4,476 matches
-
calitatea materialelor folosite. Gospodăria este alcătuită din casă, șura cu grajd (grajduri), cotețe, bucătăria de vară și (sau) cuptoare de pâine (Zderciuc, 1985). Curtea gospodăriilor din Tălmăcel este îngustă, specifică satelor poziționate de-a lungul drumului. Din punct de vedere arhitectural, Tălmăcelul se încadrează în tipul construcțiilor cu cununi orizontale de bârne. Elementele tradiționale se regăsesc în toate detaliile privind tehnica de construcție a caselor din această zonă. Astfel, temelia casei o reprezintă acea "talpă" de stejar, groasă de 0,60
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din 1819 și biserica Sf. Ioan Botezătorul, construită în 1934. Prima este realizată din piatră și cărămidă și este acoperită cu țiglă, fiind construită în stil roman. A doua, sau biserica mică, construită din cărămidă și acoperită cu sticlă, stilul arhitectural fiind de asemenea romanic. 2.2.7 Cultură, obiceiuri, tradiții Ludoșul este satul natal al câtorva oameni de cultură ce s-au afirmat la nivel național sau chiar internațional: Moisă Fulea (1787-1863) și Vasile Glodariu (1832-1899), personalități ale învățământului românesc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unui oraș, apare stilizat într-o „grafică cu cheie” și pe etichetele sticlelor de apă minerală. Nu în cele din urmă, orașul de fundal al clipului este Bucureștiul. Traseul „muntelui de apă” este prin centrul orașului, reprezentat printr-un element arhitectural simbolic, clădirea sediului central al CEC. Clipul marchează crearea unui brand modern și urban, ce se adresează persoanelor active. Se pune accentul pe ideea de natural, iar sloganul subliniază acest lucru: „Încarcă-te cu natură!”. Astfel s-a creat un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Își găsea corespondent În nici un program public de igienă aplicat anterior În România, ci doar În legislația similară din Europa de Vest și Statele Unite, cu care Legea Moldovan era sincronă. Legea conținea prevederi specifice stricte pentru cazurile cele mai diverse, de la standarde arhitecturale, structurale și de igienă de funcționare a unui așezământ care oferea servicii publice până la reglementări ale deversării deșeurilor și aprovizionării cu apă și chiar restricții În privința mărimii și amplasării reședințelor private. Noile reglementări creau, În același timp, noi surse de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astăzi, cînd produsul creației artistice tinde să ia tot mai mult un aspect barbar, necultural: „În epoca noastră frămîntată, plină de căutări, epocă de tranziție, neîntrupată și nedesăvîrșită, spiritul muzicii domină asupra spiritului plasticii. Epoca noastră este cel mai puțin arhitecturală și cel mai puțin sculpturală dintre toate epocile istoriei universale. Viața noastră este neplastică, este fără chip, spiritul nostru nu se Întrupează În imagini ale frumuseții. În pictură se produce o dematerializare, o dezincarnare. Arhitectura a pierit cu totul, iar
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și-a scris deja tezele lui esențiale: Despre libertatea creștinului datează din 1521, Tezele asupra indulgenței din 1517. Desigur, el se răzvrătește împotriva Vaticanului, a papei, a șantierului bazilicii Sfântului Petru și a banilor drenați prin indulgențe pentru finanțarea proiectului arhitectural faraonic, asta nu înseamnă că el subscrie și la Spiritul Liber... Eloi îi prezintă lui Luther tezele sale: fiecare om dispune de Spiritul Liber definit foarte exact de rațiunea sa; fiecare se va bucura de viață veșnică independent de comportamentul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate sectoarele realității. Casa hedonistă - și comunitatea care o locuiește - merită crearea unui concept sau elaborarea unui personaj conceptual: de altfel, ea este personaj conceptual... Vila lui Piso trece drept una dintre cele mai somptuoase din întreaga lume latină. Structurile arhitecturale grandioase, decorațiunile magnifice, picturile prețioase, bibelourile de valoare, operele de artă de mare calitate, ieșite din cele mai pricepute mâini, semnifică un nou mod de a trăi epicurismul. Spiritul Grădinii, dar, probabil, nu și litera: o comunitate existențială de prieteni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fenomene culturale postsocialiste din zona est-europeană, modernismul românesc redescoperit a slujit drept platoșă Împotriva emoțiilor negative referitoare la istoria recentă ce Începeau să se manifeste În perioada imediat următoare schimbărilor din ’89. Transformat Într-un fel de modă, cultul modernismului arhitectural românesc al anilor ’90 a servit două scopuri. Intern, perioada mitizată a anilor ’20 și ’30 spunea: a existat și arhitectură valoroasă În România, dacă privești dincolo de greșelile recente. În afara țării, noul discurs arhitectural striga: Priviți-ne, existăm, și sîntem
