2,248 matches
-
Centrul de Studii ale Civilizației Medievale de la Poitiers. Din martie 1975 a lucrat ca arheolog la Complexul Muzeal Național Moldova din Iași și al Oficiului pentru Patrimoniu Național. Din punct de vedere arheologic, orașul Iași a beneficiat mult de prezența arheologului Nicolae Pușcașu, prin faptul că, în anii pe care îi putem numi „perioada Pușcașu”, a fost stopată distrugerea siturilor arheologice. Gardian voluntar și vehement al monumentelor istorice ale Iașilor, Nicolae Pușcașu a luptat aproape singur împotriva demolatorilor și a făcut
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
făcut să ne fie păstrate câteva dintre mărturiile unui trecut medieval pe care unii l-ar fi dorit definitiv uitat. Buldozerele au făcut loc mai întâi cercetărilor arheologice, salvându-se de la distrugere materiale de o importanță istorică deosebită. Modestia specifică arheologului a fost precumpănitoare; personalitatea puternică și discursul său incisiv, dedicarea cu care și-a asumat misiunea, erudiția fascinantă și dragostea pentru munca sa i-au conferit aura unui apostol. Nicolae Pușcașu a fost un om de o mare delicatețe sufletească
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
sale de aproape trei decenii, descoperirile sale (multe de o importanță extraordinară în elucidarea unor probleme de istorie locală în context național și nu numai), trebuiau să vadă lumina tiparului, pentru a se înscrie în tezaurul de valori ale neamului. Arheologul Nicolae Pușcașu a dispărut dintre noi în felul însingurat în care a trăit, la 17 aprilie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Sf. Apostoli Petru și Pavel Iași. REFERIRI EXTRASE: -OSTAP, CONSTANTIN și MITICAN, ION, Cu Iașii mânăn mână
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
p.15-65 ARTICOLE:CONDURACHE, VAL, Elegie la moartea lui Nicolae Pușcașu, „Ziarul de Iași”, 29 aprilie 2002, nr.17(3296), p. 6A -CHIRICA, VASILE, In memoriamarheologul Nicolae Pușcașu, „Candela Moldovei” an XI, nr. 6-7 iunie 2002, p. 33 -PUȘCAȘU, VOICA-MARIA, Arheologul Nicolae Pușcașu. Repere biografice, Iași, septembrie 2002, 2p. mss(în arhiva autorului) -TĂNĂSACHI, MARCEL, Nicolae Pușcașu - in memoriam, „Flacăra Iașului”, nr.803, 31mai 2003, p.4. RADINSCHI, CONSTANTIN (1920-2003) PICTOR și GRAFICIAN Distinsă personalitate a culturii ieșene, pictorul Constantin Radinschi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pentru a umple ulcioarele crăpate de timp cu un nou șuvoi de viață și pentru a ne convinge că tot ceea ce am citit despre tine, în Cartea Sfântă, este o realitate și nu o poveste. Bună dimineața, Hațor, bună dimineața! Arheologii români au venit la tine. Scoală-te și începe să-ți depeni povestea!” Și am început. Ne trezeam la 4:30 dimineața pentru ca la 5, după ce beam ceaiul, să plecăm de la hotel pe șantier, unde lucram până la 11, apoi curățam
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
30 de ani, cu Nefertiti. Până la "reunificare", fusese expusă în Berlinul occidental, la Dahlem Museum, unde nu aveam acces. Acum era aici, în fața noastră, superbă, enigmatică, privindu-ne din depărtările celor peste 3300 de ani. Sunt curios cum a reacționat arheologul Ludwig Borchard când a descoperit-o, în 1912, în ruinele de la Amarna. S-o fi îndrăgostit de ea? Cum o fi arătat în realitate? Știam că n-a avut o viață ușoară, alături de reformatorul ei soț, Amenhotep IV, de cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
trăit. Stins din viață la 20 septembrie 1988, Călin Alupi a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. Așa cum remarca Grigore Ilisei, „opera lui Călin Alupi reprezintă un reper sigur și înalt în pictura românească”. ANDRONIC, ALEXANDRU (1915-1995ă ISTORIC ȘI ARHEOLOG Distins cercetător în domeniul istoriei medievale și moderne a României, prof.dr. Alexandru Andronic s-a născut la 2 iunie 1915, în satul Jora de Jos, județul Orhei, într-o familie de intelectuali. A urmat atât studiile primare (19221926ă cât și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
printre cei mai distinși dascăli pe care i-a avut învățământul preuniversitar ieșean. S-a născut la 18 iulie 1921, în comuna Inești, județul Orhei, Basarabia. A fost fiica cea mai mare a preotului Nicolae Fratiman și nepoata istoricului și arheologului Justin Fratiman, membru în Sfatul Țării în 1918, la Marea Unire. La Iași, Olimpiada Fratiman, căsătorită Trofin, a beneficiat de o educație deosebită, absolvind, în 1940, Liceul Oltea Doamna. Liceu cu un corp profesoral de elită, ce și-a pus
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
