1,523 matches
-
posturale etc. Kinezica (gr. kinesis = mișcare) este știința comunicării prin gest (lat. gestus = atitudine, mișcare a corpului) și expresie facială. Studiu al comunicării prin mișcările corpului reprezentate în genere de expresiile feței, gesturi și posturi, kinezica a fost inițiată de antropologul american Ray Birdwhistell în 1952; pe parcursul cercetărilor sale de teren asupra indienilor Kutenai, Birdwhistell a remarcat că mișcările lor erau diferite cînd utilizau limbi diferite (engleza sau kutenai). Corelînd această primă observație cu sugestiile lui Edward Sapir și Francz Boas
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cele ce urmează vom încerca să sistematizăm și să semantizăm componenta spațială a ordinii sociale, mai precis valoarea simbolică și diferențială a diverselor tipuri de spații și distanțe. 9.2. Proxemica. Definiție și delimitări Proxemica reprezintă în viziunea creatorului său antropologul american E.T.Hall "studiul perceperii și utilizării spațiului de către om" (1981:191), domeniu corelabil activităților comportamentale legate de teritorialitatea etologilor. De-a lungul dezvoltării sale, pro-xemica a fost numită și "topologie umană", "oriologie sau studiul frontierelor", "spațiu social ca biocomunicare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este una din cauzele eșecului comunicării ("Mai vrei ceai?" întreabă iepurele pe Alice în țara minunilor, iar aceasta se revoltă: "Cum să mai vreau cînd nu mi-ai dat deloc pînă acum?"). PROXEMICA Studiu științific al distanțelor interpersonale, întreprins de antropologul american E.T.Hall. În ciuda diferențelor dintre culturi, toate grupurile cunosc distanța intimă (a dragostei sau agresiunii), distanța personală a prieteniei și colaborării, distanța socială a ierarhiilor, precum și cea publică (a scenei sau arenei politice). RECURENȚĂ Repetiție regulată și previzibilă a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din mass-media și cu anumite informații selectate din spațiul virtual. Ultimul capitol al lucrării l-am consacrat analizei influenței pe care o are divinația asupra imaginarului colectiv. Urmărind unele semne care ar putea fi marca unui deficit simbolic, cum scria antropologul Marc Augé, am realizat că, dincolo de un așa-numit pericol de ficționalizare a realității, există totuși semne că omul are disponibilitatea să recreeze și să readucă în actualitate misterul sacrului în această lume. * * * Departe de mine gândul de a face
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în mediul social. Situându-se la granița dintre sacru și profan, dintre supranatural și natural, divinația angajează și pune în mișcare diverse energii. Este prilejul unor inepuizabile dispute și discuții filosofice, teologice. Este, totodată, un inepuizabil teren de cercetare pentru antropolog, etnolog, istoric etc. Legătura sa cu societatea este întreținută de ideile pe care le vehiculează, dar și de consecințele actului divinatoriu în sine. Nu mai este nici un secret faptul că actul decriptării și profetizării evenimentelor contribuie la nașterea legendelor mitologice
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ordine a lucrurilor și a vieții nu poate fi perturbată decât de o vrăjitoare, singura capabilă să manipuleze anumite forțe. De exemplu, luarea manei la vaci era o practică întâlnită pe tot cuprinsul Europei. Cauzele care au fost contabilizate de antropologi și sociologi pot fi dintre cele mai diverse: invidie, răzbunare, gelozie, orgoliu nemăsurat etc. Aceleași lucruri se pot spune și despre lumea sătească din centrul și estul Europei. La noi, în România, aproape că nu exista sat în care să
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deprinderii formate și perpetuate prin observație și experiență, care duseseră la constituirea unei arte divinatorii, oionistiké (téchne)"55. Împărțirea divinației în două categorii (deductivă și intuitivă) este de origine greco-romană și a făcut carieră în timp, fiind invocată de numeroși antropologi, etnologi și specialiști ai fenomenului religios. Clasificarea platoniciană a fost apoi preluată și a rezistat până în zilele noastre. Cele mai importante lucrări 56 care au promovat-o rămân în continuare tratatul ciceronian Despre divinație și cartea lui Auguste Bouché-Leclercq Divinația
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a reușit să ofere răspunsuri clare la toate enigmele conportamentului lor. În plus, corelarea acestor comportamente cu o serie întreagă de întâmplări din natură, viața socială și cea individuală este semnul clar al unui alt tip de gândire, pe care antropologii și istoricii religiilor preferă să o numească de tip magico-religios. Cert este că această manieră de a gândi lumea este una integratoare, specifică omului tradițional. Omul face parte duntr-un univers de semne care se leagă între ele prin fire nevăzute
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
