzacții pentru care se fac încasări: - Export de bunuri (avansuri, încasări la livrare, încasări după livrare); - Transport de bunuri sau persoane pe modalități de transport: transport feroviar, auto, maritim, fluvial sau aerian; - Construcții și antreprenoriat, în România sau în străinătate; - Servicii turistice oferite nerezidenților: cazare, masă etc. - Servicii juridice, de consultanță, de reclamă, de cercetare etc. - Investiții directe în capitalul social al firmelor din România (participare la capital social de 10% sau mai mult); - Lichidarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155679_a_157008]
-
Argeș (Câmpulung Muscel) - Gorj (Târgu Jiu) - Caraș-Severin (Băile Herculane) - Maramureș (Borșa) - Mureș (Târgu Mureș) și multiplicarea suporturilor de curs. Etapa a III-a - 60.000 lei pentru publicarea de broșuri Etapa a IV-a - 140.000 lei pentru organizarea "Forumului antreprenoriatului feminin" la care sunt invitați să participe promotorii antreprenoriatului feminin la nivel național și internațional, femei de afaceri și femei cu potențial antreprenorial, absolventele cursurilor de educație antreprenorială din cadrul promoțiilor 2005, 2006 și 2007 ale programului. 3. ETAPELE PROGRAMULUI Programul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186614_a_187943]
-
Maramureș (Borșa) - Mureș (Târgu Mureș) și multiplicarea suporturilor de curs. Etapa a III-a - 60.000 lei pentru publicarea de broșuri Etapa a IV-a - 140.000 lei pentru organizarea "Forumului antreprenoriatului feminin" la care sunt invitați să participe promotorii antreprenoriatului feminin la nivel național și internațional, femei de afaceri și femei cu potențial antreprenorial, absolventele cursurilor de educație antreprenorială din cadrul promoțiilor 2005, 2006 și 2007 ale programului. 3. ETAPELE PROGRAMULUI Programul se va derula în patru etape, astfel: Etapa I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186614_a_187943]