observat mai Înainte, spune John, c) unii portocali s-au uscat. R)d)cinile lor ajung pan) la ruinele române și pomii mor. Acum cativa ani, În timp ce aram, am dezgropat o Întreag) strad) român). M) duce la hipodromul lui Irod. Arheologii americani au scos la suprafaț) câteva dintre zidurile vechi. Ne uit)m În șanțurile s)pate, unde flutur) etichete la fiecare strat. Sunt mai mult cioburi decât p)mânt În aceste șanțuri - oale sparte ale sclavilor care au ridicat zidurile
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
aceste tehnici erau preluate de la egipteni. Deși nu aveam cum să le verificăm autenticitatea, am hotărât să le testăm utilitatea. Pentru o vreme, am devenit „specialist“ de ocazie În aceste exerciții de respirație. Timp de o lună, am lucrat ca arheologi teatrali, căutând să readucem la viață o lume care a existat cândva. Am colindat În toate direcțiile, prospectând locurile cele mai potrivite pentru joc, ne-am cățărat pe stânci, atenți să nu călcăm pe scorpioni, și am ajuns la mormintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
că va putea deschide o expoziție la Iași. Jud. Cetatea Albă prin zidurile sale antice și medievale cât și prin mulțimea localităților de interes balnear ce se Înșiră de a lungul limanului Nistrului prin anul 1992 a intrat În preocuparea arheologilor, istoricilor și a colectivelor medicale din sanatorii În vederea alcătuirii unui ghid turistic. La solicitarea medicului șef al Sanatoriului „Sănătatea” din stațiunea Sergheev am trimis câteva studii arheologice scrise În Analele Academiei de cercetătorul de la universitatea ieșeană Paul Nicorescu iar sub
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sau pășune. Ocupația localnicilor din cele mai vechi timpuri a fost mineritul și cărăușia cărbunelui. Peisajul natural este atractiv sub raport turistic, și prin prezența minelor unor castele feudale și palate. Originea acestui grup etnic este considerată de către istorici și arheologi a fi amestecul traco-ilizic și romanizarea ulterioară prin cucerirea romană la Începutul primului mileniu al erei noastre. Printre cele mai vechi mențiuni se află ordinul lui Augustus din anul 27 Î. Ch., un mic altar descoperit la Jessemvik dedicat zeiței
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de câțiva ani în care a fost deținut politic - pentru ca apoi să fie reabilitat, renunțând la activitatea politică și dedicându se exclusiv profesiei -, parcursul său academic a fost unul de succes. Printre elementele ce compun importantul capital simbolic acumulat ca arheolog se numără premiile academice obținute, cum este de pildă Premiul de Stat, ce i-a fost acordat în 1955 pentru monografia referitoare la săpăturile efectuate în situl neolitic de la Hăbășești din Moldova, alegerea sa ca membru în Consiliul permanent al
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
între 16 decembrie 1944 și 29 ianuarie 1945, după cum menționează în scris chiar autorul, moment în care, date fiind schimbările politice de după 23 august 1944 și prezența trupelor sovietice în România, Vladimir Dumitrescu a stat ascuns pe moșia unui alt arheolog - Constantin S. Nicolăescu-Plopșor ; potrivit altor surse, ar fi stat ascuns la moșia familiei Broșteanu Manuscrisul numără în total 316 file format A4, dar numerotate din greșeală până la 312, scrise doar pe o față cu cerneală cu două nuanțe diferite, albastru-deschis
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
filă, semnată și datată 1 februarie 1945, în care autorul își exprimă dorința ca textul să fie eventual publicat doar la cinci ani după moartea sa, cu acordul soției, integral și necenzurat. Moartea soției însă, pe nume Hortensia Dumitrescu, tot arheolog, a făcut ca sarcina publicării manuscrisului să-i revină celei mai apropiate colaboratoare ale sale, Silvia Marinescu-Bîlcu, pentru ca în cele din urmă, Silvia Marinescu-Bîlcu să îmi predea mie manuscrisul pentru a fi tipărit. Publicarea manuscrisului finalizat al unui autor ce
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
socio-politic și acțiunea politică. În acest sens merită subliniat faptul că Vladimir Dumitrescu nu vedea o incompatibilitate între statutul de „om de știință” și implicarea politică. Prin extensie, textul îndeamnă la reflecție critică asupra relațiilor existente între activitatea științifică a arheologilor și ideologiile dominante din trecut sau din prezent, caracteristice diferitelor contexte sociopolitice. Nu în ultimul rând, pus în relație cu alte lucrări memorialistice și date, manuscrisul poate fi un prilej de a reflecta asupra responsabilității față de lumea în care trăim
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
care ar fi oțios să le analizăm aici - la notorietatea altor memorialiști ai temnițelor comuniste, profesorul Vladimir Dumitrescu (1902-1991) este cunoscut, cel puțin în cercurile legionare, mai ales prin volumul intitulat Închisorile mele (București, 1994, Editura Albatros) Breasla istoricilor și arheologilor, fără să-l ignore, nu pare să-l includă printre reperele ei curente, deși a fost unul dintre cei mai importanți elevi și urmași ai lui Vasile Pârvan, iar la centenarul nașterii i s-a scos un meritat volum omagial