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un fel de modă, cultul modernismului arhitectural românesc al anilor ’90 a servit două scopuri. Intern, perioada mitizată a anilor ’20 și ’30 spunea: a existat și arhitectură valoroasă În România, dacă privești dincolo de greșelile recente. În afara țării, noul discurs arhitectural striga: Priviți-ne, existăm, și sîntem demni de toată atenția „lumii civilizate”. În continuare mă voi referi mai mult la cel de-al doilea aspect, fenomenul „modernismul românesc” scos la export de către elitele arhitecturale bucureștene, și la reacțiile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
greșelile recente. În afara țării, noul discurs arhitectural striga: Priviți-ne, existăm, și sîntem demni de toată atenția „lumii civilizate”. În continuare mă voi referi mai mult la cel de-al doilea aspect, fenomenul „modernismul românesc” scos la export de către elitele arhitecturale bucureștene, și la reacțiile pe care le-a provocat. În 1993 la Sala Dalles din București are loc o expoziție de răsunet, „Între Avangardă și Modernism”, despre avangarda românească În literatură și arte În perioada interbelică. Succesul expoziției Îi determina
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scopul. Confrații străini și-au manifestat interesul și s-au arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală În ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților români li se deschid porțile revistelor academice internaționale și Începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească are, pe lîngă o valoare academică, interesante implicații politice și culturale. Exploatînd ignoranța audienței străine, arhitecții români prezintă o imagine mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un tip (neexplicitat) de istorie urbană (centrată pe personalități, nu pe complexul joc de influențe Între cultură, economic, social și politic) care În ultimele decenii a intrat sub focul Încrucișat al noilor moduri de a scrie istorie urbană și istorie arhitecturală (p. 87). Pe lîngă analiza arhitecturală și estetică a operelor arhitecturale prezentate, care este făcută cu profesionalism, tentativele disparate de analiză istorică sînt vagi și chiar pe alocuri naive. De exemplu, creșterea cererii de locuințe pe piață este pusă la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
centrată pe personalități, nu pe complexul joc de influențe Între cultură, economic, social și politic) care În ultimele decenii a intrat sub focul Încrucișat al noilor moduri de a scrie istorie urbană și istorie arhitecturală (p. 87). Pe lîngă analiza arhitecturală și estetică a operelor arhitecturale prezentate, care este făcută cu profesionalism, tentativele disparate de analiză istorică sînt vagi și chiar pe alocuri naive. De exemplu, creșterea cererii de locuințe pe piață este pusă la un moment dat pe seama „economiei puternice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
complexul joc de influențe Între cultură, economic, social și politic) care În ultimele decenii a intrat sub focul Încrucișat al noilor moduri de a scrie istorie urbană și istorie arhitecturală (p. 87). Pe lîngă analiza arhitecturală și estetică a operelor arhitecturale prezentate, care este făcută cu profesionalism, tentativele disparate de analiză istorică sînt vagi și chiar pe alocuri naive. De exemplu, creșterea cererii de locuințe pe piață este pusă la un moment dat pe seama „economiei puternice a României În această perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ieftine constituiau o arie de interes semnificativă... În eforturile lor de a eradica răul social și fizic din societate. Dar În România, o relativă prosperitate [?] a făcut ca programele de locuințe ieftine să aibe o importanță minoră și un impact arhitectural limitat” (p. 108). O asemenea explicație ignoră În mod evident toată literatura de specialitate a perioadei 1920-1940. E adevărat că puține locuințe ieftine sînt construite În acest interval. Cu toate acestea, motivul nu e nici pe departe calitatea crescută a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
PÎnă la momentul apariției unui studiu care să Îmbine contextul politic și istoric cu povestea arhitecturii moderniste bucureștene, cartea Luminiței Machedon și a lui Ernie Scoffham reprezintă un Început salutar pentru o cercetare de calitate În domeniul istoriei urbane și arhitecturale românești. Probabil că distanțarea În timp de mult detestata perioadă socialistă va aduce cu sine și o echilibrare a viziunii mult prea optimiste despre „perioada de aur” a arhitecturii românești interbelice. De asemenea, pe măsură ce arhitecții români vor putea călători și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pălărieri, de cufere și cutii ce urmează să fie Îmbrăcate În piele, de sicrie, dulapuri și mese de mari dimensiuni. Acest arbore este Întrebuințat de sculptori și de acei lucrători ciudați care sculptează fructe, frunze, statui, scuturi și majoritatea ornamentelor arhitecturale... În sfârșit, nu sunt de disprețuit nici frunzele de ulm, mai ales cele femeiești, fiindcă sunt de mare folos la hrănirea vitelor iarna și În timpul verilor sărace, când fânul și nutrețul sunt scumpe. Frunzele de ulm verzi vindecă plăgile, iar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
