6,356 matches
-
ca un fel de foc, și de jur împrejur era înconjurat cu o lumină strălucitoare. 28. Ca înfățișarea curcubeului, care stă în nor într-o zi de ploaie, așa era și înfățișarea acestei lumini strălucitoare, care-l înconjura. Astfel era arătarea slavei Domnului. Cînd am văzut-o, am căzut cu fața la pămînt, și am auzit glasul Unuia care vorbea. $2 1. El mi-a zis: "Fiul omului, stai în picioare, și-ți voi vorbi!" 2. Cum mi-a vorbit aceste cuvinte, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
însă și-a destinat un timp de câteva luni. Vă trimit deodată cu Făt-Frumos și o notiță asupra serbărei de la Putna. Tipăriți-o cu litere cât se poate de mici; nu trebuie să-i dați nici în cea mai estremă arătare o importanță pe care nu va fi capabilă de-a o avea. 290 {EminescuOpXVI 290} În fine, rugîndu-vă să mă scuzați pentru că va răpesc atâta timp c-o epistolă atâta de lungă și încredințîndu-vă despre afecțiunea călduroasă ce vă o
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de dese notări. întîmplătoare. Cu fila 41 începe adevăratul manuscript vechi al cărui început după cum se vede lipsește. Această lucrare care, poate fi foarte importantă dacă s-ar putea constata vechimea, se continuă până la foaia 217 unde începe tâlcuirea sau arătarea gramaticei slavonești. Sfârșitul acesteia lipsește iar filele de // la 261 până la 282 sunt goale. [TITU MAIORESCU] Iași, în 6 martie 1875 ROMÎNIA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI N-o 14 Se propune întrebuințarea unui rest de 185 lei n. Domnule Ministru
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
bibliotecă fără a le trece în condică; atâta știu că, la constatarea făcută de d-l bibliotecar // Petrino împreună cu mine, am văzut că lipsesc vreo 93 de volume împreună cu acele ce rămăsese asupra d-lui Cătănescu. Dîndu-se martorului cetire de arătările sale a declarat că conține adevărul și persistă în ele, adeverind împreună cu noi și grefier. Jud Instructor P. Stoica Teodor Aroneanu Gref. N. Mărgineanu 17 Act de informațiune Anul 1876, luna novembre în 9 zile, la orele 12, înaintea noastră
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mai multe somațiuni și stăruinți a[le] mele am putut obține îndărăpt parte din cărți și mobilajul și mai cu samă după ce l-am încunoștiințat că sunt însărcinat de Ministeriu de a le urmări înaintea justiției. Dîndu-se informatorului cetire de arătările sale a declarat că conține adevărul și persistă în ele, adeverind împreună cu noi și grefier. Jude Petre Stoica Gr. Dimitrie Petrino 18 Interogatoriu 9 noiembrie 1876 (v. supra, p. 505 - 506) 19 1876 noiemvrie 27 românia PREFECTURA DIST. BOTOȘANI N.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
rănile de animal biciuit Printre scâncete și spasme necontrolate. C-ar putea plânge și el rămâne un mit, Dar obrajii sunt uzi din zi până-n noapte. Sunt zile când își vede-n apă reflexia pocită. Însuși el se sperie de arătarea ce-a văzut Și se miră cum țărâna nu vrea să-l înghită. Aparent, florile nu pot crește din ceva așa urât. Soarele-i pentru el o pată gri pe boltă, Un dușman ce-l cheamă îngrat la trăire. Păsările
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93427]
-
-i putea vedea impresia în caz de primejdie. Totuși intrase pentru că vrea cu orice preț să vadă pe Marcian, de care îi vorbise Drăgănescu cu admirație. Marcian, 234 ce se dusese spre bibliotecă să caute o partitură, dase peste acea arătare ascunsă acolo de o rușine necunoscută. Mika-Le, surprinsă, pusese mâna peste gură cu gestul ei prostesc. Mirarea lui Marcian fu așa de mare că Elena, care probabil îl urmase cu privirea, descoperise pe vinovată. Deși se uitase la Mika-Le încordat
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
iubitoare, duioasă, plină de bunătate. Inimă de înger - povestea Mariei Doina Leonte, tocmai acest lucru îl subliniază. Costeluș este un băiețel visător, de 8 ani, căruia îi place să stea culcat pe iarbă și să privească norii în asfințit. Ciudate arătări care se plimbă pe cer! Iată, acum închipuie o inimă uriașă care se pare că e chiar Inima lui Dumnezeu. Dar, care copil nu a visat cu ochii pe cer, la prefacerea rapidă a norilor în fel de fel de
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
