2,802 matches
-
Cum de nu fusese În stare să facă legătura? Aram era dintr-o familie armeană din Istanbul. Teoretic, era armean. Și totuși exista o privință În care Aram nu putea fi nici armean, nici turc, nici de orice altă naționalitate. Aram putea fi doar Aram, absolut unic. Era singurul membru al unei specii unice. Era un tip fermecător, un romantic incurabil, profesor de științe politice care mărturisea adesea că era mai curând Înclinat să trăiască o viață de pescar Într-unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În stare să facă legătura? Aram era dintr-o familie armeană din Istanbul. Teoretic, era armean. Și totuși exista o privință În care Aram nu putea fi nici armean, nici turc, nici de orice altă naționalitate. Aram putea fi doar Aram, absolut unic. Era singurul membru al unei specii unice. Era un tip fermecător, un romantic incurabil, profesor de științe politice care mărturisea adesea că era mai curând Înclinat să trăiască o viață de pescar Într-unul din satele dărăpănate de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a venit o cântăreață travestită, blondă și impresionantă, care voia să-și tatueze pe Încheieturile degetelor numele iubitului ei. Apoi a intrat un bărbat Între două vârste care arăta anormal de normal față de clientela obișnuită a salonului de tatuaj. Era Aram Martirossian. Aram era un bărbat Înalt, destul de solid și arătos, care avea un chip blând, dar obosit, o barbă neagră, un păr mai degrabă cărunt și niște gropițe adânci ce se iveau de fiecare dată când zâmbea. Ochii lui sclipeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o cântăreață travestită, blondă și impresionantă, care voia să-și tatueze pe Încheieturile degetelor numele iubitului ei. Apoi a intrat un bărbat Între două vârste care arăta anormal de normal față de clientela obișnuită a salonului de tatuaj. Era Aram Martirossian. Aram era un bărbat Înalt, destul de solid și arătos, care avea un chip blând, dar obosit, o barbă neagră, un păr mai degrabă cărunt și niște gropițe adânci ce se iveau de fiecare dată când zâmbea. Ochii lui sclipeau de inteligență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ca limbă străină, cum făcea de fiecare dată când Întâlnea pe cineva nou În Istanbul. Astfel s-a prezentat rostind cuvintele cât mai rar, Într-o engleză vorbită cu Încetinitorul, ritmată, aproape copilărească. A fost spuprinsă să-l audă pe Aram vorbind Într-o engleză fluentă, cu un subtil accent britanic. — Vorbești atât de bine engleza! nu s-a putut abține Armanoush să nu remarce. Îmi dai voie să te-ntreb de unde-ai căpătat accentul britanic? — Mulțumesc, a spus Aram. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe Aram vorbind Într-o engleză fluentă, cu un subtil accent britanic. — Vorbești atât de bine engleza! nu s-a putut abține Armanoush să nu remarce. Îmi dai voie să te-ntreb de unde-ai căpătat accentul britanic? — Mulțumesc, a spus Aram. Am făcut facultatea și studiile postuniversitate la Londra. Dar putem vorbi În armeană dacă vrei. Nu pot, a scuturat Armanoush din cap. Când eram mică am Învățat câte ceva de la bunica, Însă, fiindcă părinții mei erau divorțați, nu am stat prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vară Între zece și treisprezece ani mergeam Într-o tabără de tineret pentru armeni. Era distractiv și armeana mea s-a Îmbunătățit, Însă după aceea s-a deteriorat din nou. — Și eu am Învâțat armeana tot de la bunica, a zâmbit Aram. Ca să spun adevărul, atât mama, cât și bunica credeau că trebuia să fiu crescut În regim bilingv, Însă nu se puteau pune de acord care trebuia să fie limba a doua. Mama credea că era mai bine pentru mine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mine să vorbesc turca la școală și engleza acasă, deoarece când aveam să cresc aveam să părăsesc oricum țara asta. Dar bunica a rămas neclintită. Voia să vorbesc turca la școală și armeana acasă. Armanoush era intrigată de aura lui Aram, Însă era și mai fascinată de modestia lui. Au vorbit un timp despre bunicile armene - cele din diaspora, cele din Turcia și cele din Armenia. La șase treizeci după-amiaza, mătușa Zeliha a lăsat magazinul În grija asistentului ei și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
