1,520 matches
-
are nevoie de un țap ispășitor pentru a-și defula umorile, tensiunile și nervii îndelung acumulați. Evident, tapul ispășitor în Italia actuală este comunitatea românească. Ea este simbolic/real sacrificată. A devenit o nefericită versiune postmodernă a pharmakos-ului analizat de antropologul Rene Girard. Din această perspectivă, nu are importanță realitatea că doar unii români sunt răi... La limită, toți românii sunt stigmatizați drept hoți, violatori și criminali. Dacă un italian violează o fată de 4 ani, nefericitul eveniment este consemnat de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
era interpretată ca o probă a cinstei acuzatului. Realitatea este că ordaliile sunt universale și preced cu mult creștinismul. Antropologia culturală ne oferă cu maximă generozitate o mulțime de exemple. Unele dintre ele au fost colecționate și interpretate specific de antropologul englez Sir James Frazer în celebra sa carte "Creanga de aur". Doar două exemple clasice. În Umbria edificatoare era trecerea prin proba armelor. În vestul Africii predomina ordalia otrăvii. Ioan Petru Culianu invocă, la rându-i, dreptul cutumiar celtic. Aici
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
în SUA s-a conturat orientarea biologică a neoevoluționismului prin autori precum Julien Steward și Leslie White. Primul a fost cel care a fondat ecologia culturală, fiind interesat în mod special de influența condițiilor materiale asupra culturii. În acest sens, antropologul american considera că un sistem cultural este format dintr-un nucleu cultural (cunoștințe tehnice, diviziunea muncii, realități socio-culturale) și trăsături secundare (inovații locale, elemente de împrumut, determinări ale mediului specific). De asemenea, Steward afirmă că evoluția se bazează pe creșterea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
motivele lor. Răbdarea este o virtute pe care trebuie să ne o asumăm cu toții... Dincolo de toate interpretările posibile, subiectul este realmente fascinant și de o permanentă actualitate. Aștept, prin urmare, dezbateri publice cu adevărații specialiști în subtilitățile teologiei, cu istorici, antropologi și sociologi ai religiilor. Cultura pop instrument de manipulare sau religie alternativă? (1) Muzica pop a fascinat dintotdeauna. Eroii pop-ului sunt semizeii desacralizați ai cotidianului. Au făcut și fac istorie. Ieri i-am avut pe Beatles, Rolling Stones, Pink
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
analiză sociologică este săracă fără abordarea acestora, căci prin intermediul lor relațiile dintre indivizi și organizații capătă un caracter obiectual. Dacă simbolurile reprezintă prima formă de manifestare a culturii unei instituții, ritualurile reprezintă cel de-al doilea element sine qua non. Antropologii definesc ritualul ca pe o activitate repetitivă, standardizată din punct de vedere cultural, cu un caracter primordial simbolic, efectuată în scopul influențării acțiunilor umane (sau cel puțin permițîndu-le să înțeleagă mai bine locul lor în lume) și fiind de domeniul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alocată descifrării emoțiilor și înțelegerii semenilor, lucruri esențiale pentru integrarea socială. Tot creierul joacă un rol foarte important în limitarea numărului de relații de care suntem capabili la un anumit moment. Numărul lui Dunbar Într-un celebru articol din 1992, antropologul britanic Robin Dunbar a estimat numărul de relații posibile la oameni pornind de la cercetările asupra obiceiurilor sociale ale primatelor, pentru care conviețuirea în grup este vitală. Primatele întrețin legăturile personale, în grupul din care fac parte, prin activități de îngrijire
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
oameni decât la celelalte primate. Dunbar a calculat că dimensiunea medie a grupului social, adică numărul de persoane cu care suntem capabili să menținem relații, este 148. Rotunjit la 150, acesta a ajuns să fie cunoscut drept numărul lui Dunbar. Antropologul consideră că valoarea e orientativă și că poate varia între 100 și 230.70 Alți cercetători, precum H. Russell Bernard și Peter Killworth, au estimat un număr ceva mai mare de legături: o medie de 231. Dar Dunbar e convingător
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