trecut prin Lince. Hai, darling. Ne așteaptă Înăuntru un prieten al lui daddy. Dumnezeule!, sper sa nu fie atît de excentric pe cît e automobilul. De ce nu faci o fotografie cu toate vehiculele astea demențiale adunate În curte? Haide. „Ce arătare“, Își spuse Julius, văzîndu-l pe Al Capone pitic și Îndoliat Îmbrățișindu-se cu Juan Lucas, Îmbrăcat cu o haină de tweed În carouri țipătoare. S-au Îmbrățișat strîns. Nu se văzuseră de ani de zile. — Însurat și instalat În casă nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-ți Închipui... Șase ani ambasador. Șase ani fără să mă Întorc În țară... Dar mi-am făcut prieteni buni acolo. O să-ți povestesc... CÎteva săptâmîni de lucru au fost de ajuns. — Bine, bine, spune-mi ce vrei să bem. „Ce arătare“, Își spunea Julius, văzînd că uriașul de pe taburet se scurtase cînd dădu să se ridice În picioare. Sigur, avea picioarele prea scurte, iar privirea asta, Susan, dinspre partea ei, observa emoția vechilor prieteni nu fără o oarecare ironie față de Al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Îl țintui pe Julius cu o privire fioroasă. Îl dezarma, bagă de seamă că dacă rîzi te mănînc de viu și Într-un fel avea toate motivele, fiindcă Julius stătea acolo neclintit, așteptînd să intre În scenă și spunîndu-și: „ce arătare!“ — Ei, atunci hai să bem un pahar, spuse Juan Lucas. — Primul toast după șase ani! — Fernando mi-a fost coleg și mi-e prieten Încă din școală. — Ba chiar dinainte, dacă se poate spune așa! exclamă Al Capone și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Julius, știind că Al Capone Îl săgeta cu privirea: pe cei mari n-ai voie să-i contrazici, trebuie să respecți autoritatea de pater familias și așa mai departe, dar nu voia să-i facă plăcere și se gîndi „ce arătare!“, fără să-l privească. — Darling, o să vorbim de asta altă dată. Acum poți să renunți la pian, dacă vrei. Julius a Înțeles că povestea cu pianul se Încheiase pentru totdeauna. S-a terminat cu pianul, s-a terminat cu fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tea maestrului Sincu, în kimono albastru cu model de dragoni și crizanteme, făcându-și gim nastica de-nviorare. De fapt, întâm pinând soarele cu un fel de dans lent, semi-yoghin, semi-inventat de el însuși. Ne hlizeam la el ca la o arătare bizară. Era din alt film. Cu toate astea, toți căutam să-i fim cât mai aproape. Avea talentul unor anumite dame din lumea mare de-a aduna oame nii-n jurul lor. O laudă a lui ne făcea fericiți toată ziua
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
e mai bine să spună, ce anume e mai nimerit să facă. Toți patru au senzația nemărturisită a trecerii peste o punte miraculoasă; dincolo, nu te așteaptă decât hazardul, necunoscutul, inimaginabilul. Oare, nu cumva ei sunt acum patru fantome, patru arătări care n-au reușit, pe de-a-ntregul să părăsească acest tărâm? Încetul cu-ncetul își vin pe deplin în fire și reușesc să-nțeleagă că s-au aflat împreună în fața morții. “Măi Paule, de-unde-ai știut tu c-o să se-ntâmple
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pare că nu mă poate vedea și pe mine! Nu mi-ar fi stricat să apar în filmul ei: ”Ticuță la Curcubeu” (Poate faceți voi desenul ăsta undeva.) Continuăm să mergem. În fața noastră apare, în clipa asta, ceva minunat, o arătare, un palat. Cred că e chiar el, Castelul. Sclipește de parcă ar fi făcut din diamant. Un adevărat castel de basm... Poate că visez. Ar fi adică un vis în vis. ...M-o fi bătut rău vântul, am înghețat, poate, de
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
vaietă tot felul de domnișori și domnișoare plătiți în valută pe la televiziunile centrale că vai, vai, ce greu o ducem. În timp ce-i ascult pe domnișori și domnișoare mi se arată așa ca într-o abureală, un fel de epifanie, o arătare asemenea aceleia de pe valea Damascului, și nici nu pot spune ce-i aceea ce se arată: arătare sfîntă ori vis mincinos, iluzie ori fapt de viață. Și cum spun, în abureala minții mele ( sau mai bine zic în abureala minții
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
greu o ducem. În timp ce-i ascult pe domnișori și domnișoare mi se arată așa ca într-o abureală, un fel de epifanie, o arătare asemenea aceleia de pe valea Damascului, și nici nu pot spune ce-i aceea ce se arată: arătare sfîntă ori vis mincinos, iluzie ori fapt de viață. Și cum spun, în abureala minții mele ( sau mai bine zic în abureala minții noastre, că suntem mai mulți) taman vine domnu' Adrian Păunescu și se indignează pe acute joase, zice
