19,560 matches
-
de altă parte, norme, pattern-uri comportamentale și artefacte. Artefactele sunt elementele cele mai vizibile pentru salariați, acționari, clienți și public. Prin artefacte desemnăm pattern-urile legate de vestimentație, aranjamentele fizice (spațiale), logo-ul etc. Pattern-urile comportamentale includ jargonul, arhitectura discursurilor, povestirile, rutinele legate de muncă, ritualurile, ceremoniile 163. Edgar Schein 164 face un inventar generos al expresiilor concrete ale culturii organizaționale, pe care l-am trecut deja în revistă. Pentru că nu ne-am propus aici să le explicăm pe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
studii universitare, 62% studii academice postuniversitare, iar 2% doctorat. Ca tip de pregătire profesională, procentele sunt următoarele: 21% instruire într-o profesie specifică; 11% instruiți pentru a lucra în întreprindere (administrație, secretariat, contabilitate); 19% formație tehnică/tehnologică (mecanică, electronică, informatică, arhitectură etc.); 8% sănătate (medici, asistente medicale); 25% științe umane sau sociale (filologie, drept, econo-mie, psihologie etc.); 16% științe exacte (matematică, chimie). În privința experienței în profesie, la cei mai mulți (73%) aceasta a corespuns cu vechimea în muncă. Sectoarele de activitate au fost
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
complex de confruntări și revizuiri ale textului, uneori chiar cu excese ce au condus la alterarea armoniei textului original. Și Demostene Botez, scriitorul care în 1962 vorbea, în broșura Prin URSS apărută la Editura Tineretului, despre grandoarea aproape egipteană a arhitecturii sovietice și despre ospitalitatea colhozurilor, are numai cuvinte dure la adresa editurilor interbelice (goana după câștig le-a împins să cultive pornografia și criminalitatea, iar lipsa unei perspective ideologice - o traducere belferească 32). El formulează însă și câteva observații pertinente legate
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
drum. Oamenii pe care Vera Panova îi zugrăvește sunt "oameni din massă" pe care autoarea i-a ridicat "în văzul lumii întregi", pentru a arăta "cum au fost ei educați, crescuți, îndrumați de realitatea sovietică"37. Romanul impresionează și prin arhitectură - senzația că în cadrul unei povestiri sunt mai multe. "Arhitectura aceasta a fost utilizată de scriitori". Unul dintre aceștia era numitul Aldous Huxley, "în romanul său de Ťideiť Contrapunct șsic!ț", însă "Cât de slab închegat apare ș...ț acest roman
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
oameni din massă" pe care autoarea i-a ridicat "în văzul lumii întregi", pentru a arăta "cum au fost ei educați, crescuți, îndrumați de realitatea sovietică"37. Romanul impresionează și prin arhitectură - senzația că în cadrul unei povestiri sunt mai multe. "Arhitectura aceasta a fost utilizată de scriitori". Unul dintre aceștia era numitul Aldous Huxley, "în romanul său de Ťideiť Contrapunct șsic!ț", însă "Cât de slab închegat apare ș...ț acest roman englez, cât de artificiale sunt legăturile! De ce?": pentru că lui
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
nu putem încă sesiza. Informația e totul. Ea e inclusă în schemă. Se dă o instrucție după care totul se desfășoară și se extinde pe cont propriu. Numărul de aur atestă o schemă. Frumusețea e că schema poate conține în arhitectura ei chiar și aleatorul. ADN-ul conține și informația evoluției și a posibilelor mutații. Mediul poate influența aceste mutații, selecții și evoluții, dar totul e determinat de legi precise și se desfășoară în cadrul unei scheme date. Există o finalitate a
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
mare parte din perioada de creație. Cea mai însemnată dintre lucrările sale din România - și unică în felul ei - e monumentul de la Târgu-Jiu, închinat eroilor căzuți în Primul Război Mondial, ridicat în anii 1937-1938: o operă de sculptură și de arhitectură situată pe o axă de un kilometru, în care rolul central îi revine unei coloane, înaltă de 30 de metri, așezată la unul din capete ("Coloana infinitului"). Arta lui Brâncuși a fost prea revoluționară, ca să fie înțeleasă oricând și oriunde
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
românească a epocii, lucru confirmat și de N.Iorga în Istoria românilor prin călători. Acum doresc să semnalez doar această însemnare din Jurnalul lui Goethe, cu data de 29 mai 1807: "Vizita rezidentului Reinhard, descrierea Iașiului, felul traiului de acolo, arhitectura etc." Nu poate încăpea, însă, îndoială că, în cursul vizitelor și al plimbărilor comune, Goethe și soții Reinhard au mai revenit asupra subiectului. Un alt informator al lui Goethe - făcut cunoscut de Eugen I. Păunel în revista suceveană Junimea literară
