KorAP: Find »[drukola/base=arhiepiscopie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...103 >

2,573 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

în țară și mai ales la Vatican / Roma, privitoare la subiect. Documentele consultate, cele mai multe inedite (și care ocupă de altfel o mare parte a listei bibliografice de la finalul lucrării), provin de la diverse instituții deținătoare de arhivă, cum ar fi: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice din Iași, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din statele respective și la concepția Bisericii asupra mijloacelor de comunicare și stabilirea raportului acesteia față de stat și societate, în condițiile reașezării sale, odată cu modernitatea). Documentele au provenit din mai multe arhive din țară și străinătate, dintre care menționăm: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice Iași, Arhiva Institutului Romano-Catolic Iași, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
seria documentelor publicate, de un real folos au fost: Dumitru Preda (coordonator), România Vatican Relații diplomatice I 1920-1950; Ion Dumitriu- Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944; S. Collectanea, Congregatia de Propaganda Fide; Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații; traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, La Romania e la Santa Sede. Documenti dplomatici și altele. Pentru a înțelege ambientul perioadei în care episcop de București a fost Raymund Netzhammer, precum și rolul acestuia în pomovarea presei catolice din România, jurnalul său Episcop în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
stipulată prin bula papală Ecclesiam Christi ex omni lingua (din 23 noiembrie 1853)256, care a reprezentat un act de pionierat ecumenic, ce oficializa prin conținutul său, o centralizare teritorial-administrativă ecleziastică în limite etnice; ea avea o nouă structură ierarhică: arhiepiscopia cu sediul la Blaj și cu trei sedii episcopale sufragane (Oradea, Gherla și Lugoj) corespunzătoare geografiei politice a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. Un element de noutate a fost acela de schimbare a jurisdicției noii forme de administrație teritorială ecleziastică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
altă modificare majoră a modului de organizare a comunității catolice din România a fost decizia de înființare a noilor structuri instituționale ale Bisericii Catolice, adoptată la 3 martie 1883, în sesiunea nr. 55 a Consistoriului Cardinalilor; aceasta hotăra crearea unei Arhiepiscopii de București cu două dieceze sufragane: la Iași și Galați 262. La 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a Consistoriului Cardinalilor; aceasta hotăra crearea unei Arhiepiscopii de București cu două dieceze sufragane: la Iași și Galați 262. La 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost agreate și susținute de autoritățile politice din România, conștiente de faptul că schimbările erau benefice statului național român, îndepărtând autoritatea religioasă a unor ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau a Curții de la Viena. O reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Viena. O reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat un studiu în care "papismul" era considerat unul dintre cei mai mari dușmani ai Bisericii Ortodoxe, iar înființarea episcopatelor romano-catolice, o parte dintr-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
înființarea episcopatelor romano-catolice, o parte dintr-un proiect de ocupație religioasă a României de către Vatican 266. Atât primul ministru, Ion C. Brătianu, cât și ministrul Cultelor, Kretzulescu, au dat asigurări că interesele Bisericii Ortodoxe Române nu erau amenințate de înființarea arhiepiscopiei de București și a episcopiei de Iași. Așadar, constituirea noilor structuri administrative ecleziastice catolice din România a fost făcută cu acordul autorităților politice de la București, conștiente că realizarea unei ierarhii catolice locale era benefică. Înființarea a fost posibilă și datorită

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îl numea pe primul episcop de Iași, Camilli, "un pionier al vieții catolice moderne" pentru această regiune 267. Noile structuri instituționale ale Bisericii Catolice din România au fost create între anii 1880-1890, când a fost adoptată hotărârea de înființare a arhiepiscopiei de București cu două dieceze sufragane la Iași și Galați 268. Ierarhia catolică națională s-a instituit în acești ani ai sfârșitului de secol XIX și început de secol XX, fiind însă combătută de Biserica Ortodoxă Română 269, dar înțeleasă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România Mare s-a modificat în mod radical față de perioada anterioară. Dacă înainte de 1918 exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici, după Marea Unire acesta a crescut simțitor. În teritoriul Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-o arhiepiscopie de București cu 24 de parohii și 46.383 de credincioși, și o episcopie de Iași care cuprindea Moldova și Basarabia, cu 33 de parohii și 96.067 de credincioși 281. În contextul preocupării guvernelor de la București pentru unificarea și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din arhidieceza de București II.3.1.1. Publicațiile în limba română Revista Catolică Revista catolică a reprezentat un fenomen cultural 334 de amploare în cadrul Bisericii catolice din România. Această publicație a apărut între anii 1912-1916, la București, sub sigla Arhiepiscopiei Romano-Catolice, fiind o prestigioasă revistă de istorie bisericească. Nicolae Iorga a făcut următoarea apreciere în privința acestei tipărituri: "În Biserica Latină din România s-a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
II-lea asupra modului de guvernare a României; acestea au afectat și publicațiile catolice. Pe prima pagină a Farului era scris cu majusculă: "Hristos și Patria" sintagmă folosită doar în anul 1938. În anul următor, în locul ei trona inscripția "Proprietatea Arhiepiscopiei Romano Catolice de București"396. Era menționat și faptul că ziarul era înscris în registrul de publicațiuni nr. 210/1938 (se preciza aceasta pentru a se dovedi că îndeplinea toate condițiile legale de funcționare). Aceste schimbări de fond, precum și unele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Promovarea neotomismului de către acesta din urmă s-a reflectat în activitatea didactică desfășurată între 1924 și 1947, perioadă în care a fost rector al seminarului "Sf. Duh" din București 543. În 1929 a fost numit rector al Academiei Teologice a Arhiepiscopiei din București. A aprofundat programul de formare umană și spirituală a seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic și ascetică specială, A. Durcovici a predat și cursuri de filosofie scolastică 544. Din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind numit apoi la conducerea episcopiei din Nicopolis. În perioada 1949-1953 a avut domiciliu obligatoriu la mănăstirea franciscană din Orăștie. Cu acordul autorităților comuniste, s-a deplasat în 1952 și 1953 la Alba Iulia, unde a hirotonit mai mulți preoți