înstrăi nezi acea tovărășie apropiată începe să se piardă.“71 Faptul că în prezent numărul de prieteni pe care îi are utilizatorul mediu pe Facebook este 130 nu înseamnă neapărat că această valoare se încadrează în numărul lui Dunbar. Potrivit antropologului, 150 este numărul valabil doar pentru comunitățile ai căror membri au motive cu adevărat serioase să rămână foarte apropiați. De exemplu, cele care, dacă n-ar fi unite, ar fi în pericol să piară. Oamenii sunt mai solidari în vremuri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o întrebare. În cele din urmă, își ia inima-n dinți și se apleacă din nou spre colegul de compartiment. — Auzi, întreabă el, da’ al cui ești matale din Toga-Toga? Toată lumea e conectată cu toată lumea Această glumă, o preferată printre antropologi, nu este neapă rat despre ardeleni, olteni sau moldoveni, și nici măcar despre țărani. Ea reflectă nevoia fundamentală a oamenilor de a pune lucrurile într-un context familiar și, desigur, face referire la faptul că în societățile tradiționale, care în principiu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
numeroase proiecte de înfăptuire a unității instituțional-politice a Europei. Aceste proiecte au putut fi valorificate, în practică, în perioada postbelică. Originea și specificul Europei Ideea de Europa a însuflețit, încă din timpurile străvechi, gândirea și interesul istoricilor, filosofilor, poeților, economiștilor, antropologilor etc., iar după al doilea război mondial, studiile consacrate acestei probleme capătă o și mai mare amploare. Ideea europeană a devenit, într-un fel, atât de comună, încât pare uneori insesizabilă, găsindu-se pretutindeni și nicăieri. Ea are o vechime
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
importanței ce trebuie acordată problematicii climatului educațional. V. 4. Comunicarea în organizația școlară Evoluția vieții sociale în ansamblu ne-a permis să conștientizăm mai mult ca oricând faptul că existența umană ar fi aproape imposibil de imaginat în absența comunicării. Antropologii, sociologii și psihologii vorbesc despre comunicare ca factor sociogenetic, pornind de la premisa imposibilității existenței societății fără comunicare. Mai mult, ea face obiectul analizelor în majoritatea tratatelor științifice, fiind interpretată de pe poziții diferite. Toate însă subliniază rolul capital al comunicării în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
celor trei cercetători evidențiază adaptarea defectuoasă a tinerilor la noile exigențe, comparativ cu cererile mediului tradițional. Occidentalizarea devine responsabilă de apariția situațiilor de eșec și criză identitară, a tentativelor de suicid, consum de alcool și droguri, agresivitate, prostituție etc. Majoritatea antropologilor evidențiază efectele schimbărilor sociale bruște și atrag atenția că, în ciuda acestei realități, în societățile care reușesc să-și mențină identitatea și să salveze anumite valori, riscurile de apariție a unor mari probleme sunt incontestabil mai mici. Devine sarcina educația de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la un învățământ diferențiat, care promovează demersurile interși transdisciplinare în promovarea conținuturilor, care susține nevoia de autoeducație și educație permanentă. Considerații finale În pofida unui aparent caracter de noutate, schimbarea a reprezentat de-a lungul timpului subiectul privilegiat al filosofilor, psihoterapeuților, antropologilor, psihosociologilor etc., unii fiind preocupați de identificarea trăsăturilor esențiale ce ar putea s-o impună ca principiu universal al existenței, alții încercând să-i pătrundă substanța din perspectiva analizei modului de funcționare a psihicului uman, unii au fost preocupați să
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
chiar decît imaginea pe care atîtea eseuri, în jurul lui 1950 încă, o dădeau despre ea: La France à l'heure de son clocher 20, pe care o descria eseistul elvețian Herbert Lüthy, Le Village du Vaucluse 21, unde a trăit antropologul american Laurence Wylie. Dar această Franță a schimbării și a modernității, a deschiderii către Europa și către lume, a consumului de masă și a uniformizării culturale este de asemenea o Franță ale cărei realități sociale și mentale fac dovada unor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și, în același timp, la creativitate teologică : a descoperi din interiorul propriului meu loc teologic căile unei depășiri fără renegare. Chiar în spațiul aceleiași credințe, aspectele diversității capătă astăzi o relevanță nouă, sînt considerate ceva important, dacă nu cumva esențial. Antropologii își îndreaptă atenția spre procedeele, din trecut sau de astăzi, folosite de Biserici pentru a tolera/admite/ integra în ortodoxia oficială diferența, opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
