1,654 matches
-
căsătorită, cu doi copii. Ea lucrează cu jumătate de normă, împreună cu soțul ei, la propria lor firmă. Istoricul tulburării Dna B. se plînge de anxietate cînd își primește clienții acasă. Îi place să-și petreacă timpul cu prieteni, dar devine anxioasă imediat ce își dă seama că va trebui să discute cu partenerii de afaceri. În zilele premergătoare întîlnirii, anxietatea ei se agravează. Se teme că va spune ceva stupid sau inadecvat, că nu va avea nimic de spus sau că va
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
încît și-a convins soțul să o scuze în fața musafirilor și să-i ducă la un restaurant fără ea. Întrebată despre alte situații dificile, dna B. susține că se simte în largul ei cu prietenii apropiați, dar că devine foarte anxioasă cînd trebuie să cunoască alți oameni și preferă să evite acest lucru. Nu se simte bine cînd semnează ceva și este privită, evitînd și acest lucru pe cît posibil. Este extrem de speriată cînd trebuie să vorbească în public și soțul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
părut extrem de nelalocul lui, se fîțîia pe scaun și a evitat aproape complet contactul vizual, deși acest aspect s-a ameliorat într-o oarecare măsură pe parcursul interviului. Povestea cu pauze, iar discursul său era calm și lipsit de culoare. Era anxios și disforic. Nu a manifestat tulburări de gîndire, iluzii sau halucinații. Diagnosticul Fobie socială, subtip generalizat. Tulburare de personalitate evitantă. Acest exemplu ilustrează în mod tipic debutul precoce al simptomelor cînd fobia socială este comorbidă cu TPE, credințele despre sine
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se prezintă pentru tratament raportează de obicei un debut timpuriu și un curs cronic al tulburării. Fobia socială devine în mod tipic o problemă mai tîrziu în viață decît fobiile specifice și mai devreme decît tulburarea de panică și tulburarea anxioasă generalizată. Majoritatea evaluărilor plasează vîrsta debutului în adolescență, dar este clar că o minoritate semnificativă de indivizi experimentează disconfort și anxietate socială incapacitantă încă din copilărie. Heimberg și colaboratorii săi (1990b) au raportat o durată medie a temerilor sociale de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dintre cazuri (Wilhelm et al., 1997). Axa II: tulburarea de personalitate Un diagnostic de TPE trebuie avut în vedere în fiecare situație și poate fi stabilit simultan cu cel de fobie socială. Cîteodată, terapeuții întîlnesc pacienți care susțin că devin anxioși în situații sociale în care frica fundamentală este că ceilalți nu vor percepe adevărata importanță sau superioritate a individului. În această situație, trebuie luat în considerare un diagnostic de tulburare de personalitate narcisistă. Majoritatea pacienților cu fobie socială ar fi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
număr crescut de instrumente specifice destinate utilizării în fobia socială. Alegerea instrumentului de evaluare depinde de terapeut, dacă dorește să măsoare simptomele, să distingă între indivizii cu fobie socială și indivizii nonanxioși sau cei care întrunesc criteriile pentru alte tulburări anxioase, să măsoare rezultatul tratamentului sau să întreprindă o cercetare. Scala FNE (Fear of Negative Evaluation Scale; Watson și Friend, 1969) este un chestionar cu 30 de itemi de tip adevărat-fals care furnizează un instrument de înțelegere a evaluărilor altora, a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de 24) la populațiile cu fobie socială (Heimberg et al., 1988). FNE este utilă în confirmarea prezenței și, poate, a extinderii anxietății evaluative sociale. Totuși, dovezile existente sugerează că nu poate distinge în mod categoric fobia socială de alte tulburări anxioase (în afară de fobiile specifice) și nu este recomandată utilizarea sa ca instrument de diagnostic (Turner et al., 1987; Oei et al., 1991). Au fost dezvoltate alte instrumente noi, inclusiv SPS (Social Phobia Scale; Mattick și Clarke, 1998), SIAS (Social Interaction Anxiety
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pot fi instrumente sensibile îndeosebi prin capacitatea lor de a distinge între subtipurile de fobie socială specifică și generalizată (Ries et al., 1998), iar SPAI are, de asemenea, un grad ridicat de specificitate în deosebirea fobiei sociale de alte tulburări anxioase (Cox et al., 1998; Peters, 2000). Toate instrumentele noi par să fie sensibile la schimbarea tratamentului (Ries et al., 1998). Etiologia Teoriile etiologice ale fobiei sociale care au fost propuse cuprind domenii genetice/biologice, de mediu și cognitiv-comportamentale. Pînă în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sensibile la schimbarea tratamentului (Ries et al., 1998). Etiologia Teoriile etiologice ale fobiei sociale care au fost propuse cuprind domenii genetice/biologice, de mediu și cognitiv-comportamentale. Pînă în prezent, cercetările sugerează factori ereditari, care includ o