1,351 matches
-
ai intrat să te-nchini” (Povestea vorbei, 1847) <endnote id="(888)"/>. Recunoaștem o anumită mentalitate bogomilică În această perspectivă simetrică și dualistă, prin care Cârciumii evreiești (lăcaș al Diavolului) i se opune Biserica creștină (lăcaș al Domnului). Într-un text apocrif, Epistoliia Domnului nostru Iisus Hristos, transcris În Moldova În jurul anului 1762, este prezentă - În termeni teologici - confruntarea alegorică dintre biserică și cârciumă, dintre preotul creștin și cârciumarul evreu : „Mânia mea este spre voi pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adevăr, cel mai vechi text de acest gen descoperit În spațiul românesc este un manuscris slavon din prima jumătate a secolului al XVI-lea. El nu face parte, așa cum au susținut Marianne Mesnil și Assia Popova, „dintr-o legendă biblică apocrifă, Legenda lui Avram” <endnote id="(108, p. 236, n. 22)"/>, ci doar a fost copiat În același miscelaneu, Împreună cu amintita legendă. Intitulat Înțeleptul sau Învățătorul tuturor cuvintelor Domnului nostru Iisus Hristos, textul a fost redactat sub forma uzuală de „Întrebări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un apostol predică Evanghelia <endnote id="(63, p. 122)"/>. Din aceeași perspectivă creștină, evreii refuză să perceapă ceea ce pentru creștini este o evidență, adică realitatea mesianică a lui Isus. Este exact ceea ce le reproșează Cristos Însuși, Într-un text esenian apocrif, intitulat Evanghelia păcii : „voi vă Închideți ochii, ca să nu vedeți ; voi vă astupați urechile, ca să nu auziți [legea lui Dumnezeu]” <endnote id="(63, p. 67)"/>. Se pare că această imagine a supraviețuit până În epoca modernă. Într-un roman polonez despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crezut În cuvintele mele” (Luca 1, 20). Graiul i-a revenit lui Zaharia doar atunci când a admis Înfăptuirea miracolului nașterii lui Ioan. Și În alte situații „evreul imaginar” orbește, amuțește sau asurzește În urma unei sancțiuni divine. Este cazul unei legende apocrife, Adormirea Maicii Domnului, care a avut o mare răspândire În Țările Române, Începând din secolul al XVII-lea, prin copierea și traducerea unor manuscrise „din limba slovenească” (tipul Galeatovski) și „de pre limba elinească pre limba românească” (tipul Amartolon Sotiria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iconografia creștină românească <endnote id="(145)"/>, dar și În spațiul culturii folclorice, inclusiv prin intermediul Mineelor, căci pe 15 august, ziua când se sărbătorește „Adormirea Maicii Domnului” (sau ziua de „Sfânta Maria Mare”), la biserică, după liturghie, se citește și legenda apocrifă pe care am amintit-o (vezi „Învățătură pentru adormirea Precistei”, În Cazania lui Varlaam, tipărită la Iași În 1643, <endnote id="cf. 96, p. 486 ; vezi și Mineiul de pe luna august tipărit la Mănăstirea Neamț În 1847 ; dar și 19
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Centrală și de Est <endnote id="(70, pp. 177, 107 și 119)"/>. Sigur că existența și persistența În folclor a acestui statut al evreului (de locatar stabil al Infernului) se datora În primul rând textelor creștine - canonice și, mai ales, apocrife. Într-o versiune românească a legendei apocrife Călătoria Maicii Domnului la Iad, datând din secolul al XVI-lea, Sfânta Maria Îi cere călăuzei sale, arhanghelul Mihail, să o conducă În Infern, „la muncile cele marile”. Acolo, ea vede „un râu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 177, 107 și 119)"/>. Sigur că existența și persistența În folclor a acestui statut al evreului (de locatar stabil al Infernului) se datora În primul rând textelor creștine - canonice și, mai ales, apocrife. Într-o versiune românească a legendei apocrife Călătoria Maicii Domnului la Iad, datând din secolul al XVI-lea, Sfânta Maria Îi cere călăuzei sale, arhanghelul Mihail, să o conducă În Infern, „la muncile cele marile”. Acolo, ea vede „un râu de foc și Întuneric mare, și viermii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mentală care, cu termenii răsturnați, nu era străină nici unor evrei, cu toate că Moses Schwarzfeld susținea existența următorului proverb evreiesc : „Decât un evreu rău, mai bine un neevreu bun” <endnote id="(110)"/>. Revenind la Călătoria Maicii Domnului la Iad, la sfârșitul textului apocrif Isus cedează rugăminților Sfintei Maria și admite ca - la a doua sa venire - păcătoșii creștini să se mute În Rai, dar numai „de la Învierea mea din ziua de Paști până la duminica