2,792 matches
-
cel mic spune „enormități” (megala) împotriva lui Dumnezeu; dinții săi uriași amintesc, de asemenea, de dinții celei de‑a patra fiare, care „erau de fier” și „fărâmițau” totul (Dan. 7,7‑19). Degetele „ca niște coase” amintesc de „ghearele de aramă” (ibidem); în fine, talpa picioarelor este și ea uriașă, căci fiara de la Dan. mânca „și sfărâma, iar resturile le călca în picioare” (Dan. 7,19). 4. Vedenia lui Ezdra este corespondentul apocalipsei cu același nume. După cum am spus mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
însă ai fost azvârlit în iad, la temelia pământului” (după LXX). Origen este de aceeași părere (De principiis I 5, 5). Iustin raportează la soarta diavolului alte două pasaje din VT: este vorba de Num. 21, 9 (episodul șarpelui de aramă) și de Is. 27,1: „În ziua aceea va scoate Dumnezeu sabia sfântă și mare și puternică împotriva dragonului‑șarpe încolăcit și‑l va ucide pe el, monstrul mării” (Dial. cu Trifon 91, 4; 112, 2). Probabil, Origen va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ileana Simzeana, / doamna florilor / ș-a garoafelor, / sora Soarelui, / spuma laptelui”. Sora caută să se opună dorinței fratelui și să amâne împlinirea ei, cerându-i lucruri pe care ea le crede irealizabile: un pod de fier (în alte variante, de aramă sau de ceară) peste mare, la capătul acestuia o mănăstire cu scară până la cer ș.a. Soarele reușește să treacă de încercări. Acțiunea împrumută, în continuare, elemente biblice, cum ar fi cele despre rai și iad. Soarele este trimis de sora
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
ar trebui „scară de-argințel, / toiag de oțel, / opincă de fier”. Pentru a exprima gravitatea sacrilegiului pe cale să îl comită Soarele, autorul anonim imaginează o catastrofă de proporții cosmice. Ca un laitmotiv apare în multe variante descrierea podului („pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod de-argint / preste pământ, / pod de ceară / preste țară”). Imaginea nunții („Sfântul Soare, nănaș mare, / sfânta Lună, mare nună, / stelele drușcuțele, / luceferii vătăjeii”) este prezentă și în Miorița. Astăzi balada Soarele și
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
bun și mare. Io Vladul, Io Ghica Voevod, Io Radul Voevod, Alion Voevod, Io Grigorie Voevod, Io Antonie Voevod, Io Duca Voevod, Io Șerban Cantacuzino Voeod, Io Constantin Brâncoveanul Voevod: au zugrăvit a doua oară biserica, și au învelit cu aramă, au dat cădelnițe de argint. Io Ștefan Voevod Cantacuzino i g[ospo]jda Păuna: au dat dijma de la Ochița mică. Io Nicolae Alexandru Voevod, Io Ion Voevod, brat Nicolae Voevod, Io Constantin Nicolae Voevod, Io Grigorie Ghica Voevod, Io Mihai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mijlocirile cu care pot să rămâe fostele zéstrilor temeinice și nestrămutate - recomanda evaluarea și notarea valorii bunurilor date ca zestre: „A doua. Verice lucru să vor îndura părinții să dea fétei lor, au scule de argint, au de aur, au arămuri, au haine, au dobitoace, au verice alt asemenea acestora să se pue prețul a fiește căruia ce plătéște și la sfârșitul foii să se pue suma banilor și câte lucruri sânt să se scrie în foiță; au să fie toate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Himera, București, 1979; 2000, București, 1982; Cupa de cucută, Timișoara, 1994; ed. Cluj-Napoca, 2002; Sud contra Nord, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Virgil Stanciu, „Oracolul”, ST, 1969, 11; Mircea Opriță, „Oracolul”, ST, 1970, 2; Voicu Bugariu, „2000”, LCF, 1982, 18; Horia Aramă, „2000”, ST, 1982, 12; Anton Cosma, Patru decenii de literatură SF românească, VTRA, 1984, 7; Cornel Robu, Alegorie și metaficțiune, TR, 1996, 4; Gheorghe Săsărman, în Timpul este umbra noastră, îngr. Cornel Robu, Cluj-Napoca, 1991, 216-220; Popa, Ist. lit., II, 1016
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
Nina Cassian, Marcel Breslașu, Eugen Jebeleanu, Al. Andrițoiu, Nicolae Labiș, Ion Brad, Victor Tulbure, Florența Albu, Adrian Păunescu, A. I. Zăinescu, Gheorghe Tomozei, Cezar Baltag, Marin Sorescu (trei poeme din ciclul Don Quijote), Grigore Hagiu, George Țărnea, Darie Novăceanu, Dan Rotaru, Horia Aramă, Florin Mugur ș.a. Sunt reproduse sporadic versuri ale unor poeți clasici, ca Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Grigore Alexandrescu, și se organizează concursuri de poezie, precum cel din 1960, închinat celui de-al III-lea Congres al PMR, la care participă
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