din diaspora, cele din Turcia și cele din Armenia. La șase treizeci după-amiaza, mătușa Zeliha a lăsat magazinul În grija asistentului ei și au mers toți patru la o cârciumă din apropiere. — Înainte să pleci din Istanbul mătușa Zeliha și Aram vor să ne ducă la o cârciumă ca să poți vedea o seară de băut tipică, i-a explicat Asya lui Armanoush. Pe drum, pe când treceau pe o stradă prost luminată, au dat peste un imobil de locuințe de la ferestrele cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
zece minute, cârciuma s-a umplut. În mijlocul acestor fețe, sunete și mirosuri la fel de nefamiliare, Armanoush și-a pierdut simțul orientării În spațiu. I se părea că putea fi oriunde În Europa sau În Orientul Mijlociu sau În Rusia. Mătușa Zeliha și Aram beau raki, Asya și Armanoush Își luaseră niște vin alb. Mătușa Zeliha fuma țigări, Aram trăgea din trabucuri, iar Asya, care se pare că evita să recurgă la tutun În fața maică-sii, Își molfăia În schimb gingiile. În seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și-a pierdut simțul orientării În spațiu. I se părea că putea fi oriunde În Europa sau În Orientul Mijlociu sau În Rusia. Mătușa Zeliha și Aram beau raki, Asya și Armanoush Își luaseră niște vin alb. Mătușa Zeliha fuma țigări, Aram trăgea din trabucuri, iar Asya, care se pare că evita să recurgă la tutun În fața maică-sii, Își molfăia În schimb gingiile. În seara asta nu fumezi, i-a zis Armanoush Asyei care stătea lângă ea. — Mda, mie-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fierbinți, deserturile și cafeaua. Probabil așa e obiceiul pe-aici, și-a dat Armanoush seama, În loc să alegi ceva din meniu, ai parte de meniul Întreg. Când atât zgomotul, cât și fumul s-au intensificat, Armanoush s-a tras mai aproape de Aram, adunându-și În cele din urmă curajul să-i pună Întrebarea care Îi frământa mintea de ceva vreme: — Aram, Înțeleg că-ți place Istanbului, Însă nu te-ai gândit niciodată să vii În America? Vreau să spun, te-ai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
meniu, ai parte de meniul Întreg. Când atât zgomotul, cât și fumul s-au intensificat, Armanoush s-a tras mai aproape de Aram, adunându-și În cele din urmă curajul să-i pună Întrebarea care Îi frământa mintea de ceva vreme: — Aram, Înțeleg că-ți place Istanbului, Însă nu te-ai gândit niciodată să vii În America? Vreau să spun, te-ai putea duce În California, de pildă. Știi, acolo e o mare comunitate armeană... Aram s-a uitat la ea preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Îi frământa mintea de ceva vreme: — Aram, Înțeleg că-ți place Istanbului, Însă nu te-ai gândit niciodată să vii În America? Vreau să spun, te-ai putea duce În California, de pildă. Știi, acolo e o mare comunitate armeană... Aram s-a uitat la ea preț de un minut Întreg, de parcă ar fi Înregistrat fiecare detaliu, apoi s-a lăsat pe spătarul scaunului și a Început să râdă amuzat. Armanoush a fost mai degrabă deranjată de râsul ăla, căci simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Încercat să ofere o explicație mai bună: — Dacă ești oprimat aici, poți să vii oricând În America. Multe comunități armene de acolo ar fi mai mult decât fericite să vă ajute pe tine și pe familia ta. De data asta Aram nu a mai râs. În schimb, i-a zâmbit, un zâmbet călduros, Însă oarecum obosit. De ce-aș vrea să fac asta, dragă Armanoush? Orașul ăsta e orașul meu. M-am născut și am crescut În Istanbul. Istoria familiei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Înpreună și apoi am eșuat lamentabil. Nu putem face asta Încă o dată. Chiar În clipa aia chelnerul și-a făcut din nou apariția, servind de data asta calmari, midii și paste prăjite. — Cunosc fiecare stradă din orașul ăsta, a continuat Aram luând Încă o gură de raki. Și Îmi place să mă plimb pe străzile astea dimineața și seara și chiar și noaptea când sunt vesel și beat. Îmi place să iau micul dejun cu prietenii mei duminica pe țărmul Bosforului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ei s-a așternut o tăcere penibilă, În timpul căreia fiecare a analizat de la distanță poziția celuilalt, dându-și seama că Între ei ar putea exista mai mult decât distanța geografică - el bănuind că Armanoush era prea americanizată, ea Înțelegând că Aram era prea turcificat. Prăpastia adâncă dintre copiii celor care reușiseră să rămână și copiii celor care fuseseră nevoiți să plece. Uite ce e, armenii din diaspora nu au prieteni turci. Singurul fel În care vin În contact cu turcii e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