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Ce au în comun cele două romane? Fiecare apelează la fondul arhaic și la marea tradiție literară a propriei lumi, au inserate pasaje de poezie sau de proză, ca oglinzi ale căror ape curg spre adâncul esoteric al semnificațiilor. Ca arhitectură narativă, ambele au structură ternară: trei zile și trei nopți ordonează în trei trepte experiențele de la conac, alternând regimul diurn și cel nocturn; trei părți compun romanul japonez, purtând ca titlu numele a trei măști feminine din teatrul NÜ. Trei
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
firesc în descendența lui Ion Barbu, dar a acelui Ion Barbu care s-a eliberat el însuși de retorica baladescă și de pitoresc, pentru a se apropia apoi vertiginos de imperativul purist și incantatoriu al esteticii lui Bremont. însă dincolo de arhitectura textului, de ritmul alert al respirației și de un interes special pentru imponderabila lexicală, dusă uneori pînă la abstracțiune, toate de filiație barbiană, poezia lui Barbu Brezianu este lipsită de angulozități, de acel impact aproape contondent pe care poezia lui
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
Chiar și Hogaș locuiește încă destul de bine într-o casă din Piatra-Neamț. Lucian Blaga o duce mai rău; la Lancrăm s-a construit o sală de sport care i-a obturat priveliștea spre râpele roșii "formațiuni geologice bizare ca o arhitectură de poveste, sau ca o așezare de temple egiptene, cu columne de cremene și foc" și i-a înstrăinat zeitățile copilăriei: Mai departe, pe rîu în sus, către miazăzi, se profilează Munții albaștri, iar pe rîu în jos - spre miazănoapte
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
de a scoate în evidență amănunte, de a reprezenta cu acuratețe perspectiva. Este o artă care oscilează între piano și pianissimo. Supradimensionată, cerând timp pentru a fi explorată și înțeleasă, sculptura recentă a lui Serra este mult mai apropiată de arhitectură și cinematograf decât de desen. Nu întâmplător Serra a jucat rolul "Marelui Arhitect" în "Cremaster no 3", filmul lui Matthew Barney, poate cel mai interesant tânăr creator al ultimului deceniu. Atunci când, în 2003, șapte noi lucrări de Serra au fost
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
3", filmul lui Matthew Barney, poate cel mai interesant tânăr creator al ultimului deceniu. Atunci când, în 2003, șapte noi lucrări de Serra au fost permanent instalate în uriașa galerie 104 a Muzeului Guggenheim din Bilbao, relația dintre arta sa și arhitectura lui Frank Gehry a fost pentru mulți o surpriză. "Am conceput încăperea gândin-du-mă la sculptura lui Serra" - declara arhitectul... "Există o legătură între curbele clădirii lui Frank și modul în care piesele mele sunt răsucite. Contextul arhitecturii le conferă o
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
arta sa și arhitectura lui Frank Gehry a fost pentru mulți o surpriză. "Am conceput încăperea gândin-du-mă la sculptura lui Serra" - declara arhitectul... "Există o legătură între curbele clădirii lui Frank și modul în care piesele mele sunt răsucite. Contextul arhitecturii le conferă o nouă calitate" - afirma sculptorul... Ambii creatori împart aceeași dragoste pentru asimetric, oval, forme naturale, baroc. Serra a enumerat nu o dată printre influențele decisive asupra artei sale, întâlnirea din anii '90, la Roma, cu interioarele dinamice ale arhitecturii
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
arhitecturii le conferă o nouă calitate" - afirma sculptorul... Ambii creatori împart aceeași dragoste pentru asimetric, oval, forme naturale, baroc. Serra a enumerat nu o dată printre influențele decisive asupra artei sale, întâlnirea din anii '90, la Roma, cu interioarele dinamice ale arhitecturii baroce a lui Francesco Borromini. Aspectul "cinematografic" ține de dimensiunea temporală a creației lui Serra. Aparent, răspunsul privitorului aflat în fața uneia dintre lucrări este determinat de trăsături tipice ale artei sculpturii: masă, volum, textură. Ceea ce contează însă mai mult decât
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
spun că, până la finalul lecturii, lucrurile acestea trebuie să rămână între noi? De la acești naratori fără simbrie și fără partener știm cam tot ce merită a fi știut din romanul lui Bogdan Popescu. Reunirea mărturiilor lor între coperte creează o arhitectură dificil de clătinat. Împăcarea lor din final ca soluție narativă, în schimb, nu e la fel de inspirată. Cu atât mai mult cu cât scena e învăluită într-un aer magic și parabolic, optând pentru calea ușoară a unei anume tradiții de
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
dobîndit niciodată funcții contemplative și simbolice. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt registru decît acela în care forma se exprimă prin însăși energia interioară a suportului material. Lemnul își trăiește, astfel, vocația lui ascensională, voința
