2,505 matches
-
spațiul regional și influența pariziană"100. Metropola regională și armătura urbană devin două noțiuni cheie ale amenajării teritoriului. Cel de-al V-lea Plan (1966-1970) sublinia necesitatea concentrării investițiilor programate pentru dezvoltarea regională și amenajarea teritorială în "rețeaua superioară" a "armăturii urbane". Alegerea polilor de dezvoltare s-a bazat pe o serie de studii întreprinse pe cheltuiala Ministerului Construcțiilor; la începutul anilor 1960, lucrările vizând ierarhia urbană pe care urma să se sprijine organizarea regională a Franței se înmulțeau 101. Erau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care le oferea. Ierarhiei serviciilor oferite îi corespundea o ierarhie a orașelor. Orașele prevăzute cu dotări terțiare rare102 exercitau un control asupra unei zone vaste de influență care constituia "regiunea" lor. Fiind puncte strategice ale creșterii, acestea reprezentau, împreună cu Parisul, armătura urbană a țării. Orașele care participau la încadrarea terțiară pe care se sprijinea viața unei regiuni compuneau "rețeaua urbană". În 1964, Ministerul Construcțiilor a publicat un clasament de opt orașe 103 de "nivel superior" care respectau profilul teoretic al unei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să se realizeze în măsura în care provincia credea în sinceritatea și sagacitatea puterii centrale și accepta să exploateze mijloacele de dezvoltare care i se ofereau"107. Justificând, în revista Urbanisme, alegerea făcută în materie de amenajare a teritoriului și de întărire a armăturii urbane, François Bloch-Lainé nu omitea dificultatea punerii în practică a unei asemenea alegeri: "Trebuia ca puterile publice să traseze fără teamă pe hartă prima schemă a unei armături urbane fondate pe studii aprofundate. Nici una dintre reacțiile nefavorabile care au dus
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
alegerea făcută în materie de amenajare a teritoriului și de întărire a armăturii urbane, François Bloch-Lainé nu omitea dificultatea punerii în practică a unei asemenea alegeri: "Trebuia ca puterile publice să traseze fără teamă pe hartă prima schemă a unei armături urbane fondate pe studii aprofundate. Nici una dintre reacțiile nefavorabile care au dus la ezitările îndeplinirii primului act al acestei "geografii voluntare" nu s-a produs până când guvernul și apoi parlamentul au încetat alegerile. Dar nu este vorba doar de primul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tradiționalele considerații umaniste despre pericolele igieniste, politice și sociale care puteau apărea întotdeauna în grupările populare masive. Ipoteza lui Cornu are meritul de a lămuri de unde provine aura de modernitate a marilor ansambluri: prezența acestora împrejurul unui oraș arăta importanța armăturii urbane pe care țara o punea în practică pentru a-i orienta creșterea. Astfel, în anii 1960, cea mai mare parte a cartierelor care vor scrie cronica periferiilor în cursul anilor 1980 reprezintă mândria municipalităților. Toulouse își întâmpina vizitatorii cu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
activitățile de recreere și în falsa cultură, oamenii însărcinați cu realizarea Planului și-au dirijat lupta împotriva insignifianței care amenința dezvoltarea economică și socială a societății. Construirea în masă a unor echipamente colective care autorizau progresul economic și promovarea unei armături noi a vieții sociale trebuiau să furnizeze o alternativă vieții colective care începuse să se dizolve în cultul mărfii. Lucrările celui de-al IV-lea Plan ajung în 1961 la elaborarea primei legi a unui program cvadrianual de dotări sportive
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din mai 1968 împotriva modurilor de viață din marile orașe. Scopul era acela de a ajuta orașele medii să păstreze rețelele de sociabilitate de dimensiuni umane care lipseau metropolelor de echilibru. Promovarea orașelor medii ar fi trebuit să reajusteze o armătură urbană în care relațiile erau gândite în termeni de complementaritate, și nu de ierarhie. Axată pe revitalizarea centrelor orașelor și pe dezvoltarea rapidă a calității vieții umane, această politică reclama acțiuni adaptate fiecărei situații. "Intenția mea preciza Olivier Guichard nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
