3,173 matches
-
internaționale. Fără să fie nevoită să arunce vreo privire, Asya știa că bunica Gülsüm era cea care avea În grijă samovarul; la fel cum putea băga mâna-n foc că mătușa Banu era cea care făcea sucuk la grătar, fiindcă apetitul ei inegalabil revenise acum că cele patruzeci de zile de penitență Sufi luaseră sfârșit și reușise să se proclame clarvăzătoare. Asya știa de asemenea că mătușa Feride era cea care schimba canalele, incapabilă să aleagă unul, având destul spațiu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spus? El știa. El știa totul. Dar - o voia pentru sine. Voia să o spurce cum spurcă tot pe ce pune mâna. Iar faptul că eu, prorpiul său fiu, eram îndrăgostit de ea, nu a făcut decât să îi sporească apetitul. ă Dar fata? Ea ce voia? ă Ea... Eu nu puteam să fac față minciunilor lui. Sau averii sale. S-au căsătorit. Mama mea murise de câțiva ani. ă Mi se pare că fata asta nu era demnă de dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
vreți să stăm puțin, să bem ceva Înainte de-a pleca? Întrebă Diane, care, după drumul bătut de la aeroport, simțea că merita și ea să se relaxeze puțin. Margarita pe care o băuse la Marina Del Rey abia Îi deschisese apetitul. — Sună bine, aprobă Kitty. Mi-ar plăcea să mă plimb puțin, să văd ce mai e nou și diferit pe-aici. Nu cine știe ce, după câte se părea. Ieșind din mall, Începură să se plimbe prin zona comercială din Santa Monica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
hrană, așa cel puțin a interpretat Marta gestul, de aceea îi spuse, Ai răbdare, prânzul e mai târziu, veselește-te cu ce-ai în stomac, a fost o judecată pripită, cum de atâtea ori se produc în creierele umane, în ciuda apetitului remanent, pe care niciodată nu l-ar nega, nu mâncarea îl preocupa pe Găsit în acest moment, ce voia el era să i se dea un semnal despre ce voiau de la el. Îi era sete, evident și-o putea potoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
câinele pe urme, se îndreptă spre casă, și erau la câțiva metri distanță când Marta apăru în ușa bucătăriei, Veneam să vă chem, spuse, prânzul e gata, Mai întâi îi dau câinelui de mâncare, drumul cred că i-a deschis apetitul, spuse tatăl, Mâncarea lui e acolo, arătă Marta. Cipriano Algor luă cratița și spuse, Vino cu mine, Găsit, norocul tău că nu ești om, dacă erai, te-ar fi făcut bănuitor toată grija și atenția cu care te-am tratat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a orașului timp de zeci de ani, poate un secol, dar azi Wakefield aude un specialist În termite cum Îi explică amicului său, În baia de aburi, că au năpădit termitele de Formosa, o specie nouă. GÎngăniile străine au un apetit vorace, fiind de cincizeci de ori mai distrugătoare decît speciile indigene. Pot consuma În Întregime o clădire de lemn În doar o lună, iar a le ucide este aproape imposibil: trebuie să Închizi casele În niște corturi de plastic timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
glasul artei viitoare.// Era prin anul una mie și nouă sute opt... îmi pare”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse, de la bun început, chiar și lui I.L. Caragiale, este o marcă temperamentală și o punte de legătură între apetitul novator al unui „muntenism” plebeu și fervoarea bătăioasă a futurismului. „Minusul de profunzime acuzat de Lovinescu în formula „simbolismului mai mult exterior și mecanic” apare, în perspectiva istoriei literare, ca un paradoxal cîștig pe calea coagulării unei atitudini „moderniste” față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
născut, iar nu făcut („livresc”), Maniu e al „pămîntului și al trecutului nostru artistic, atît cît s-a păstrat în cîntece, în biserici, în conacuri”. Avem, prin urmare, o definire „organică”, „primitivist-folclorică” a tradiției autohtone. Pe de altă parte - un apetit neostoit pentru inovația exploratorie: „cel mai plastic și mai lipsit de prejudecăți literare vocabular cu putință”; Maniu „a fugit de clișeu pînă la sacrificarea claritățiii, a prigonit formele pînă la preferirea cioburilor, a vînat ineditul pînă la tărîmul interzis de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Logica absurdului“) țin de un alt „etaj” tipologic și valoric. În afara literaturii de avangardă (dar nu în afara artei cu tentă socială, anticlericală sau licențioasă) se situează textele unor colaboratori precum N.D. Cocea sau Felix Aderca (ultimul - cu un mai pronunțat apetit experimental). Texte stranii cu deschidere fantastică sau onirică publică, ocazional, Claudia Millian și Mircea Eliade. Printre cele mai șarjate bucăți în proză de la Contimporanul se numără - în afara textelor lui Jacques G. Costin și Urmuz - cele semnate de Romulus Dianu („Rezumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Aderca, Gib Mihăescu și Hortensia Papadat-Bengescu. Percepția dominantă asupra celui mai consecvent foiletonist român interbelic stă însă - și încă - sub incidența unei prejudecăți post-maioresciene: aceea a criticului-poet, umanist benedictin, dar „fără idei generale”, fără „vocație teoretică și conceptuală”, fără apetit pentru „construcții unitare”, fără „plăcerea judecății de valoare și a atitudinii deschise”, de o politețe elogioasă dusă uneori pînă la umilință „ipocrită”, comprehensiv și eclectic pînă la vagul criteriilor, excesiv de generos cu autorii minori, manierist impresionist furat de „arta broderiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Noe” sînt cîteva dintre metaforele definitorii pentru acest ideal tip critic. Există, pe de altă parte, un model „feminin” (urmînd linia prejudecăților tradiționale de gen...), caracterizat prin disponibilitate comprehensivă, empatie, fragmentarism subiectiv, eseism artist, mefiență față de poza autoritară, lipsă a apetitului pentru ordine ierarhică și judecăți de valoare discriminative, preferință pentru texturi, nu pentru structuri, pentru impresionismul „pur”, așadar pentru cultivarea capricioasă a vagului, a nuanței și a detaliului „minor”, în detrimentul ideilor „majore” clare și distincte, al construcțiilor sistematice, teoretizante și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu grijă, de parcă ar fi fost din cristal. — Păcat, eu sunt un animal omnivor, spuse Sasha Îndreptându-se spre ieșirea din parcare. Mănânc orice. Și carne, și legume, și pește, și fasole. Emma se Întrebă dacă prin această declarație de apetit sănătos voia să facă aluzie la cu totul altceva. Mon cœur s’ouvre à ta voix. Se analiză neliniștită În oglinjoara parasolarului. Își linse buza rănită și o apăsă pe dinăuntru cu limba. Hotărî că trebuia să-și acorde o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu mă deranjează nimeni. Mă simt un pic ca și cum aș fi în carantină din cauza nu știu cărei boli fatale. Puteau măcar să-mi dea niște reviste. Tonele de reviste Heat și Hello cu care m-a asaltat nonstop Trish mi-au deschis treptat apetitul pentru bârfă. În cele din urmă, se aude o bătaie în ușă și intră Ketterman. — Samantha, avem nevoie de tine în sala de consiliu. Sala de consiliu ? Hopa. Îl urmez pe Ketterman pe culoar, conștientă de ghionții și de șoaptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
va fi vreodată admis În tainele intime, În sufletul unei bătrâne negrese respectabile. Și apoi Ruby lucrase mai bine de o jumătate de veac În mediile universitarilor și avea multe să‑i povestească despre colțișoarele ascunse ale menajurilor academice. Hrănea apetitul lui Ravelstein pentru bârfă. El Își detesta propria familie și nu prididea să‑i Îndepărteze pe studenții dotați de familiile lor. Așa cum am mai spus, studenții lui trebuiau lecuiți de concepțiile dezastruoase, de „realitățile standardizate” impuse de părinții lor netoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Dar nu‑l deranjau câtuși de puțin acuzațiile de absurditate. Nu avea să trăiască o viață lungă. Înclin să cred că nutrea idei homerice În legătură cu scurtimea vieții lui. Refuza să accepte Întemnițarea În fundătura celor câteva decenii moarte, nu, cu apetitul lui pentru viață și cu excepționalul său dar pentru marea anvergură! Nu numai banii făceau acest lucru posibil - adică pleașca acelui best‑seller al său - ci și abilitatea de care dădea dovadă În conflictele spirituale - poziția pe care o deținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ți Înapoiez banii. - Lasă asta! Mă Întrebam dacă nu cumva vreunul dintre musafiri Îi șterpelise o brichetă sau un bibelou și Ravelstein plătea acum răscumpărarea. Dar mi‑am spus că n‑are rost să‑mi bat capul. Îmi vorbise de apetitul lui sexual În continuă creștere. Îmi repeta: - Mă simt excitat, și ce pot face? Unii din băiețandrii ăia manifestă o compătimire cu totul specială. Înțeleg totul. N‑aș fi crezut că moartea e un afrodisiac puternic și sinistru. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
înceapă o beție care putea dura o lună întreagă. Din tot ce mi-a spus, cel puțin asta era adevărat. Era membru al Asociației Alcoolicilor Anonimi și încă de șaisprezece ani. Deși folosea întrunirile asociației pentru activitățile lui de spionaj, apetitul pentru ceea ce îi ofereau aceste întruniri din punct de vedere spiritual, era real. Odată mi-a mărturisit, cu toată sinceritatea că cea mai mare contribuție adusă de America lumii, contribuție care va fi pomenită mii de ani de-acum încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
