1,444 matches
-
Am putut vedea importanța acestor blocuri în decupajul textului despre pădurea ecuatorială. 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) A înțelege un text înseamnă și a putea răspunde la o întrebare pragmatică: de ce, în ce scop, cu ce scop argumentativ a fost produs acest text? Înțelegerea acțiunii de limbaj implicate prin derivarea unui macro-act de discurs dintr-o suită mai mult sau mai puțin ierarhizată de acte, este un alt mod de a rezuma un text și deci de a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
frază P12. 3.2. Ritmul periodic al celui de al doilea paragraf P11 formează o perioadă ternară în care fiecare propoziție în parte este introdusă printr-un conector cu o puternică valoare tipizantă. "Dar"orientează enunțul în sensul unei perioade argumentative, în timp ce "și într-o zi" îl transformă într-o perioadă narativă. Borges scrie: "Acaso a este recuerdo siguieron otros, pero el indio no podía vivir entre paredes y un día fue a buscar su desierto". Iar Caillois traduce astfel: "Ce
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
las o parte din exponate să-mi comunice despre creațiile culturale din diferite epoci), studiul Silviei Popescu îmi dovedește că interculturalitatea trebuie abordată științific, cu ajutorul unor definiții ale conceptelor importante, al unor principii transformate în fundamente, al unor abordări logice argumentative și demonstrative, astfel încât comunicarea interculturală să asculte de imperative tehnologice, demografice, de pace, de conștiință de sine, de moralitate. Studiul Silviei Popescu accentuează asupra raportului dintre cultură și limbă, pentru că limbajul este implicat în transmiterea mesajelor culturale, dar și modelează
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
realității) există totuși două maniere de a formula un discurs: la modul obiectiv și la modul subiectiv (în care enunțătorul se manifestă explicit sau implicit). Formulările subiective sunt "lipsite de orice valoare informativă dacă nu sunt inserate într-un context argumentativ. Axa opoziției obiectiv vs subiectiv nu este dihotomică, ci graduală, unitățile lexicale fiind încărcate cu o doză mai mare sau mai mică de obiectivitate. C. Kerbrat-Orecchioni exemplifică astfel 39: OBIECTIV SUBIECTIV Celibatar galben mic bun În cazul adjectivelor asupra cărora
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-vă [...]. (Discours à l'Assemblée, 30 iunie, 1850) Amestecul de tipuri de secvențe este evident în acest fragment. Însuși fragmentul este inserat într-o secvență narativă (povestirea unei vizite în colibele muncitorilor din Lille), ea însăși inserată într-o secvență argumentativă (un discurs în fața Adunării Naționale) susținând o teză. De altfel, acest fragment păstrează urme evidente ale celor două niveluri superioare de inserare, narativ și argumentativ. Doar așa exclamațiile, evaluările sau ultimele două fraze din primul paragraf aparțin direct de argumentare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
narativă (povestirea unei vizite în colibele muncitorilor din Lille), ea însăși inserată într-o secvență argumentativă (un discurs în fața Adunării Naționale) susținând o teză. De altfel, acest fragment păstrează urme evidente ale celor două niveluri superioare de inserare, narativ și argumentativ. Doar așa exclamațiile, evaluările sau ultimele două fraze din primul paragraf aparțin direct de argumentare. Este vorba de o secvență descriptivă organizată (strada, curtea, casa, camera, patul...) care apare strâns legată de o secvență de tip instrucțional (o serie de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
scurta secvență de dialog între femeie și enunțător este inserată în această secvență descriptiv-instrucțională. Cât privește finalul primului paragraf ("Nu am rămas [...] o agonie"), el nu se citește ca inserție de secvență, ci ca secvență narativă dominată de o secvență argumentativă: scurta povestire este integrată într-o mișcare argumentativă binară articulată pe conectorul ei bine! 7.3. O organizare ierarhizată O secvență este alcătuită dintr-o serie de propoziții și este, la rândul ei, un element constituent într-o unitate superioară
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este inserată în această secvență descriptiv-instrucțională. Cât privește finalul primului paragraf ("Nu am rămas [...] o agonie"), el nu se citește ca inserție de secvență, ci ca secvență narativă dominată de o secvență argumentativă: scurta povestire este integrată într-o mișcare argumentativă binară articulată pe conectorul ei bine! 7.3. O organizare ierarhizată O secvență este alcătuită dintr-o serie de propoziții și este, la rândul ei, un element constituent într-o unitate superioară, cea mai avansată formă fiind însuși textul. După
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