prăjit pe un pat de ardei verzi, drac-de-mare marinat cu busuioc și cremă de spanac, somon la grătar cu verdețuri și crevete prăjit la foc mic În sos condimentat de usturoi. Armanoush a chicotit amețită Înainte să se Întoarcă spre Aram și să-l Întrebe: — Ia spune, trebuie să ai și tu niște tatuaje. Mătușa Zeliha trebuie să te fi tatuat. Nici gând, a spus Aram de după vălul fuioarelor de fum ce se ridicau Încolăcindu-se din trabucul lui. Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mic În sos condimentat de usturoi. Armanoush a chicotit amețită Înainte să se Întoarcă spre Aram și să-l Întrebe: — Ia spune, trebuie să ai și tu niște tatuaje. Mătușa Zeliha trebuie să te fi tatuat. Nici gând, a spus Aram de după vălul fuioarelor de fum ce se ridicau Încolăcindu-se din trabucul lui. Nu mă lasă să-mi fac nici unul. — Da, a adăugat Asya. Nu-i dă voie să se tatueze. — Adevărat? a Întrebat Armanoush surprinsă Întorcându-se spre mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dă voie să se tatueze. — Adevărat? a Întrebat Armanoush surprinsă Întorcându-se spre mătușa Zeliha. Credeam că-ți plac tatuajele. — Îmi plac Într-adevăr, a răspuns mătușa Zeliha. Nu am obiecții În privința tatuajului, ci a modelului pe care-l vrea. Aram a zâmbit. — Tatuajul pe care-aș vrea să mi-l fac e un smochin minunat. Însă, spre deosebire de alți copaci, ăsta e cu capul În jos. Smochinul meu e cu rădăcinile În aer. Își Înfige rădăcinile În cer, nu În pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pâlpâitoare a lumânării de pe masă. — Numai că smochinul... Mătușa Zeliha a aprins ultima țigară din pachet și fără să vrea a suflat fumul În direcția Asyei. — Smochinul e un semn rău prevestitor. Aduce ghinion. Nu am nimic cu dorința lui Aram de a-l Întoarce cu rădăcinile În aer, Însă am obiecții În privința smochinului. Dacă ar alege un cireș, de pildă, sau un stejar, chit că ar avea rădăcinile În aer, l-aș tatua pe loc! Chiar În clipa aia patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ei răgușită de atâta fumat. Armanoush a observat că Asya se uita În direcția mamei ei cu o privire iscoditoare. Când șeful formației a Întrebat dacă voiau să ceară un cântec anume, mătușa Zeliha l-a Înghiontit cu cotul pe Aram și a spus pe un ton de flirt: — Haide, cere un cântec. Cântă, privighetoarea mea! Roșind, Aram s-a aplecat În față, a tușit și apoi i-a șoptit ceva la ureche șefului formației. De Îndată ce orchestra a atacat melodia cerută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o privire iscoditoare. Când șeful formației a Întrebat dacă voiau să ceară un cântec anume, mătușa Zeliha l-a Înghiontit cu cotul pe Aram și a spus pe un ton de flirt: — Haide, cere un cântec. Cântă, privighetoarea mea! Roșind, Aram s-a aplecat În față, a tușit și apoi i-a șoptit ceva la ureche șefului formației. De Îndată ce orchestra a atacat melodia cerută, spre marea surpriză a lui Armanoush, Aram a Început să cânte - nu În turcă, nici În engleză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de flirt: — Haide, cere un cântec. Cântă, privighetoarea mea! Roșind, Aram s-a aplecat În față, a tușit și apoi i-a șoptit ceva la ureche șefului formației. De Îndată ce orchestra a atacat melodia cerută, spre marea surpriză a lui Armanoush, Aram a Început să cânte - nu În turcă, nici În engleză, ci În armeană. În fiecare dimineață În zori Ah... Îmi Întreb iubita Unde te duci? Continua Încet, trist pe când tempoul ținea pasul cu tonalitatea ridicată distinctă a clarinetului și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ci În armeană. În fiecare dimineață În zori Ah... Îmi Întreb iubita Unde te duci? Continua Încet, trist pe când tempoul ținea pasul cu tonalitatea ridicată distinctă a clarinetului și cu sunetul greu de stăpânit al daburk-ăi de pe fundal. Glasul lui Aram s-a Înălțat și apoi s-a prăbușit În valuri suave. La Început vocea lui era timidă, Însă apoi tonul ei a devenit din ce În ce mai hotărât. Ea e lanțul de aur Al amintirilor mele E calea spre Povestea vieții mele. Armanoush
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]