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au atras atenția jurnaliștilor și publiciștilor catolici din diecezele lor asupra acesteia, dar au și decis să trimită la congres trei reprezentanți ai presei catolice din România"821. Delegații propuși spre participare la congres au fost: Prof. Ioan Georgescu din arhiepiscopia din Blaj (autor al unor studii istorice și reprezentantul presei greco-catolice), monseniorul Dr. Anton Gabor director al Institutului "Presa Bună" din Iași (din partea presei latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1878), a proclamării regatului (1881) și a Marii Uniri din anul 19181025. Sfântul Scaun a creat în Vechiul Regat o ierarhie ecleziastică proprie. La 7 aprilie 1883, Papa Leon XIII a ridicat Vicariatul apostolic al Țării Românești la rangul de Arhiepiscopie, iar la 27 iunie 1884, pe cel al Moldovei la rangul de Episcopie; ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost organizată prin Bula papală Ecclesiam et omni lingua

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost organizată prin Bula papală Ecclesiam et omni lingua din 23 noiembrie 1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru clerul catolic. În ciuda faptului că necesitatea și importanța sa au fost recunoscute, nu s-a reușit să se depășească bariera confesională astfel încât presa să capete o unitate de expresie și de manifestare. . Bibliografie I. Izvoare A. Documente inedite Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București (AARC București), dosar 115/1927-1928, dosar 117/1928-1929, dosar 118/1928, dosar 129/1928-1929, dosar 130/1929-1930, dosar 126/1925, dosar 127/1926-1927, dosar 131/1930-1932, dosar 132/1932-1933, dosar 134/1934-1936, dosar 113/1924-1926, dosar 138/1940-1942

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sociale, Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000. Idem, Etica în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990. Consiliul Pontifical pentru Cultură, Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
2003. Idem, Răchiteni. File de monografie istorică, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Biserica și școala. Din istoria operelor sociale catolice în România, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Bortoș, Eugen (editori), Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005. Doboș, Dănuț, Despinescu, Anton, Episcopul Anton Durcovici, o viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Sapienția, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Văcaru, Silviu (coord.), Hălăucești, sat de veche tradiție cultural- religioasă, Sapienția, Iași, 2004. Doboș, Fabian (editor), Săbăoani

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
2, București, 1913, pp. 226-243. Idem, "Istoria Bărăției din București", în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 9-34. Banner, Daniel, "Presa Parohială: Bukarester katholisches sonnatagsblatt", în Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Doboș Dănuț Bortoș eugen (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005, pp. 173-185. Bișoc, Anton, Căsătoria, Editura Serafica, Hălăucești, 1926. Idem, Viața marelui făcător de minuni Sf. Anton de Padua, Editura Serafica, Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care afirmau că Biserica

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avem imaginea pozitivă, elogiul, instituția de profit, iar pe de altă parte imaginea negativă, subminarea, industria deculturalizată. Iată caracteristici ale mass-mediei văzute ca benefică, respectiv malefică (Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura", partea II, în Pro Memoria, nr. 4, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2005, p. 257). 36 Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007, p. 16-35. 37 În ciuda faptului că nu avem o definiție sui generis, cercetătorii sunt

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
96 Ibidem. 97 Gaudium et spes, 5-7 (http://www.vatican.va/archive/hist councils/ii vatican council/ documents/ vat-ii cons 19651207 gaudium-et-spes en.html), consultat în data de 11.06.2012, ora 00.17. 98 Isidor Mărtincă, "Biserica, mass-media și cultura", în Pro Memoria, nr. 3, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2004, p. 265. 99 Mijloacele de comunicare în masă au reprezentat un progres impresionant al societății moderne. Ele reuneau inteligența umană și talentul artistic cu inovația tehnologică, având un rol major în formarea culturii moderne. Mass-media

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]