biturigilor cubi cu Avaricum (Bourges), Argentomagus (Saint-Marcel), Levroux și Chateaumeillant. Cu suprafață variabilă, între 90 și 160 de hectare pentru cele mai mari, aceste oppida sînt protejate de o incintă. Zidurile de apărare sînt de un tip special cu o armătură din lemn și rambleuri cu paramente din piatră: este acel murus gallicus, zidul galic, de 4 metri înălțime și de grosime mijlocie; acest zid este precedat de un șanț. Organizarea spațiului interior al oppidum-ului pune în valoare diversele sale funcții
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se boltește deasupra culturilor, de care omul oricărui timp se poate apropia. Desigur, omul medieval sau antic era mai bine pregătit decît omul tîrziu modern pentru a gîndi celelalte niveluri ale realului, pentru a se raporta la ele. O întreagă armătură instituțională și culturală îi susținea efortul, i-l impunea chiar, i-l înfățișa drept ceva cuvenit, firesc, inevitabil. Dar tocmai dispariția sau fragilizarea acestei armături ne poate ajuta să sesizăm natura ei de suport, iar nu de principiu care hotărăște
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru a gîndi celelalte niveluri ale realului, pentru a se raporta la ele. O întreagă armătură instituțională și culturală îi susținea efortul, i-l impunea chiar, i-l înfățișa drept ceva cuvenit, firesc, inevitabil. Dar tocmai dispariția sau fragilizarea acestei armături ne poate ajuta să sesizăm natura ei de suport, iar nu de principiu care hotărăște structura realului complet. Dacă luăm în serios ierarhia realului, nu vom putea accepta că ea variază de la o societate la alta, că principiile metafizice apar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sociale ar fi imposibilă fără această masă compactă de oameni pur imitativi, capabili de a dobândi și de a conserva orice experiență nouă. Indivizii din masă nu inventează nimic, nu deranjează nimic, nu sfarmă nimic; În schimb, păstrează cu gelozie armătura devenită bun comun, datorită inventatorilor, așa Încât, dacă prin invenție se creează noi valori și se dau noi forme societății, prin imitație se consolidează, extinzându-se În toată societatea. În mecanismul progresului participă deopotrivă factorii invenție și imitație. Oamenii cu spirit
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sociale ar fi imposibilă fără această masă compactă de oameni pur imitativi, capabili de a dobândi și de a conserva orice experiență nouă. Indivizii din masă nu inventează nimic, nu deranjează nimic, nu sfarmă nimic; În schimb, păstrează cu gelozie armătura devenită bun comun, datorită inventatorilor, așa Încât, dacă prin invenție se creează noi valori și se dau noi forme societății, prin imitație se consolidează, extinzându-se În toată societatea. În mecanismul progresului participă deopotrivă factorii invenție și imitație. Oamenii cu spirit
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care: Qp - fluxul termic schimbat cu mediul înconjurător (ecuația 3.62), W A - suprafața prin care se face schimbul de căldură, m2 Le - lungimea echivalentă a aparatului, m coeficient care exprimă pierderile suplimentare de căldură prin elementele de susținere și armăturile aparatului. Acest coeficient are valoarea 0,2 pentru aparatele montate în clădiri și 0,25 pentru aparatele montate în exterior. Lungimea echivalentă a aparatului se determină cu relația: (3.81) Mărimile din ecuația (3.81) au semnificația din figura 3
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
admisă este presiunea măsurată la partea superioară a reactorului la temperatura maximă admisă. 3.1.5.5. Dispozitive de măsură și control Fiecare reactor trebuie prevăzut cu manometre, dispozitive pentru măsurarea temperaturii (termometre, termocuple și pirometre), indicatoare de nivel și armături pentru alimentare și golire (robinete cu cep, cu ventil sau cu sertar). Aparatele de măsură și control se montează în așa fel încât indicațiile lor să fie ușor urmărite de către operator. 3.2. PROIECTAREA REACTOARELOR CU FUNCȚIONARE CONTINUĂ 3.2