maire de Saumur". Son amie, la "ville" et la Grande Nanon dans l'ensemble du roman, en général ses contemporains doivent être gagnés du côté de la thèse proposée. C'est ce qui explique le dialogisme du texte et son orientation argumentative. L'argumentation relève du raisonnement dialecti-que et implique un ensemble d'arguments à mettre en relation avec une thèse afin de provoquer l'empathie du récepteur et son adhésion. Situés en marge de la ligne argumentative du discours, les présupposés300 et
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
du texte et son orientation argumentative. L'argumentation relève du raisonnement dialecti-que et implique un ensemble d'arguments à mettre en relation avec une thèse afin de provoquer l'empathie du récepteur et son adhésion. Situés en marge de la ligne argumentative du discours, les présupposés300 et les contenus implicites ont un pouvoir manipulatoire redoutable et doivent être pris en considération. Dans cette séquence, les connecteurs qui assurent, en général, l'orientation argumentative (parce que, car, en effet, donc, ceci montre que
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
récepteur et son adhésion. Situés en marge de la ligne argumentative du discours, les présupposés300 et les contenus implicites ont un pouvoir manipulatoire redoutable et doivent être pris en considération. Dans cette séquence, les connecteurs qui assurent, en général, l'orientation argumentative (parce que, car, en effet, donc, ceci montre que, il en découle que, etc) manquent, excepté un discret " d'ailleurs ". L'argumentation se présente comme une sorte de rumination intérieure du narrateur-témoin, personnage implicite du récit qui se veut objectif
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unei interpretări constând în grila de lectură aplicată. Dacă în domeniile științifice pare a fi contestată, teoria falsificării a lui Karl Popper se aplică poate cel mai bine în sfera criticii literare. O ambiguitate, o lipsă de coerență din discursul argumentativ/critic precedent, un termen omis, o structură insuficient analizată, un domeniu necorelat cu textul, o nouă metodă pot deveni premisele unui alt demers critic. Ceea ce are domeniul artei aparte este tocmai acea capacitate de a susține mai multe perspective în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-l ofere el în calitatea sa de reprezentant al editurii. Aceasta din urmă este o mărturisire ce își are gradul ei de subiectivitate, dar ea nu trebuie ignorată în totalitate. În demersul său demitizant, Lucian Valea își alege ca material argumentativ numărul dublu 3-4 "considerând că toate începuturile sunt cu dibuiri și timidități"93 și numărul 7. Se oprește astfel pentru a realiza o analiză și asupra poeziei publicate în cele două numere amintite: elimină textele situate, după opinia sa, "artisticește
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
într-o altă contribuție importantă a autoarei pentru literatura de specialitate. Meritul principal al lucrării constă în evaluarea personală a evoluțiilor actuale, folosind o complexă grilă de analiză teoretică, ale cărei rezultate pot fi însă utilizate și în practică. Linia argumentativă centrală, respectiv modul în care se schimbă paradigmele strategice în domeniul nuclear ca răspuns la schimbările din mediul internațional de securitate și la noile reconfigurări ale puterii pe plan global, merită aprofundată. Astfel, un demers de cercetare ulterioară ar trebui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
toate cele trei trăsături au o relație conflictuală cu democrația liberală, însă, aici, suntem interesați doar de efectele populismului (și asta chiar dacă trebuie să admitem că, în realitate, aceste efecte nu sunt atât de ușor de separat). Urmând o linie argumentativă similară, anumiți cercetători au demonstrat convingător faptul că populismul în America Latină este compatibil atât cu neoliberalismul, cât și cu etatismul (Roberts 1995; Weyland 1996, 2001). În fapt, chiar și în Europa de astăzi își găsesc adăpost atât partide populiste de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Diviziunea dintre instituționaliști și populiști din interiorul stângii, care s-a adăugat diviziunii similare deja existente în interiorul dreptei, pare să transceadă limitele celor două emisfere politice tradiționale și să devină unul structural pentru dezbaterea publică din anii următori. Față de liniile argumentative expuse de Mudde și Rovira Kaltwasser în această lucrare, principala evoluție "deviantă" pare a fi cea produsă de efectele politice inegale și inedite ale crizei din 2008. Aceasta a lovit îndeosebi țările Europei Centrale și de Est, stimulându-i pe