așteaptă, de fapt, de la un elev căruia i s-a pus la dispoziție un liniar și o foaie albă -, fie grație unei perspective aeriene asupra orașului. Acest fapt de ordin spațial este probabil inerent Însuși procesului de planificare urbană sau arhitecturală, care presupune miniaturizare și modele la scară redusă la care patronul și planificatorul să poată privi ca și cum ar fi În elicopter. La urma urmei, nici nu există alt mod de a imagina vizual rezultatul final al unui proiect de construcții
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
făcea spațiul capitalei mult mai lizibil din punct de vedere fiscal, acest rezultat era doar unul din efectele secundare ale dorinței de a face orașul mai ușor de administrat, mai prosper, mai sănătos și mai impunător din punct de vedere arhitectural. Cea de-a doua diferență este, bineînțeles, că locuitorii strămutați ca urmare a lucrărilor urbanistice din timpul celui de-al Doilea Imperiu puteau să reacționeze, ceea ce au și făcut. După cum vom vedea, reamenajarea Parisului a prevestit multe dintre paradoxurile urbanismului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
zonă cu locuințe pentru câte o singură familie. Ambii arhitecți menționați mai sus lucrau conform doctrinei CIAM-ului și a lui Le Corbusier. Niemeyer, mult timp membru al Partidului Comunist Brazilian, a fost influențat și de versiunea sovietică a modernismului arhitectural. Construcția a Început aproape imediat după concursul de proiecte, pe un teren gol din Podișul Central din statul Goías, la aproximativ 1000 de kilometri de Rio de Janeiro și la 1620 de kilometri de coasta nord-estică a Oceanului Pacific. Era, efectiv
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
funcțională a cartierelor mixte și a complexității Instaurarea și menținerea ordinii sociale În orașele mari sunt, după cum am aflat pe parcurs, realizări fragile. Perspectiva din care privește Jacobs ordinea socială este subtilă și instructivă. Această orânduială nu este rodul ordinii arhitecturale create cu echerul și rigla ori al muncii unor profesioniști precum polițiștii, gardienii și funcționarii publici, ci, spune autoarea noastră, „pacea publică - liniștea de pe străzi și trotuare - a orașelor... se menține grație unei Încrengături complicate și aproape inconștiente de controale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cazuri de nevoie personală sau comunitară. Lipsa acestei Încrederi este catastrofală pentru străzile unui oraș, iar cultivarea ei nu se poate face instituțional. și, mai presus de toate, nu necesită asumarea de angajamente private”. În vreme ce Le Corbusier pornea de la ordinea arhitecturală formală văzută de sus, Jacobs Începe cu ordinea socială neoficială de la nivelul străzii. Diversitate, pluralitate a funcțiilor și complexitate (atât socială, cât și arhitecturală) - iată termenii-cheie Întrebuințați de Jacobs. Combinarea clădirilor de locuit cu cele destinate activităților comerciale și profesionale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai presus de toate, nu necesită asumarea de angajamente private”. În vreme ce Le Corbusier pornea de la ordinea arhitecturală formală văzută de sus, Jacobs Începe cu ordinea socială neoficială de la nivelul străzii. Diversitate, pluralitate a funcțiilor și complexitate (atât socială, cât și arhitecturală) - iată termenii-cheie Întrebuințați de Jacobs. Combinarea clădirilor de locuit cu cele destinate activităților comerciale și profesionale face cartierul mai interesant, mai confortabil și mai atractiv - calități ce duc la intensificarea traficului pietonal, făcând străzile să fie relativ sigure. Întreaga logică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și stării, acest lucru făcând posibilă Închirierea lor la prețuri diferite și utilizarea lor pentru diverse activități. Deloc surprinzător, fiecare dintre aceste condiții Încalcă unul sau mai multe dintre principiile urbaniștilor ortodocși ai vremii: zonele unifuncționale, străzile lungi și uniformitatea arhitecturală. Scopurile primare mixte, arată Jacobs, concură la crearea diversității și densității. Să luăm exemplul unui mic restaurant dintr-un cartier unifuncțional, cum ar fi cel financiar din New York, Wall Street. Practic, acest local va obține toate câștigurile Între orele 10
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
program clar stabilit, au fost minunat caricaturizate de Eugene Zamiatin În romanul Noi și au devenit mai târziu sursa de inspirație pentru romanul 1984 al lui George Orwell. Ceea ce Îl surprinde pe un observator extern al acestei revoluții culturale și arhitecturale este accentul pus pe forma publică, dorința de a reprezenta corect dimensiunile vizuale și estetice ale noii lumi. Poate că acest lucru se vede cel mai bine În ceea ce Stites numește „festivaluri de mobilizare”, evenimente organizate de impresarul cultural al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]