8,699 matches
-
pus la pălărie un trifoi cu patru foiPentru zilele de mâine...câte datini sunt la noi?! Dascălii se-adună-n școli să-i învețe sfântă tainăPe copiii doritori, de tradiție, cânt, haină...Și-n cămăși de borangic deapănă trecutul sfânt... XVIII. CANTUL APUSULUI, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016. Mărul văratic Te-ai dus copilărie cu mărul tău văratic În sânul meu renaște mireasma și dulceața, Îmi bucur astăzi ochii și-mi luminează față Un pom cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
întreba nici cum, fiindcă eu sînt cel ce adorm în fînul podurilor și mă trezesc în pivnițele în care am plantat liliac, sînt cel care se suspectează de o nesfîrșită milă, de o evadare secretă înspre întinderile cîmpiei, într-un apus care îmi va deschide larg porțile definitivelor ape. Referință Bibliografică: Băiatul cu pălărie verde / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2311, Anul VII, 29 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BĂIATUL CU PĂLĂRIE VERDE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383086_a_384415]
-
o masă de lemn, lîngă vînzătorul de samovare, iatagane și tipsii, și am visat cum cineva îmi spune că în fiecare noapte oamenii acestor locuri mai uită cîte puțin, astfel încît, în zori, fiecare e altcineva decît a fost la apus, de aceea nimeni nu se mai recunoaște cu nimeni, de aici liniștea acestui oraș fără trecut și fără viitor, fiindcă toți sînt mereu străini unul de altul, ca și cum s-ar vedea atunci pentru prima oară. Călcînd de atîta timp cu
ARZĂTOAREA LUMINĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383087_a_384416]
-
Ei mă mai băteau cîteodată prietenește pe umăr, nu puteam să le răspund, întorceam capul înspre fereastra camerei mele, parcă mai înaltă acum, și vedeam copilul acela care îmi zîmbea, copilul acela alb, al nimănui, și-n cameră ‒ întuneric, afară ‒ apusul, întotdeauna apusul... Probabil se vedea și pe fața mea că sînt golit de timp, apoi îmi dădeam seama că nici ei nu vorbeau, erau atît de palizi, că parcă aveau o lumină galbenă în jurul capului, le cam tremurau mîinile și
PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383091_a_384420]
-
mai băteau cîteodată prietenește pe umăr, nu puteam să le răspund, întorceam capul înspre fereastra camerei mele, parcă mai înaltă acum, și vedeam copilul acela care îmi zîmbea, copilul acela alb, al nimănui, și-n cameră ‒ întuneric, afară ‒ apusul, întotdeauna apusul... Probabil se vedea și pe fața mea că sînt golit de timp, apoi îmi dădeam seama că nici ei nu vorbeau, erau atît de palizi, că parcă aveau o lumină galbenă în jurul capului, le cam tremurau mîinile și nucile se
PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383091_a_384420]
-
cel mult, o jumătate de oră, sunt la Cișmele. Știa el că astă vară, pârâul șipotea pe lângă drum, ca un șarpe argintiu, care se strecura prin păpuriș și rogoz, alintat de crengile pletoase ale sălciilor. Iar de la Cișmele, urca spre apus peste deal. Pe urmă devenea drept, pe câmpia ușor vălurită cu orizonturi largi, pensulate ici-colo cu verdele rotund sau țuguiat al copacilor din depărtări și cu fâșiile răzoarelor. Verdele lanurilor de porumb alterna cu largi pete de galben ale miriștilor
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
hotarul dintre Lisa și Traian fără nici o inscripție. Da...da... în clinul opus crucii mai era un pâlc de salcâmi falnici care se vedeau din depărtare, precum flamurile unor regimente plecate la atac. De fapt, drumul acesta care duce spre apus, de la Lisa la Traian era cunoscut sub numele de Drumu Lacului.Și mai știa Tudorel de la domnul Ștefănescu, învățătorul său din clasele primare, că Drumu’ Lacului s-a numit în vechime Drumul Olacului, bântuit de achingii armatelor turcești care jefuiau
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
fost o vacanță de vis. Iată s-au întors de două săptămâni, dar ea încă nu a uitat, acea stare minunată de trăire intensă ce a însoțit-o. Au văzut oceanul, au călătorit cu un elegant iaht, admirând răsăritul și apusul soarelui înconjurați de nesfârșita liniște, din când în când tulburată de zgomotul valurilor. Au prins o vreme de vacanță. I-a fost rău la începutul călătoriei, dar s-a obișnuit și de altfel medicul era lângă ea. Fusese fericită, era
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383113_a_384442]