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să-și teoretizeze în Crumbling Idols propria literatură și să impună o balanță între cunoașterea existenței lumii înconjurătoare nemijlocite și contingente, pe de o parte, și existența acestei lumi înconjurătoare numai ca o percepție a unei conștiințe labile, o structură argumentativă critică care reflectă în mod remarcabil modul în care, așa cred eu, funcționează și jurnalismul literar narativ. Garland folosește un punct de vedere util în examinarea demarcației pozițiilor critice, nu numai pentru că era și critic și romancier dar și pentru că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scot la lumină transferul care are loc între expoziție și argument. Ideea lui Schudson este că modelul informațional este în chip fundamental expozitiv, intenția sa retorică fiind expunerea unei experiențe verificabile. Totuși, exemplul lui Maine este puternic deformat de modul argumentativ în încercarea de a stârni indignarea și de a induce o convingere emoțională. Informația sau accentuarea discursivă poate fi reflectată în chip similar în jurnalismul investigativ pe care îl practică Lincoln Steffen, spre exemplu, în expoze-ul din 1903 despre corupția
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
conduși, ci dirijați) stăpânesc poporul, și de obicei îl vând" (42). Steffens trece la o expunere de fapte în sprijinul tezei sale, și anume că primarul din Minneapolis se lăsa mituit de criminali. Astfel, capul de pagină reflectă un mod argumentativ (așa cum se întâmplă, în primul rând, cu orice teză care afirmă un adevăr care urmează să fie demonstrat) care include generalități despre "politica municipalităților americane" și "americani"; expose-ul conține dovezi fenomenologice precum faimosul "Big Mitt Ledger", Steffens obținând, astfel, în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și text narativ - în încercarea lui de structurare prin apelul la bunul simț și la valorile general împărtășite. Exemplul scufundării lui Maine ilustrează un punct de vedere discursiv. Definiția lui Berger despre fotografia de senzație poate fi aplicată reportajelor fundamental argumentative. În mod similar, asemenea observații se pot aplica jurnalismului de tip narativ. Spre exemplu, June Howard notează că într-o schiță a lui Frank Norris din 1897 concepția de "brutal" a fost reîntărită ca fiind Celălalt (80). Titlul și tema
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1996, p. 94), adică de interpretare în funcție de un "discurs" destinat argumentării. Absența sa face că descrierea în sociologie să trimită la "scheme de inteligibilitate" care, în multe cazuri, derivă din cunoașterea practică și o fac să își piardă toate forțele argumentative și probatorii, dizolvându-se în "realitățile substanțiale", ridicate pe nedrept la rangul de explicație. De exemplu: burghezia, concepută la Marx ca fiind proprietara mijloacelor de producție în secolul al XIX-lea, se afișează în zilele noastre sub forma artizanilor capitalismului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
reciproce, a experimentării diferitelor forme de comunicare și de lucru, a activării gândirii (productive, critice și creative), afectivității (personale și sociale) și voinței (de autonomizare, de participare, de transformare), a evaluării (potențialelor, oportunităților și rezultatelor dezvoltării competențelor vocaționale, practice, interpretative, argumentative și de prospectare, a metodelor achiziționării și producției cunoașterii și a motivării, structurării și exprimării creativității) și a orientării profesionale pe baza consilierii curriculare. Transformările din practica artistică contemporană (a mediilor și problematicilor abordate), impactul mediilor de masă (în special
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a experiențelor artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală), argumentativă, apreciativă, jurisprudențială și teoretică a rezultatelor producției și practicii artistice și a evaluării consecințelor cognitive (inclusiv estetice) și etice (inclusiv educaționale) ale investigării specifice studiilor vizuale. Încurajarea creativității și argumentării ei pe baza înțelegerii critice a culturii vizuale devine un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de a "construi adrese din țesătura experienței mediate, înainte de a emite aprecieri cu privire la ce ne spun adresele respective despre viața socială"754. Cu alte cuvinte, criticul are mandatul de a corela în înțelesuri porțiuni dispersate de discurs, realizând o construcție argumentativă care să îl ajute în "iluminarea unor practici sociale care, altfel, ar rămâne ascunse sau de la sine înțelese"755. Ca "inventator", criticul devine mai mult decât un simplu observator al scenei sociale. În plus, va avea la înde-mână, ca text
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de o întemeiere total asigurată a încrederii într-un purtător al autorității, acceptarea unei autorități epistemice fără vreo motivare trebuie repudiată din motive morale 52. În consecință, orice autoritate trebuie recunoscută în baza unei justificări de natură intuitivă sau rațională (argumentativă), justificare pe care se sprijină încrederea subiectului în purtătorul autorității. Iar probabilitatea ca o propoziție spusă de acesta să fie adevărată sporește dacă sunt îndeplinite câteva condiții: În primul rând, trebuie să fiu convins că purtătorul își cunoaște într-adevăr
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]