a satului. Preferința pentru scene de coșmar, pentru imagini șocante domină în exces ficțiunea. În Oameni și munți caracteristice sunt texte ca Bistrița, apă vioară, Un râu al sintezelor, Legende și oameni, plute, păduri sau Bistrița urcă pe trepte de aramă, amestec de relatare reportericească și exaltare poetică. Munții din peisajul bucovinean, considerați „niște făpturi mărețe și vii”, figurile oamenilor, legendele spațiului rural în relația lui cu contemporaneitatea, fantasticul, obiceiurile folclorice pigmentate cu vocabule specifice, conduc spre alcătuirea unei „monografii sentimentale
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
călugări incită și creează suspans prin comportamentele brave ale protagoniștilor; a patra construiește un spectacol bahico-pantagruelic vrednic de Mihail Sadoveanu și de Calistrat Hogaș. Un călugăr în veșnică luptă cu diavolii pe care îi izgonește bătând într-un lighean de aramă și trăgând focuri de pistol, înverșunat în a-și educa permanent puterea de abstinență, ține în chilie cărnuri și sticle cu felurite alcooluri fără a se atinge de ele și îi cere starețului să îi procure femei spre a-și
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se învoaltă”, „plaiuri vechi de basm și de aramă”. Dacă volumul de debut se menține în toate privințele în linia tradiției, următoarele culegeri, păstrând materialul de inspirație tradițional, prezintă particularități diferite: concentrarea expresiei, formularea (uneori) eliptică, versul liber, imaginea șocantă. Circumscrise în formula miniaturalului și grațiosului sau revărsate fără
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Papucii gânsacului-George Coșbuc Într-un basm cu,,a fost odată,, Știți voi cine a purtat Cizmulița ca să-i poată Fi cuvântul ascultat? Motanul Încălțat-Charles Perrault Cine merele de aur Le-a păzit să nu le fure Păsări cu aripi de-aramă? Prâslea cel voinic și merele de aur-Petre Ispirescu Cunoașteți voi oare-o fetiță Ce roșieavea o scufiță? Scufița Roșie-Frații Grimm Dar pantoful cel de aur Cui i-a fost tocmai pe seamă? Cenușăreasa-FrațiiGrimm TUDOR ARGHEZI (18801967) Tudor Arghezi (n. 21
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
fierbințeala vinului; viile-și zornăie grelele salbe; zăceau pe tava de argint a brumii; amurgul se întoarce prin stugurii brumați; toamna picură pete ruginii peste pământ; a acoperit mestecenii și arțarii cu galben de lămâie; copacii au primit veșmântul de aramă; copacii cu ramuri ostenite; în copaci ard galbene flăcări de toamnă; ascultă glasul frunzelor bronzate; zâmbetul bun al bătrânului soare; vântul rotea în văzduh frunze ude și ramuri; vântul a furat hainele copacilor; vârteje de frunze arămii; toamna a rumenit
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
un roșu strălucitor; va trezi din somn frunzele căzute; toamna a spălat frunzele cu ploaia rece; ultimele frunze de mesteacăn străluceau pe crengile goale ,ca niște monede de aur; stejarul bătrân și gros a fost îmbrăcat într-o platoșă de aramă; vântul răscolește pădurile; o adiere rece înfioară crengile copacilor; un covor albicios acoperă iarba poienilor și covoarele arămii ale copacilor; gâze plăpânde, amorțite de frig caută adăpost sub stratul gros de frunze uscate; pe firul de telegraf a așezat ,ca
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de an, Gașca inspirată, sunt înserate două poezii de G. Bacovia (Arhaism și Doina), iar Tudor Vianu da poemul (de nuanță epigramatica, adresat sieși) intitulat Adevăr și poezie. Cei mai fideli colaboratori în materie de lirica sunt Radu Cârneci, Horia Arama, Alexandru Andrițoiu și Gheorghe Tomozei, care va debuta aici în 1953. Alături de aceștia - Ion Acsan, Leonida Neamțu, Horia Grămescu, Geo Bogza, Veronica Porumbacu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Victor Tulbure, Emil Manu, Florin Mugur ș.a. În ceea ce privește proza, e ilustrata de schițe
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
POPA, Dorin (5.VII.1955, Știubieni, j. Botoșani), poet. Este fiul Maricăi (n. Aramă) și al lui Costache Popa, maistru croitor. Urmează primii trei ani de școală în satul natal, după care aproape în fiecare an schimbă instituția de învățământ, la Iași și Câmpulung Moldovenesc, în cele din urmă absolvind, în 1975, Liceul „Dimitrie
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
Concurând pe Dărăscu, pe Iser, poetul pictează cu o pastă foarte subțire, cretoasă, un Balcic patriarhal, cu migdali, smochini, duzi, piersici, sarcofage preistorice, fântâni, turci cu măgari, cadâne șezând pe pietre ori ducându-se să ia apă în vase de aramă. O remarcabilă pânză e cea înfățișată în Cimitir tătăresc, cu râpe văroase și cu pietre sure, printre care umblă asini cu urechile pleoștite, unde „Țigăncușe cu basma și în șalvari / Vișinii, portocalii, de-un roșu mat, / Joacă-n pântec pe