tonalitate defensivă. Le place ca hrana să fie puțin putrezită înainte să se apuce s-o devoreze. Trebuie să le dăm și multe alte delicatese. Alice n-a mai adăugat faptul că și ei erau îngrijorați de aparenta lipsă de apetit a viermilor și că Jake sunase la Linia Directă a Viermilor ca să investigheze problema. Alice nu credea că mama ei era pregătită să afle că exista o asemenea linie telefonică. Și ea se străduia încă să accepte această realitate. —Șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
subiectul îngrășămintelor, nu dădea semne de risipire, acum că toată lumea se strânsese în jurul pomului de carton reciclat pentru desfacerea cadourilor. Evenimentul acesta intervenise mai devreme decât ar fi trebuit. Asta pentru că masa durase mai puțin decât ar fi trebuit. Brusc, apetitul părinților lui Alice intrase în declin din cauza verzei de Bruxelles. Alice a privit tensionată cum mama ei a început să dea deoparte hârtia igienică de pe cadoul ei. Presupun, a spus ea veselă, că ar trebui să fim recunoscători că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
exista o explicație rațională, dar femeia își pierdea, cu fiecare minut, capacitatea de a-și imagina care putea fi respectiva explicație. Alice i-a mai dus o dată pe copii la leagăne. Dar până și Theo, care părea să aibă un apetit nelimitat pentru zburatul prin aer închis în cușca cea mică a leagănului, se săturase. Buza de jos îi ieșise în afară, iar ochii întunecați, care mai devreme fuseseră veseli, deveniseră ostili. Plânsetul Rosei a urcat cu câteva octave când ursulețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
patru aripi. Ieronim vorbește despre interpretările simbolismului celor patru animale și despre interpretările unor autori greci care văd o aluzie la cele patru puteri ale sufletului. Elementele care rezultă sunt foarte importante: omul reprezintă partea rațională a sufletului; leul, partea (apetitul) irascibilă; boul, partea (apetitul) concu-piscibilă; vulturul reprezintă o putere a sufletului superioară celor precedente, pe care grecii o numesc synteresis (συντήρησις), adică scânteia conștiinței. Potrivit concepției sale, această scânteie nu se stinge niciodată, ne avertizează că facem răul când ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
despre interpretările simbolismului celor patru animale și despre interpretările unor autori greci care văd o aluzie la cele patru puteri ale sufletului. Elementele care rezultă sunt foarte importante: omul reprezintă partea rațională a sufletului; leul, partea (apetitul) irascibilă; boul, partea (apetitul) concu-piscibilă; vulturul reprezintă o putere a sufletului superioară celor precedente, pe care grecii o numesc synteresis (συντήρησις), adică scânteia conștiinței. Potrivit concepției sale, această scânteie nu se stinge niciodată, ne avertizează că facem răul când ne lăsăm învinși de plăcere
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și circumscriu într-o manieră proprie ceea ce este comun și necircumscris. Pare semnificativ faptul că distincția natură-ipostază se regăsește la nivelul voinței. Puterile care caracterizează în mod specific ființa sunt rațiunea și voința, iar operațiile acestor puteri sunt raționamentul și apetitul. Voința (θέλησις) apare ca un apetit rațional care aparține omului, întrucât este înzestrat cu un suflet inteligent și se identifică cu capacitatea de autodeterminare tipică ființelor raționale. Însă el distinge între „în mod simplu a voi”, de „în ce fel
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ceea ce este comun și necircumscris. Pare semnificativ faptul că distincția natură-ipostază se regăsește la nivelul voinței. Puterile care caracterizează în mod specific ființa sunt rațiunea și voința, iar operațiile acestor puteri sunt raționamentul și apetitul. Voința (θέλησις) apare ca un apetit rațional care aparține omului, întrucât este înzestrat cu un suflet inteligent și se identifică cu capacitatea de autodeterminare tipică ființelor raționale. Însă el distinge între „în mod simplu a voi”, de „în ce fel a voi”. De fapt, doar al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Bonaventura despre compatibilitatea cu doctrina unei dualități a substanțelor. O notă semnificativă se referă la caracterul natural al relației suflet - substanță cu corpul - substanță, pe urmele lui Augustin, potrivit căruia sufletul experimentează o dorință față de trup și trupul față de suflet, apetit considerat formal ca „natural”, deoarece este confirmat de Creator. Îl al doilea rând, „sufletul-spirit este unit cu trupul în vederea fericirii”, fapt neexplicat de autor, care rezultă din dualitatea presupusă. Cu toate acestea, se subliniază că asocierea trupului la destinul sufletului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]