-
în veac petale de lumină.... XIII. SFÂNTA VINERI, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. Doamne, ne iartă c-am trădat Sângele tău nevinovat. L-am pus pe cruce-acolo sus Să spele cerul la apus. Și Trupul Tău l-am pus în groapă Din rana Ta țășnește apă. Drumețul vine frânt de sete Și bea din rana ce n-o vede. Și totuși, Doamne, mare-i vina Care-a pătat atunci lumina. Se lasă noapte
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
-ntoarce vremea din ecou Când noi Te răstignim din nou. Blestemul nostru-i c-am vărsat Sângele Tău nevinovat. Citește mai mult Doamne, ne iartă c-am trădatSângele tău nevinovat.L-am pus pe cruce-acolo susSă spele cerul la apus.Și Trupul Tău l-am pus în groapăDin rana Ta țășnește apă.Drumețul vine frânt de seteși bea din rana ce n-o vede.Și totuși, Doamne, mare-i vinaCare-a pătat atunci lumina.Se lasă noapte grea pe zareCe
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
ai somnului. Dormeau până și umbrele nopții, răsturnate pe coclaurile cerului, urmare obositoarei alergături după luna plină, care, toată noaptea le-a săgetat cu razele sale. Până la urmă, au reușit s-o alunge pe blânda lună în văile orizontului dinspre apus. În această pustie neagră și tăcută, rabla lui Mototolea zbura, fornăind pe țeava de eșapament, supărată că era biciuită cu șfichiul pedalei de accelerație. De pe bancheta din spate, Buhăianu urla ca turbatul: --Bagă Trache, bagă tare! Treci de sută că
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
Pincotan , publicat în Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017. Cu palmele întinse către cer, Te chem să vii, tu, stea nemuritoare, Luceafăr blând, cântat în poezii, S-adaști la geamul meu, în loc de soare. Din vis, te chem, zâmbind către apus, Aprind făclii din dragostea-mi eternă, Din infinitul cerului, mai sus, Să te cobori ușor, pe a mea pernă. Vom fi uniți, doi miri nemuritori, Ca-ntr-o poveste scrisă de ursită; Tu, blondul prinț coborâtor din nori, Eu, fir
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Eu, fir de lut, o rozâ înflorită. Citește mai mult Cu palmele întinse către cer,Te chem să vii, tu, stea nemuritoare,Luceafăr blând, cântat în poezii,S-adaști la geamul meu, în loc de soare.Din vis, te chem, zâmbind către apus,Aprind făclii din dragostea-mi eternă,Din infinitul cerului, mai sus,Să te cobori ușor, pe a mea pernă.Vom fi uniți, doi miri nemuritori,Ca-ntr-o poveste scrisă de ursită;Tu, blondul prinț coborâtor din nori,Eu, fir
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
brate, De moliciunea apei; Ca o femeie tandră, Te-a mângâiat pe trup. Ți-a picurat, gingașă, Pe buzele uscate, Un strop din vraja lunii, Sărut de dor și drag. Ades ai stat pe maluri De mări învolburate; Ai așteptat apusul, Apoi un răsărit. Te-ai înfrățit cu valul, Cu vasul ce străbate Nestingherit, în noapte, Oceanul infinit. Citește mai mult Ades ai stat de vegheLa margine de ape;Te-au sărutat, în noapte,Un val și-un pescăruș.Nisipul ți-
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
în brate,De moliciunea apei;Ca o femeie tandră,Te-a mângâiat pe trup.Ți-a picurat, gingașă,Pe buzele uscate,Un strop din vraja lunii,Sărut de dor și drag.Ades ai stat pe maluriDe mări învolburate;Ai așteptat apusul,Apoi un răsărit.Te-ai înfrățit cu valul,Cu vasul ce străbateNestingherit, în noapte,Oceanul infinit.... VI. DEZAMĂGIRE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017. Otravă ai picurat pe tâmpla Amorțită de durere! Pelin
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
vieții, vamă! Din zâmbet, din lumină Și din cânt! Din lacrimi risipite Fără seamăn, Din zborul lin, Dar și din zborul frânt! Plătesc un bir Pe stropul de iubire! Pe primăveri-fugare Și pe-alint! Pe veri îmbujorate De lumină, Pe-apusuri blânde Și pe ierni pustii! Plătesc vieții, bir Pe amăgire! Pe roua risipită Printre flori! Pe diminețile-mbrăcate-n cântec! Pe ramuri verzi, Pe zboruri de cocori! Citește mai mult Din tot ce am,Plătesc vieții, vamă! Din zâmbet, din luminăși din