vulnerabilitate generală la tulburările anxioase (Andrews et al., 1990a; Kendler et al., 1992a; Manuzza et al., 1995; Beidel, 1998). Vulnerabilitatea generală corespunde probabil unei anxietăți sporite (ca trăsătură de personalitate), comună tuturor tulburărilor anxioase și întîlnită, de asemenea, în unele tulburări depresive (Andrews et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cercetările sugerează factori ereditari, care includ o vulnerabilitate generală la tulburările anxioase (Andrews et al., 1990a; Kendler et al., 1992a; Manuzza et al., 1995; Beidel, 1998). Vulnerabilitatea generală corespunde probabil unei anxietăți sporite (ca trăsătură de personalitate), comună tuturor tulburărilor anxioase și întîlnită, de asemenea, în unele tulburări depresive (Andrews et al., 1990a; Parker et al., 1999). Mai multe studii de familie arată o incidență crescută a fobiei sociale la rudele de gradul întîi ale probanzilor cu fobie socială. Un studiu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
inhibiție în situațiile sociale) la vîrsta de 2 ani prevestește inhibiția la vîrsta de 7 ani. În mod asemănător, dezinhibiția extremă a rămas relativ stabilă în timp. Alte cercetări au căutat să stabilească legătura IC cu apariția tîrzie a tulburărilor anxioase și cu utilitatea strategiilor de intervenție timpurie. Inhibiția comportamentală a fost asociată de atunci cu tulburarea de panică/agorafobia și cu fobia socială, dar nu și cu fobia specifică, TOC, TAG sau tulburarea afectivă (Beidel, 1998; Mick și Telch, 1998
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prezentat o prevalență semnificativ mai ridicată de tulburare fobică în copilărie decît copiii neinhibați. De asemenea, există o probabilitate mai mare ca aceștia să aibă părinți cu fobie socială, mai ales dacă copilul manifestă IC în asociere cu multiple tulburări anxioase (Knowles et al., 1995). Definițiile constructului de IC au cuprins atît noutatea socială, cît și cea nonsocială. Dovezile preliminare sugerează că IC ca răspuns la noutatea socială poate fi legată mai degrabă de fobia socială apărută mai tîrziu, dar același
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sociale rămîne prost înțeleasă. Corelațiile biologice ale dominației sociale, afilierii și atașamentului social au fost identificate la animale (de exemplu, Stein, 1998) care au potențial pentru dezvoltarea și studiul modelelor umane. Există dovezi preliminare atît pentru disfuncțiile serotonergice, în afara tulburărilor anxioase, cît și pentru cele dopaminergice în fobia socială (Nutt et al., 1998; Stein, 1998). Au fost propuse mai multe modele psihologice ale fobiei sociale (vezi Mattick et al., 1995). Numeroase studii au căutat să evalueze asocierea fobiei sociale cu factorii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
performanțele sociale, supraestimează probabilitatea unui rezultat social negativ și cît de rău ar fi dacă rezultatul temut s-ar produce. Indivizii care suferă de fobie socială au mai multe gînduri negative în situații sociale decît cei din grupurile de control anxioase și nonanxioase și dovedesc o preponderență a gîndurilor negative înainte de tratament (Bruch et al., 1991). Există date care sprijină un factor de vulnerabilitate cognitivă a discrepanței dintre părerea despre sine a indivizilor și perceperea lor de către ceilalți (Mattick et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a indivizilor și perceperea lor de către ceilalți (Mattick et al., 1995). De asemenea, acești pacienți tind să-și asume mai multă responsabilitate pentru rezultatele negative decît acordă factorilor externi, după un tipar opus celor care nu sînt în mod special anxioși din punct de vedere social (Hope et al., 1989). Recent, a existat un interes științific considerabil din perspectiva procesării informațiilor, cercetătorii căutînd să înțeleagă modul în care indivizii cu fobie socială procesează informațiile despre ei înșiși și despre mediul înconjurător
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
negativă a situațiilor relevante pentru sine, chiar și cînd li s-au prezentat alternative pozitive într-un studiu (Amir et al., 1998a). Se sugerează că aceasta poate reprezenta o înclinație negativă relativă, în comparație cu interpretările în general mai pozitive ale indivizilor anxioși nonsocial (Constans et al., 1999). S-a demonstrat că indivizii cu preocupări social-evaluative intense își concentrează atenția asupra lor înșiși în situații sociale, încercînd să creeze o imagine a modului în care le apar altora, adesea menționată ca perspectiva observatorului
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1998), iar reducerea atenției concentrate asupra sinelui a fost legată de un rezultat mai bun într-un studiu de terapie cognitiv-comportamentală de grup (Woody et al., 1997). Anumite tipare de memorie și judecată au fost, de asemenea, raportate la indivizii anxioși social, deși tiparele de memorie au obținut și rezultate negative (Hope et al., 1989; Mattick et al., 1995; Amir et al., 1998b; Constans et al., 1999). Comorbiditatea Datele furnizate de ECA (Schneier et al., 1992), NCS (National Comorbidity Survey; Magee