mare, duminica a toți sfinții [= Rusalii]” ; „după aceea iară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Rai, dar numai „de la Învierea mea din ziua de Paști până la duminica mare, duminica a toți sfinții [= Rusalii]” ; „după aceea iară să mergă În muncă [= În Iad]” <endnote id="(9, p. 268)"/>. Față de acest text religios (fie el și apocrif), credințele populare sunt ceva mai blânde. Se crede că, din fuiorul de cânepă pus de femei pe crucea preotului la Bobotează, Sfânta Maria face o mreajă mare pe care o va arunca În Iad, la a doua pogorâre a lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Raiu, dar nici la veșnică muncă” <endnote id="(22, p. 315 ; 113, I, p. 130)"/>. De data aceasta nu se mai face discriminarea din textul religios, evreii nemaifiind excluși În mod explicit de la mântuire. Într-un alt text hagiografic apocrif, Viața Sfântului Vasile cel Nou (care a circulat În spațiul românesc de pe la sfârșitul secolului al XVII-lea), În ultima sa parte, „Vederea Înfricoșatului județ”, Sfântul Grigorie - ucenicul Sfântului Vasile - este urcat la ceruri de un Înger. Aici, el vede cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cuțitului, La vâlvoarea focului, Unde-s viermi neadormiți Și cu dinții ascuțiți Și cu capete de os, Să le fie de folos <endnote id="(23, p. 52 ; 10, p. 37)"/>. La originea acestui tip de colindă pare a fi textul apocrif Visul ce a visat Născătoarea de Dumnezeu, Înainte de a se răstigni Domnul nostru Iisus Hristos, text de răspândirea căruia În spațiul românesc (din secolul al XVI-lea) și În toată Europa s-a ocupat B.P. Hasdeu <endnote id=" (9, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
text evanghelic : „sunt unii care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea pe Fiul omului viind Întru Împărăția sa” (Matei 16, 28). Totuși, legenda propriu-zisă a „evreului rătăcitor” nu se află În nici una dintre evanghelii, fie ele canonice sau apocrife. Ea s-a născut mult mai târziu, În Evul Mediu european, probabil ca o justificare metaforică, din punct de vedere creștin, a diasporei evreiești. Soren Kierkegaard considera că mitul „evreului rătăcitor” ar fi - alături de cele ale lui Don Juan și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 249)"/>, motivația mito- rituală arhaică a acestei prohibiții culinare, dar cred că nu este cazul aici să deschid acest dosar stufos. La Începutul secolului XX, Simeon Florea Marian intuia faptul că „izvorul legendei nu poate fi altul decât [textul apocrif] «Visul Maicii Domnului» În compilațiune cu un alt oareșicare apocrif creștin” <endnote id="(22, p. 107)"/>. Dar folcloristul român nu l-a putut identifica pe acesta din urmă. Foarte probabil, este vorba de evanghelia apocrifă Copilăria lui Isus (sau Evanghelia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dar cred că nu este cazul aici să deschid acest dosar stufos. La Începutul secolului XX, Simeon Florea Marian intuia faptul că „izvorul legendei nu poate fi altul decât [textul apocrif] «Visul Maicii Domnului» În compilațiune cu un alt oareșicare apocrif creștin” <endnote id="(22, p. 107)"/>. Dar folcloristul român nu l-a putut identifica pe acesta din urmă. Foarte probabil, este vorba de evanghelia apocrifă Copilăria lui Isus (sau Evanghelia lui Pseudo-Toma), care - În versiunea slavonă - a circulat În Țările
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poate fi altul decât [textul apocrif] «Visul Maicii Domnului» În compilațiune cu un alt oareșicare apocrif creștin” <endnote id="(22, p. 107)"/>. Dar folcloristul român nu l-a putut identifica pe acesta din urmă. Foarte probabil, este vorba de evanghelia apocrifă Copilăria lui Isus (sau Evanghelia lui Pseudo-Toma), care - În versiunea slavonă - a circulat În Țările Române Încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea <endnote id="(24, pp. 55-60 ; 25, pp. 62-63)"/>. Conform acestui text apocrif <endnote id=" (106)"/>, copilul Isus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