al semnificațiilor social-generalizate ale realității în vederea obținerii stabilității ori a unor modificări de comportament individual sau la nivel de grup“, care subliniază rolul de element și mijloc esențial al vieții individuale și sociale, idee larg acceptată de psihologi, sociologi și antropologi. Termenul de comunicare “se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple - și deseori neașteptate - ramificații, fiind văzut drept parte integrantă și în același timp, cuprinzând procedural un mare număr de științe.” În 1970, Franck E. X. Dance realiza o
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
etc. Această tipologie trebuie să fie utilizată cu multă precauție: pe lîngă faptul că același discurs poate mobiliza simultan mai multe funcții, există enunțuri care nu pot fi asimilate în mod clar uneia dintre cele șase funcții. Funcțiile sociale Mulți antropologi sau sociologi propun să distingem un anumit număr de funcții care sînt necesare societății: "funcția ludică", "funcția de contact", "funcția religioasă" etc. Un gen cum este ghicitoarea, de exemplu, poate fi asociat funcției ludice, predica funcției religioase, conversația familiară funcției
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
această afirmație conduce la ideea că persoanele care lucrează cu autiști, pentru a avea rezultatele scontate, pentru a-i înțelege foarte bine, trebuie să gândească ca ei. Trăirile lor sunt diferite, de aceea este nevoie de exploratori motivați ca și antropologii, să descopere lumea, cultura și obiceiurile acestor persoane. Trebuie să învățăm cum experimentează mediul, ce dificultăți întâmpină când sunt invitați în comunitate”. Obținerea unui progres în activitatea terapeutică este asigurată de munca în echipa formată din persoane de diverse specialități
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
individului ca viitor adult. Au existat însă și autori care și-au pus problema existenței unor societăți în care trecerea de la adolescență la vârsta adultă să se facă fără frământări și stres. În deceniul trei al secolului trecut, Margaret Mead, antropolog american, a descoperit o astfel de societate în Samoa. Concluzia sa, publicată într-o lucrare de succes, a fost că libertatea sexuală acordată adolescenților din această societate le-a permis o perioadă fără probleme și o perfectă integrare în viața
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Vergilius, unde apare, sub forma vâscului, cu rolul de obiect psihopomp, care îi asigură protagonistului accesul în "lumea de dincolo"426. Cu toate acestea, textemul aferent și-a câștigat notorietatea mai ales datorită amplei lucrări de mitologie comparată elaborată de către antropologul englez James George Frazer și publicată în 12 volume între 1890 și 1915. Ideea centrală a lucrării lui Frazer, care pornește de la episodul vergilian și de la pictura The Golden Bough (1834) a lui J. M. W. Turner, este că toate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
morții și resurecției naturii. După cum am putut constata până acum, ideea unității de substanță a doctrinelor mitico-religioase apare și la Sadoveanu (inclusiv sub forma specifică a analogiei între Iisus, Mithra și Osiris, care formează obiectul unor capitole speciale în cartea antropologului englez 427). Totuși, unii dintre exegeții operei sadoveniene 428 au înclinat să creadă că prozatorul român nu a cunoscut lucrarea lui Frazer, nici măcar ediția ei abreviată, tradusă în limba franceză de către Lady Frazer în 1923. Această ipoteză a devenit improbabilă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al imaginii, care ia naștere din jocul subtil dintre absentia și praesentia. Făcând apel la problema platoniciană a reminiscenței, antropologul francez subliniază importanța imaginației epifanice, aptă de a descifra cunoașterea adevărului ascuns, în raport cu aletheia starea de neascundere (a se vedea, în acest sens, comentariul lui Heidegger asupra lui Parmenide). Imaginația simbolică nu trebuie confundată cu un demers intelectual, întrucât ea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un post de medic secundar în chirurgie și a început să profeseze, după ce a fost întâmpinată de dezaprobarea confraților bărbați, care considerau o glumă faptul că o femeie dorește să devină medic chirurg. S-a căsătorit cu celebrul anatomist și antropolog Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România. Mobilizată în Primul Război Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase intervenții chirurgicale prin care a salvat sute de vieți. A condus, concomitent, Spitalele „Colțea”, cel al „Școlii de Poduri
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]