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Din tot ce am,Plătesc vieții, vamă! Din zâmbet, din luminăși din cânt!Din lacrimi risipiteFără seamăn,Din zborul lin,Dar și din zborul frânt!Plătesc un birPe stropul de iubire! Pe primăveri-fugareși pe-alint! Pe veri îmbujorateDe lumină,Pe-apusuri blândeși pe ierni pustii!Plătesc vieții, birPe amăgire! Pe roua risipităPrintre flori! Pe diminețile-mbrăcate-n cântec!Pe ramuri verzi,Pe zboruri de cocori!... XXIX. IA-MĂ DE MÂNĂ, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Să nu mă lași rătăcităPe drumuri!Să-mi fii far și-adăpost!Să-mi fii cărare și lună!... XXX. POATE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017. Poate și-n clipa Ce-și cerne apusul, Au fost stropi de miere Și stropi de venin. Poate, lumina i-a Șters asfințitul, Și ceru-i doar cântec Și flori și senin. Poate, valul se Zbate năpraznic! Și marea-i furtună Și geamăt cumplit! Își plânge aleanul, Pe-
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
cerne nisipu-n Clepsidre de-argint. Poate-i viață! Și aripi de îngeri! Un zâmbet sclipind Pe obraji de copil! O dulce-cireașă, O floare de lotus, Un fluture galben, Un spic auriu. Citește mai mult Poate și-n clipaCe-și cerne apusul,Au fost stropi de miereși stropi de venin.Poate, lumina i-așters asfințitul,Și ceru-i doar cântecși flori și senin.Poate, valul seZbate năpraznic!Și marea-i furtunăși geamăt cumplit! Își plânge aleanul,Pe-un petic de plajăși-și cerne nisipu-nClepsidre
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
relevat dimensiunea profundă a spiritualității crestin-ortodoxe, aflată în plin proces de revigorare pe acele meleaguri. Afirmațiile au fost întărite de vizită la impunătoarea biserică Sân’ Nicoară, o mândrie a românilor din Gyula și la muzeul bisericesc al orașului. Călătoria spre Apus a continuat cu un popas în capitala maghiară Budapesta care ne-a întâmpinat cu farmecul sau inconfundabil, farmec dezvăluit și pe parcursul unei minunate croaziere nocturne pe Dunăre. Punctul terminus al călătoriei de documentare la românii din Ungaria și Austria a
CĂLĂTORIE LA ROMÂNII DIN UNGARIA ŞI AUSTRIA [Corola-blog/BlogPost/92356_a_93648]
-
că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Bună Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sarba-torile Maicii Domnului. Dată acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sarbato-reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. Părintele profesor Ene Braniște susține că sărbătoarea a fost introdusă la Romă de papă Leon al ÎI lea (681-683). La început această eră doar locală
Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului [Corola-blog/BlogPost/92339_a_93631]
-
profesor Ene Braniște susține că sărbătoarea a fost introdusă la Romă de papă Leon al ÎI lea (681-683). La început această eră doar locală și cu denumirea de sărbătoare a așteptării Nașterii Domnului. Va-riatia datei de prăznuire a existat în Apus până în sec. XI, cănd dată de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni Bună Vestire se prăznuiește pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie). În Răsărit însă, data de 25 martie
Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului [Corola-blog/BlogPost/92339_a_93631]
-
a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și a teologiei legaliste privitoare la Sfintele Taine, acestea din urmă au continuat în chip vădit să rămână în Biserică, dar au încetat să mai fie privite și trăite ca împlinire sau, în cuvintele
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Tradiției Ortodoxe autentice - a girat acest statut de ne-împărtășiți al laicilor, l-au transformat într-o normă, aproape într-o "marcă comercială" a Ortodoxiei. Este într-adevar un miracol faptul că influența combinată a acestei teologii sacramentale venită din Apus și a acestei pietăți extraecleziale, individualistă și subiectivă, nu a reușit eradicarea completă a setei și a foamei pentru Sfânta Împărtășanie, pentru o participare adevărată și nu una formala în viața Bisericii. În toate vremurile, dar cu precădere în era
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
de astăzi o ridiculizează, o încriminează, o sluțesc, în numele unei neoideologii ucigătoare de identitate, iar Lazăr Lădariu este un simbol de identitate națională în lumea românească, cu precădere în Transilvania. Că au încercat tocmiții zilei „să mi-l omoare la apus de soare” este adevărat, dar s-au izbit de Nevăzutul Protector al Neamului de Demult ce mi l-a apărat cu Scut de Lumină. Greu de ucis la cei 75 de ani. Greu de uitat în Timpul care vine. Dr. MIRCEA
Lui Lazăr Ladariu, Omul cu suflet de Ţară. [Corola-blog/BlogPost/92414_a_93706]