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
seama că politica nu poate fi o meserie, sub impresia puternică a unor splendide reviste germane împrumutate de fratele meu de la Biblioteca Universității din Iași, l-am făcut (sau m-am făcut, cum vreți să spuneți), pe tânărul Rhonda și arheolog... Săpăturile lui au fost publicate într-o serie de volumașe ilustrate, de format minuscul, pe care le mai păstrez și acum. Era, probabil, o predestinare, mai ales dacă se ține seama că, peste câțiva ani, la Universitate, m-am înscris
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cam „prețios”, după părerea mea; apoi pe George Șerban, astăzi funcționar superior la BNR, dar pe atunci neobosit autor de nuvele de reală valoare literară, citite la Societatea noastră „Ion Helliade Rădulescu”, și în sfârșit pe George Ștefan , azi cunoscut arheolog, fost înainte de război coleg cu fratele meu și de care m-a legat apoi o prietenie dintre cele mai frumoase, deși întreruptă din când în când de furtuni tinerești. În timpul acesta au avut loc celebrele alegeri parlamentare „făcute” (la propriu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să nu amintesc aceste lucruri. Astfel, dosarul respectiv, cuprinzând un referat elogios (și - îmi pare rău că trebuie să o spun - nesincer, al colegului Vulpe, care fusese în permanență cel mai sever critic al lui Andrieșescu în toate discuțiile dintre arheologi) și referentul meu, a trecut fără nicio discuție prin comisie, purtând mențiunea „două referate favorabile” pe copertă, așa încât Andrieșescu ar fi rămas nestingherit la catedră, chiar dacă s-ar fi aplicat revizuirile. Această atitudine a comisiei nu s-a datorat de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
sub niciun motiv să aibă [244] vreo neplăcere, căci ar fi odios să se poată spune că a fost scos de la catedră spre a mă numi pe mine. Celălalt a fost întotdeauna un om de ispravă și în vremea când arheologii tineri au încercat să se organizeze, a fost aproape singurul dintre cei vechi care ne-a chemat în jurul lui și a susținut întotdeauna principiul egalității, fără deosebire de vârstă. În asemenea condiții protestez încă de pe acum împotriva intențiilor de revizuire
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și nici savanții n-au ocolit această oază pe drept cuvânt numită de George Călinescu Florența României. BELDICENII I La 26 octomvrie 1844 (an însemnat pentru literatura română) se naște la PreuteștiSuceava cel ce va fi comisarul de poliție, profesorul, arheologul și literatul Neculai Beldiceanu. În 1845 Vistieria Moldovei înscria în satul Preuteștii Beldiceanului (moșia Preutești avea pe atunci două trupuri: Preuteștii Beldiceanului și Preuteștii Brăescului) pe tatăl pruncului, vornicul Beldiceanu (tot un Neculai). Vornicul e totodată proprietarul moșiei Bărăști-Mârza (deosebită
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la Iași. Moare în vârstă de 42 de ani, la 26 ianuarie 1896, „devorsat” de soție. Epitaful i-a fost găsit la Bunești. Puțin cunoscut de posteritatea pentru care a rămas un poet obscur, Neculai Beldiceanu are o activitate de arheolog (săpături la Baia, Rădășeni, în cetățuia de la MănăstioaraPreutești etc.) și de poet, calitate în care „cântă” iarmarocul de la Sfântul Ilie din Fălticeni. În Arhiva Societății științifice și literare din anul II, nr. 9 (1891, pp. 513-529) publică un articol despre
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
corului de cehi. În 1889 Diamandy participa la săpăturile de la Băiceni, făcând cunoscută cultura Cucuteni la Paris printr-o comunicare ținută la „Société d’Anthropologie de Paris”, comunicare pe care o publică în Buletinul Societății. La ședință participa și un arheolog berlinez pe nume Hubert Schmidt care întreprindea săpături în Orientul Apropiat. Frapat de asemănarea ceramicii de la Băiceni cu cea descoperită de dânsul în Orient, îndată ce și-a făcut timp după două decenii, Hubert Schmidt a inaugurat săpăturile științifice de la Băiceni
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în Orient, îndată ce și-a făcut timp după două decenii, Hubert Schmidt a inaugurat săpăturile științifice de la Băiceni (1909 și 1910), încadrând pentru prima oară cronologic cultura, clarificându-i fazele și precizându-i situația în context mondial. Dacă în existența arheologului Neculai Beldiceanu nu șiar fi făcut loc o „oră astrală” cum ar spune Stefan Zweig, nu i-am pomeni numele. II Împreună cu Sadoveanu și Vâlsan, în primăvara anului 1905, fiul lui Neculai Beldiceanu se afla în subordinea poetului D. Nanu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]