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
popor și deci luxul hainelor sale, provenea din bogatele mine de aur ale Transilvaniei, exploatate după cât se vede încă de pe atunci, și care în vremile vechi erau de o producțiune mult mai mare decât astăzi. Tot acolo transpune o altă arătare a lui Herodot țara Agatirșilor. El spune anume vorbind de mai multe râuri ale Sciției: «aceste sunt râurile ce izvoresc chiar din Sciția, care măresc fluviul; râul Maris însă, ieșind din țara Agatirșilor, de asemenea se unește cu Istrul» (IV
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Pe de altă parte printre acele trei râuri arătate de Herodot ca intermediare între Piretus și Tiarantos se află enumerat și Ordessos, a cărui nume aduce așa de bine cu acel al Argeșului. Dar atunci cum s-ar putea împăca arătările lui Herodot cu așezarea și cursul râurilor noastre ? Argeșul să se verse in Dunăre între Prut și Siretiu ! Noi credem că Herodot a fost rău informat sau au înțeles greșit lămuririle ce i s-a dat asupra cursului râurilor Sciției
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
-yaneî&rjG este numele unui rege scit și al unui agatirs (Herod. IV, 76, 78), și aceeași finală se regăsește la numele unui alt rege scit, AQicmti&^g (IV, 78). În contra acestei apropieri intre Sciți și Agatirși nu se împotrivește arătarea lui Herodot că «în celelalte, moravurile Agatirșilor ar fi în destul de asemănătoare ca acele ale Tracilor» (IV, 104), întrucât mai întâi am văzut că popoarele cele mai deosebite pot semăna la moravuri; apoi o asemănare a fenomenelor vieții morale la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
la popoarele de ginta lor, «de a fi cei mai nobili și mai virtuoși dintre Traci» (IV, 93). După mărturisirea lui Herodot, Geții împreună cu toți ceilalți Traci s-ar fi întins în timpurile sale în peninsula balcanică până la Dunăre. Aceeași arătare este întărită și de alte izvoare tot atât de vrednice de credință. Astfel Tucidide (471-400 în. de Hr.), în istoria războiului Peloponezului, ne spune că: «Sitalces, plecând din țara Odrisilor, ridică mai întâi pe Tracii din muntele Hemus și Rodop peste care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și izvoarele Istrului. Partea superioară a fluviului care stă către izvoarele lui, până la cataracte (Porțile de Fier) se numește Danubiu, și trece mai ales pe lângă Daci; partea inferioară până la Pont, de care sunt vecini Geți, se numește Istru.» Din această arătare se vede că Geții locuiau mai către Pont, de la cataracte în jos, prin urmare in Muntenia, poate și prin Moldova, dacă luăm în considerare numele de pustia Geților, dat de Strabon regiunii dintre Istru si Boristene. Dacii din contra trebuiau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Banatul Timișoarei. Vom vedea mai jos că identitatea demonstrată a naționalității gete și dace, ambele de rasă tracă, cere și ea numaidecât această origine a lor comună la sudul Dunării, unde am văzut că era sălășluința marii familii a Tracilor. Arătarea lui Herodot (IV, 104) că Agatirșii ar semăna la moravuri cu Tracii, nu poate avea deci alt înțeles, decât că între Traci și Sciți, precum erau Agatirșii, trebuia să fie o asemănare oarecare, de vreme ce ambele aceste rase, erau numai cât
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Hr.). Totuși aceste popoare, Geții și Dacii, se contopesc în curând într-unul singur, care ia numele tribului domnitor, acel al Dacilor, încât autorii vechi care și mai înainte amestecaseră adeseori pe aceste două națiuni, urmează înainte a lua în arătările lor pe una drept cealaltă. De aceea cu toate că se găsesc științe deosebite asupra Geților și a Dacilor în scrierile vechi, ele nu trebuie luate numaidecât ca referindu-se la poporul arătat, putând fi atribuite fără deosebire și la celalalt popor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
însemnat de vase, care sunt cu siguranță reproducerea unor bucăți luate de la Daci. Deși se poate ca aceste lucrări să fi fost executate în afară de Dacia sau în această țară chiar de meșteri străini, s-ar putea totuși admite față cu arătările lui Pausanias și Herodot asupra perfecțiunii artei făuririi la Sarmați, Masageți și la Sciți, că nici Geto-Dacii, care erau un popor cu mult mai civilizat decât celelalte, nu vor fi rămas mai pe jos în arta argintăriei. Dacă forma acestor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]