probabil, este vorba de evanghelia apocrifă Copilăria lui Isus (sau Evanghelia lui Pseudo-Toma), care - În versiunea slavonă - a circulat În Țările Române Încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea <endnote id="(24, pp. 55-60 ; 25, pp. 62-63)"/>. Conform acestui text apocrif <endnote id=" (106)"/>, copilul Isus, și nu Sfânta Maria, este cel care a transformat În purcei câțiva copii evrei ce se ascundeau de el <endnote id="(26, p. 220)"/>. Probabil că această faptă miraculoasă a fost ulterior trecută În contul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uriașilor” pe pământ („uriașii cei vestiți din vremi străvechi” sau „uriași puternici, a căror Înălțime era de trei mii de coți”) vorbesc atât textele canonice ale Vechiului Testament (Geneza 6, 4 ; Numerii 13, 32-33 ; Baruh 3, 26-28), cât și cele apocrife (Cartea lui Enoh) și alte texte ebraice <endnote id="(59)"/>. Dispariția prin potop a acestui neam de giganți este consemnată În Cartea Genezei, Cartea lui Baruh, dar și În Cartea lui Enoh, care a circulat și a fost copiată În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestui neam de giganți este consemnată În Cartea Genezei, Cartea lui Baruh, dar și În Cartea lui Enoh, care a circulat și a fost copiată În spațiul românesc după secolele XVI-XVII <endnote id="(60)"/>. Ca și În textele canonice și apocrife, În tradiția populară românească cele două diluvii sunt văzute ca fiind unul și același : „Acesta [= potopul „uriașilor”] a fost pe vremea potopului lui Noe” <endnote id=" (56, p. 72)"/>. Câteodată, În textele biblice despre „uriași” și În legendele românești despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au răstignit pre Domnul nostru Iisus Hristos” au parte de „un râu de foc și Întuneric mare și viermi neadurmiți și smoală clocotind ca focul”, așa cum apare descris Iadul Într-o versiune românească - din secolul al XVI-lea - a legendei apocrife Călătoria Maicii Domnului la Iad <endnote id="(9, pp. 256-258)"/>, dar și În reprezentările iconografice ale scenei Judecății de apoi de pe frescele bisericilor românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o versiune românească - din secolul al XVI-lea - a legendei apocrife Călătoria Maicii Domnului la Iad <endnote id="(9, pp. 256-258)"/>, dar și În reprezentările iconografice ale scenei Judecății de apoi de pe frescele bisericilor românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii pe care acesta i-a provocat-o lui Isus. Este cazul textului apocrif intitulat Pentru blestemul celor douăsprezece neamuri jidovești, aflat Într-un miscelaneu românesc din secolul al XVIII
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În reprezentările iconografice ale scenei Judecății de apoi de pe frescele bisericilor românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii pe care acesta i-a provocat-o lui Isus. Este cazul textului apocrif intitulat Pentru blestemul celor douăsprezece neamuri jidovești, aflat Într-un miscelaneu românesc din secolul al XVIII-lea. La fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care a fost condamnat Irod, pentru Încercarea de a-l omorî pe pruncul Isus, se numără: „păduchi neîncetați ieșiau din el ziua și noaptea”, „pialea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 152)"/>. Sfânta Maria Tot aici trebuie comentate legendele referitoare la Adormirea Maicii Domnului. Sursa acestora nu este Protoevanghelia lui Isus, cum eronat a indicat istoricul de artă Victor Ieronim Stoichiță <endnote id="(11, p. 178)"/>, ci un alt text apocrif, și anume Adormirea preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Această evanghelie apocrifă, atribuită apostolului Ioan, datează din secolul al V-lea (cu o versiune gnostică anterioară) și s-a bucurat de o mare răspândire, mai ales În spațiul bizantin. Cercetătorii cred că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Adormirea Maicii Domnului. Sursa acestora nu este Protoevanghelia lui Isus, cum eronat a indicat istoricul de artă Victor Ieronim Stoichiță <endnote id="(11, p. 178)"/>, ci un alt text apocrif, și anume Adormirea preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Această evanghelie apocrifă, atribuită apostolului Ioan, datează din secolul al V-lea (cu o versiune gnostică anterioară) și s-a bucurat de o mare răspândire, mai ales În spațiul bizantin. Cercetătorii cred că originea acestui text este fie legenda veterotestamentară a lui Uza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atingă cu mâna chivotul legii (II Samuel 6, 1-8), fie povestea neotestamentară a lui Saul, cel orbit de Isus pentru că i-a prigonit pe creștini (Faptele apostolilor 9, 1-18) <endnote id="(478)"/>. Iată episodul care mă interesează acum din evanghelia apocrifă. Când „a sosit ziua ieșirii ei [= a Maicii Domnului] din această lume și a suirii la ceruri”, toți apostolii (inclusiv cei care muriseră deja) au fost transportați În mod miraculos la Betleem și apoi la Ierusalim, la casa În care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]