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Oltenia”. P. propune o mai bună punere în relație a ziaristului cu societatea (D. Tomescu) și discutarea ideilor „ce frământă societatea noastră” (C. D. Fortunescu). Cu articole colaborează Al. Popescu-Telega, Gh. D. Mugur, Ion Călugăru, Al. Iacobescu (sub pseudonimul Daniel Aramă), D. Tomescu, Corneliu I. Mihăescu, mulți dintre aceștia susținând ideea înființării unei universități și a unei asociații a scriitorilor la Craiova. O rubrică permanentă, „Presa literară și artistică”, cuprinde o cronică dramatică și un carnet literar care prezintă în special
PRESA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289013_a_290342]
-
XVII-lea, București, 1991; Heere Heeresma, O zi la plajă, pref. Petre Solomon, București, 1970; Robert Merle, Un animal înzestrat cu rațiune, București, 1970; Jan Mens, Meșterul Rembrandt, București, 1971; Graciliano Ramos, Săo Bernardo, București, 1972; Simon Vestdijk, Grădina de aramă, București, 1972, A cincea pecete, pref. Andrei Pleșu, București, 1976; Literatura mărturisirilor, I-II, pref., Silvian Iosifescu, București, 1972 (în colaborare); Hella S. Haasse, Misterul Bomarzo, pref. Ion Frunzetti, București, 1973; Raffaello Brignetti, Pescărușul albastru, pref. Rodica Locusteanu, București, 1973
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
1853; Colecție de poezii nuoi, București, 1854; Păcală și Tândală. Și-a găsit tingirea capac, București, 1854; Colecțiune de poezii. Faptele eroilor; București, 1857; Bucur, istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în România, București, 1858; ed. îngr. Dalila-Lucia Aramă, pref. Șerban Cioculescu, București, 1984; Traian în Dacia, București, 1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
statui, tăcerile uitate în vinuri, albul care este tăcerea cuvintelor, nucii care curg în somn, frunzele din copacul originar care rătăcesc pe cer sunt temele formulate aforistic în Umbra cuvintelor: „Și-ascult cum germinează statuile în munți”; „Un deget de aramă / bate în tăcerea ușii”. P. părăsește poezia și optează pentru eseul moralistic ce se revendică dintr-un romanesc al ideilor. Modelele lui sunt eseiștii spanioli (Unamuno, Ortega y Gasset) și, dintre francezi, Albert Camus. Mărturisește că nu cunoaște foamea de
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Într. Maior Alexandru Câmpeanu 6. 35. Alexandrescu Margareta, 3 apartamente, București, str. Buzești 96 și str. Dr. Varnali 7. 36. Anastasiu Grigore, 7 apartamente, București, B-dul Mărășești 21-23. 37. Angelescu Romulus, 2 apartamente, București, str. Modrigani 4, Alexandru 36b. 38. Arama Vasile, 4 apartamente, Galați, str. Sf. Vineri 23, str. Petru Rareș 18, str. Gh. Ghica. 39. Andrutu Elenă, 4 apartamente, București, str. Nicolae Fleva 21. 40. Aberman Jean, 20 apartamente, București, B-dul Republicii, 84 și Calea Moșilor 50. 41. Alevra
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Șerban Vodă 39, str. Cuza Vodă 85. 281. Apostolescu M. Elenă, 20 apartamente, București, str. Romulus 19, str. Smardan 23-25, str. 30 Decembrie 58, Romulus 19. 282. Anghelescu P. Alexandrina, 5 apartamente, București, str. Schitul Maicilor 13. 283. Arama Octavian, 11 apartamente, București, str. Dimitrof 12, Bd. Suvorov 8, Dionisie Lupu 64. 284. Aschil Solica (Lizica), 4 apartamente, București, str. Dr. Lister 11 A. 285. Almajeanu D., 6 apartamente, București, Bd. Gen. Merisescu 36. 286. Aldeleanu N. Iancu, 5
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
o putere de pătrundere de neimaginat până atunci. Ele străbat cu ușurință cartonul, lemnul, stofă; ele străbat tăblia unei mese subțiri, o carte de două mii de pagini și fac să strălucească în continuare ecranul plasat în calea lor. Numai metalele, arama, fierul, argintul, plumbul par a fi mai puțin penetrabile, cele mai dense dintre ele fiind practic opace. Cel mai ciudat însă, dintre toate acestea era faptul că, dacă pielea era foarte transparență, oasele erau mai puțin transparente. Cercetătorul, interpunându-și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
1958; ed. I-II, pref. edit., București, 1965; Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, introd. edit., București, 1955; Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, București, 1959, vol. II: Catalogul manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române, îngr. Dalila Lucia Aramă și G. Mihăilă, pref. Gabriel Ștrempel, București, 2003; Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, București, 1959; Liturghierul lui Macarie, introd. edit., București, 1961; Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, I-II, introd. edit., București, 1965 (în colaborare cu I.
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]