științifice actuale. Ei enunță în teoriile lor ideea unei utopii a obiectivității. Edgar Morin, de pildă, argumentează acest fapt prin aceea că "o cercetare este întotdeauna o afacere individuală și singulară pe un teren care conține întotdeauna singularități"120. Activitatea antropologului și sociologului ar fi, mai degrabă, asimilată înțelegerii și descifrării unui cod simbolic. Ideile și credințele oamenilor, practicile divinatorii, riturile arhaice sau moderne, dar și refuzul de a răspunde la întrebările cercetătorului sau răspunsurile duplicitare etc. fac parte din acest
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
societăți sau a unei comunități. Practica divinației, prin bogăția de imagini și reprezentări pe care o pune în joc, dar și prin accentul pe care-l pune pe simbol și pe limbajul simbolic, este un exemplu ilustrativ. Întâlnirile sociologului și antropologului cu "celălalt", indiferent sub ce chip s-ar înfățișa acesta (vrăjitor, vraci, ghicitor, simplu șarlatan etc.), pot conduce către experiențe deosebite din punct de vedere intelectual. Concluziile pot fi fertile dacă încercăm să ne debarasăm de o serie de idei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
soluție oarecum nouă, inedită în peisajul cercetării antropologice. Ea nu este alta decât aceea de a încerca să devii tu însuți clientul prezicătorului. Autoarea crede, așadar, că doar asumarea unei subiectivități depline a demersului poate oferi rezultate satisfăcătoare. Conform mărturiilor antropologului francez, de fiecare dată când a luat notițe într-o ședință de divinație, autoarea a constatat că o parte, "întotdeauna aceeași", îi scăpa... Informațiile înregistrate pot fi uneori lacunare, iar condiția celui care participă la o astfel de aventură este
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ci să controlezi discursul celuilalt, să reușești să te descurci în păienjenișul de informații, semne, simboluri și cuvinte. În acest caz, chiar dacă încerci să realizezi o observație participativă, pentru "a te pune în pielea clientului", nu obții informații suplimentare. Problema antropologului și sociologului care lucrează cu metode calitative de tipul observației rămâne mereu aceeași: Ce, cât, cum, unde se privește? Cât la sută din rezultatele observației sale sunt obiective și cât la sută sunt recompuneri ale propriei noastre subiectivități? Cât la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
generate de o serie de răspunsuri lacunare și incomplete. O serie din rezultatele obținute astfel le-am structurat și prezentat în secțiuni speciale și, credem noi, originale ale lucrării. 5.2.5. Filmul antropologic Unul din visele oricărui sociolog și antropolog este acela de a realiza un film prin care să prezinte realitatea vie, așa cum este ea. Filmul antropologic este o tehnică modernă ce se încadrează în domeniul mai amplu al antropologiei vizuale. Ea nu a intrat încă în uzul larg
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ce urmează ajută la înțelegerea mai corectă a cadrajelor, unghiurilor și secvențelor filmului. În funcție de "obiectul principal" al observației, tehnicile vizuale pot fi împărțite în trei categorii: * Tehnici materiale; * Tehnici rituale; * Tehnici corporale; 5.2.5.1. Tehnicile materiale Dacă pentru antropolog noțiunea de obiect face trimitere doar la lumea materială, pentru cineast "funcția de obiect se aplică oricărui element corporal sau material asupra căruia se exercită o activitate directă sau indirectă a agentului"138. Așadar, obiectele pot fi corporale și materiale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
era vorba de valorizarea unor aspecte prin ochii spectatorului european. Din această perspectivă, studiul unui fenomen divinatoriu reprezintă o valorizare și o prezentare a unui act ritual prin filtrul privirii celui care urmărește cu interes anumite secvențe ale actului (operator, antropolog). În ceea ce ne privește, am privilegiat în timpul filmărilor tehnicile corporale și pe cele ritualice. Imaginile astfel surprinse vor fi interpretate și analizate într-o manieră originală. Am gândit în acest sens o analiză secvențială (fiecare secvență ritualică este prezentată și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
contra, reușește să pună în lumină complexitatea celor două manifestări ale faptului religios. Deoarece ele se întrepătrund, în practică este destul de dificil să facem o delimitare exactă a lor. Pe de altă parte, definițiile care s-au dat magiei de către antropologi nu exclud din ecuație divinația. "Magia scrie Bronislaw Malinowski nu este derivată dintr-o observare a naturii sau din cunoașterea legilor ei, ea este o posesie primordială a omului, la care acesta poate accede doar prin tradiție și care afirmă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
puțini sunt cei care apelează din obișnuință sau pură curiozitate. Divinația este percepută ca mijloc și nu ca scop. Ea devine instrumentul care îi poate dezvălui clientului calea spre un deznodământ cât mai favorabil. Studiind practicile woodoo în Africa, cunoscutul antropolog francez Marc Augé descoperă importanța artei divinatorii în societățile respective: "Procedura divinatorie dă fiecărui individ o idee din ce în ce mai clară asupra destinului și a identității sale"221. Credem că această observație este valabilă și în cazul civilizației moderne. Deși organizarea socială