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Survey; Magee et al., 1996) și NSMHWB (Natural Survey of Mental Health and Wellbeing in Australia; Lampe et al., date nepublicate) indică o rată ridicată a comorbidității între fobia socială și alte tulburări ale Axei I, în special alte tulburări anxioase și depresia majoră (tabelul 8.1). În NCS, 81% dintre persoanele cu fobie socială au raportat cel puțin o altă tulburare DSM-III-R pe durata vieții. Spre deosebire de alte tulburări anxioase (excluzînd fobia specifică) și depresie, fobia socială precede de cele mai multe ori
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
socială și alte tulburări ale Axei I, în special alte tulburări anxioase și depresia majoră (tabelul 8.1). În NCS, 81% dintre persoanele cu fobie socială au raportat cel puțin o altă tulburare DSM-III-R pe durata vieții. Spre deosebire de alte tulburări anxioase (excluzînd fobia specifică) și depresie, fobia socială precede de cele mai multe ori tulburarea comorbidă (de obicei în aproximativ 70% pînă la 80% dintre cazuri, atît în studiile ECA, cît și în studiile NCS; Schneier et al., 1992; Kessler et al., 1999b
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ori frecvența populației. În studiul NSMHWB, prezența unei tulburări comorbide de pe Axa I a dus la o triplare a ratei ideației suicidale, dar fără o creștere corespunzătoare a tentativelor de suicid. Cînd fobia socială era comorbidă cu tulburarea de personalitate anxioasă (strîns legată de TPE), atît ideația suicidală, cît și tentativele de sinucidere au avut rate semnificativ mai ridicate. Un studiu timpuriu (Amies et al., 1983) a descoperit că actele parasuicidale erau mai des întîlnite într-un eșantion cu fobie socială
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fobie socială (Thomas et al., 1999). Tulburările de personalitate au fost raportate de pacienți ca fiind comorbide cu fobia socială într-o proporție semnificativă. Ratele estimate ale tulburărilor de personalitate comorbide conform criteriilor ICD-10 în NSMHWB au fost: 35,8% anxioși (evitanți), 24,3% anancastici, 27,2% schizoizi, 20,7% dependenți și în jur de 12% paranoici, impulsivi și borderline. Există o probabilitate mai mare ca indivizii cu o tulburare de personalitate comorbidă să manifeste niveluri mai ridicate ale simptomelor și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cauzate de anxietate. Turner et al. (1986) au cercetat abilitățile sociale ale pacienților cu fobie socială, comparîndu-i pe cei cu și fără tulburare de personalitate evitantă. Ei au descoperit că pacienții care suferă doar de fobie socială s-au simțit anxioși și au remarcat că și ceilalți îi percep ca fiind anxioși și deplasați, dar că, de fapt, aveau abilități sociale adecvate, iar celor cu TPE le lipseau în mod evident abilitățile sociale. Totuși, autorii nu au putut exclude inhibiția profundă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ale pacienților cu fobie socială, comparîndu-i pe cei cu și fără tulburare de personalitate evitantă. Ei au descoperit că pacienții care suferă doar de fobie socială s-au simțit anxioși și au remarcat că și ceilalți îi percep ca fiind anxioși și deplasați, dar că, de fapt, aveau abilități sociale adecvate, iar celor cu TPE le lipseau în mod evident abilitățile sociale. Totuși, autorii nu au putut exclude inhibiția profundă în anumite situații sociale drept cauza fundamentală care duce la apariția
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în tratarea altor tulburări fobice a dus la testarea acestor tehnici în managementul fobiei sociale. Studiile care utilizează tehnicile desensibilizării imaginare au fost în mare parte terminate înainte de publicarea DSM-III, folosind subiecți diagnosticați diferit ca fobici social, disfuncționali social și anxioși social. Într-o analiză a acestor tehnici, Marks (1985) a descoperit că, în general, acestea nu au fost foarte eficiente în tratarea problemelor studiate, deși s-a înregistrat o eficacitate egală cu cea a exersării abilităților sociale (Shaw, 1979; Stravynski
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
este discuția cu indivizii cu o experiență personală a fobiei sociale. Evaluarea Diagnosticul Acest aspect a fost acoperit în detaliu în capitolul 9. Diagnosticul corect este esențial. Cognițiile de bază ale fobiei sociale se deosebesc de cele ale altor tulburări anxioase: componenta cognitivă a tratamentului trebuie să abordeze esența distorsiunilor cognitive ale fobiei sociale pentru a avea o eficiență maximă. Prezența sau absența tulburărilor comorbide va influența prioritățile tratamentului, alegerea structurii de terapie și răspunsul la tratament. Tulburările anxioase comorbide Numeroși
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]