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
recentul volum al lui Nichita Danilov: Centura de castitate. Unitare în chip individual și aflate unul cu celălalt în foarte bune relații, textele de aici par a se construi oarecum la vedere. După un rețetar - ținând de detaliu sau de arhitecturi globale - pe care uneori ni-l amintim din interbelicul românesc, alteori din cărțile de filozofie indiană traduse masiv și semiclandestin cam în aceeași perioadă, alteori din imaginarul ortodox, bizantin cum îl știm. Oricum ar fi, un anumit schematism primar, lipsit
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
o acută voință de singularizare. Nu la modul clamoros-ostentativ, ci prin acțiune tenace, meticuloasă, discretă dar inflexibilă. De-a lungul secolelor, această sedimentare identitară a generat o amprentă stilistică de o frapantă originalitate, recognoscibilă (dintre toate artele) cu precădere în arhitectură: ancadramentele ferestrelor și volutele bisericilor; pinaclurile montate pe colțurile acoperișurilor; fațadele și curțile interioare placate cu azulejos (plăci de faianță, preponderent alb-albastre); dantelăria în piatră a catedralelor și marmura fântânilor; crenelurile citadelelor și oazele luxuriante ale parcurilor; infinit-împodobitele palate și
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
la Festivalul Internațional de la Portalegre, într'o sală nou-nouță, parcă gândită de Oscar Niemeyer; în clubul de avangardă Do Imaginário din Evora; la amfiteatrul Institutului Franco-Portughez din aceeași clădire ce adăpostește și Institutul Cultural Român din Lisabona. Cum se vede, arhitectura portugheză e de bun augur pentru propunerile culturale de sorginte română.
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
holorimele cele mai năstrușnice, scarabeii misterioși și fluturii cu desene complicate care apar unde te aștepți mai puțin, florile multicolore, parfumurile cele mai sofisticate, complicitățile abia întrezărite cu marea cultură a lumii (literatura, în primul rând, dar și muzica, pictura, arhitectura, istoria) declanșează în mintea spectatorului minunate focuri de artificii. Spectacolul este total, echilibristica între sublimul estetic și kitsch te ține cu sufletul la gură. Un singur pas greșit și totul se poate prăbuși în derizoriu. Funanbulul are însă călcătura sigură
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
de pastă?" Evident, răspunsul nu este decît o simplă formalitate. Urmărindu-l, apoi, pe Marin Sorescu prin muzee, prin biserici, prin atelierele artiștilor, față în față cu Michelangelo, prin cele trei Pieta, cu Henry Moore, cu arta magică africană, cu arhitectura și cu orașul, în ansamblul său, participi, pe nesimțite, la un spectacol unic în care efortul culturii și bucuria ingenuă trăiesc în cea mai surprinzătoare și mai legitimă armonie. Acea armonie pe care poetul însuși o simte nemijlocit în Ravena
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
să vorbească și să aducă în centrul atenției Bucureștiul de altădată. Felul în care el a fost gîndit din punct de vedere arhitectural, urbanistic, cultural. Au fost seminarii, conferințe, dezbateri, s-au publicat importante studii, cărți, documente despre istoria și arhitectura Bucureștiului. Cred că orice efort în zona asta este o șansă pe care ne-o acordăm întru regăsirea, salvarea și redefinirea identității. Individuale și ca societate. Mi-am petrecut cîteva zile studiind volumul recent Arhitectura bucureșteană - secolul 19 și 20
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
cărți, documente despre istoria și arhitectura Bucureștiului. Cred că orice efort în zona asta este o șansă pe care ne-o acordăm întru regăsirea, salvarea și redefinirea identității. Individuale și ca societate. Mi-am petrecut cîteva zile studiind volumul recent Arhitectura bucureșteană - secolul 19 și 20. Lotizarea și Parcul Ioanid, publicat de Simetria și ARCUB. Inițiativa realizării acestui studiu extraordinar îi aparține arhitectului Alexandru Beldiman, care a urmărit atent și pas cu pas realizarea lui. Cercetarea este făcută de arhitectul Cristina
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
azi, se spune, o icoană făcătoare de minuni care a atras mulți constructori de case aici - pe terenul Generalului I.Odobescu, tatăl lui Al.Odobescu, arhitectul Ion Mincu construiește în 1890 Școala Centrală de Fete, una dintre cele mai superbe arhitecturi în stil național. Desenul fiecărei case, vile, schițele, fotografii din timpul construcțiilor - emoționante - povestea discretă a familiilor, proprietarilor, fotografii de astăzi, studiul comparativ cu zone urbanistice asemănătoare de la Paris, de pildă, imagini cu detalii prezentînd elemente eclectice-lucarne, intrări principale, grilaje
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]