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
tuturor formelor de foc ritual trebuie căutată în "focul viu", care își are "originea în vremurile în care strămoșii popoarelor europene trăiau mai mult din produsele cirezilor lor, iar agricultura juca încă un rol subordonat în viața lor""240. Perspectiva antropologului pune în relație credințele și ritualurile legate de foc cu principala sursă de existență a omului din vechime: agricultura. Viul vegetal și animal ar fi generat o mulțime de credințe legate de prezența focului viu. Iată suficiente motive pentru a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este valoarea și autenticitatea practicilor, ci comerțul care înflorește în jurul lor. Paralel cu acest fenomen se pot dezvolta și alte "industrii" conexe: talismane, amulete, obiecte magice, pietre norocoase, produse afrodisiace, esențe, panacee de tot felul, rețete miraculoase. De ce interesează pe antropolog și sociolog acest fapt? Pentru simplul motiv că publicitatea poate avea un "efect pervers" asupra înțelegerii și evaluării corecte a divinației ca fenomen cultural și spiritual. Proliferarea fenomenului și exploatarea sa economică poate genera o situație asemănătoare cu cea din
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Iași, Ed. Polirom, 1997, p. 220. 15 Ilie Bădescu, op. cit., pp. 195-196. 16 Joachim Wach, op. cit., p. 220. 17 Ibidem. 18 Ibidem, p. 223. 19 Clarviziunea a fost și probabil încă mai este un subiect de studiu extrem de interesant pentru antropologi, medici, psihologi, fizicieni, dar și pentru cei care, aparent, nu au nici o legătură cu fenomenul. În practica manipulării, fenomenul clarviziunii este unul extrem de cercetat Ernst Meckelburg, în lucrarea Agenții PSI. Manipularea conștiinței noastre (București, Ed. Nemira, 1996), înscrie clarviziunea în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Maffesoli, Paris, 2001; Jeanne Favret-Saada, Les mots, la mort, les sorts, Paris, Galimard, 1997. Lucrările menționate aici reprezintă teze de doctorat, masterat sau, pur și simplu, analize ale fenomenului divinatoriu din diverse perspective. Dintre ele se detașează cea a cunoscutului antropolog francez Jeanne Favret-Saada. Sistemul conceptual și argumentativ al autoarei aduce noutăți din punctul de vedere al înțelegerii fenomenului divinatoriu și al vrăjitoriei. În plus, metoda de analiză și de culegere a informațiilor folosită de J. Favret-Saada pune la dispoziție un
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
traducere de Nora Vasilescu, Iași, Ed. Moldova, 1993, pp. 119-120. 150 Jakob Böhme, apud J. Maxwell, Magia, traducere de Maria Ivănescu, București, Ed. Univers Enciclopedic, 1995, p. 12. 151 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 21. 152 Ibidem. 153 De exemplu, cunoscutul antropolog englez Edward B. Tylor, în Primitive culture (Londra, 1903, vol. II), nu face nici o distincție între magie și științele oculte în general. 154 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., folosește sintagma magie
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din Moldova. Universul culturii populare, Iași, Ed. Presa Bună, 2002, vol. II, p. 29. 159 Lucien Lévy-Bruhl, Les fonctions mentales dans les sociétés inférieures, Paris, Alcan, 1918; La mentalité primitive, Paris, Alcan, 1922. În cele două lucrări ale etnologului și antropologului francez se regăsesc explicații și teorii (de exemplu, legea participației) privind felul în care mentalitatea primitivă își asumă elementul magic și religios. 160 Achim Mihu, op .cit., p. 228. 161 Vezi în acest sens analiza secvențială a filmului din Anexa nr.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
252. 163 Ibidem, p. 253. 164 Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, București, Ed. Humanitas, 1999. 165 J.G. Frazer, Creanga de aur, ed. cit. 166 Bronislaw Malinowski, op .cit., pp. 138-139. 167 J.G. Frazer, op. cit. Apărută în mai multe volume, lucrarea cunoscutului antropolog englez devine un sistem de referință atunci când vorbim despre credințele și practicile magico-religioase ale celor vechi. Referitor la relația dintre magie și știință, pe coperta a patra a volumului IV regăsim următorul citat din autor: "Dar, în timp ce știința are acest
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Maffesoli, Eloge de la raison sensible, Paris, Bernard Grasset, 1996; Michel Maffesoli, Le mystère de la conjonction. Paris, Fata Morgana, 1997; Giulia Sfameni Gasparo, Oracoli, profeti, sibille. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, ed. cit. La toți aceștia mai putem adăuga nenumărați antropologi și etnologi din țară și străinătate care au scris texte serioase (folosite și citate în lucrarea nostră) în domeniu. 185 Subiectul este tratat și de Claude Benski et al., The "Mars" Effect, a French Test of over 1000 Sports Champions
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]