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
comprehensiunii profunzimii sale simbolice. Prin urmare, miza acestei lucrări este una majoră: să fundamenteze această nouă disciplină și să justifice existența ei în cadrul unei pluridisciplinarități deconcertante: teologie, filosofie, estetică și istoria artei. Înainte de a discuta această problematică esențială, să remarcăm armătura teoretică pe care se sprijină această carte: este vorba de prezența a două atitudini aparent divergente, sub raportul formei, însă convergente, sub raportul ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel mai bun înțeles, modernă Bisericii noastre ceva mai suferinde: armătura filosofică. Nu este oare o ironie că Biserica Răsăriteană, care a dat cel mai mare și mai strălucit cugetător de esență și origine religioasă, pe Origen
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel mai bun înțeles, modernă Bisericii noastre ceva mai suferinde: armătura filosofică. Nu este oare o ironie că Biserica Răsăriteană, care a dat cel mai mare și mai strălucit cugetător de esență și origine religioasă, pe Origen, stă astăzi văduvită de gânditori și oarecum în marginile filosofiei? Și este asta din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai multe planuri, unele din ele fiind în domeniul construcțiilor. aă Ca inginer constructor Activitatea s-a desfășurat în proiectarea construcțiilor civile și industriale, remarcându-se ca promotor al unor materiale compozite, folosite pentru prima oară ca: betonul armat cu armătură rigidă , zidărie cu inimă armată, betonul simplu sau armat încorsetat în tuburi metalice ; expertizarea și consolidarea construcțiilor; consolidarea monumentelor de arhitectură, istorice, religioase; cercetarea științifică în unele domenii de inginerie seismică, ca ductilitatea energetică; proiectarea pe baza conceptului de SET
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
onoare." Vladimir Streinu admite cu hotărâre că Maiorescu a fost cu adevărat critic literar, nu numai critic al culturii în genere, exercitându-și competent nobila magistratură "atât față de literatura epocei cât și față de sine însuși, modificânduși adesea prin ea chiar armătura ideologică de om abstract." Dacă pe acest plan al ideilor nu se întâlnește cu G. Călinescu, este interesant de observat că nu se întâlnește nici cu E. Lovinescu. Criticul "sburătorist" scrie fără echivoc: "Nimic din această critică modernă ( citește aplicatăă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se boltește deasupra culturilor, de care omul oricărui timp se poate apropia. Desigur, omul medieval sau antic era mai bine pregătit decît omul tîrziu modern pentru a gîndi celelalte niveluri ale realului, pentru a se raporta la ele. O întreagă armătură instituțională și culturală îi susținea efortul, i-l impunea chiar, i-l înfățișa drept ceva cuvenit, firesc, inevitabil. Dar tocmai dispariția sau fragilizarea acestei armături ne poate ajuta să sesizăm natura ei de suport, iar nu de principiu care hotărăște
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru a gîndi celelalte niveluri ale realului, pentru a se raporta la ele. O întreagă armătură instituțională și culturală îi susținea efortul, i-l impunea chiar, i-l înfățișa drept ceva cuvenit, firesc, inevitabil. Dar tocmai dispariția sau fragilizarea acestei armături ne poate ajuta să sesizăm natura ei de suport, iar nu de principiu care hotărăște structura realului complet. Dacă luăm în serios ierarhia realului, nu vom putea accepta că ea variază de la o societate la alta, că principiile metafizice apar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mori). Tip de gînditor sincretic, el nu improvizează povești în marginile altor povești, ci asamblează, sub privirile ochilor noștri deschiși înăuntru, elementele modulare ce alcătuiesc placa turnantă a arhaicității fondatoare. O face, însă, gîndind cu uneltele poetului, și nu cu armătura teoretică a filosofului sau omului de știință ce se ascund, totuși, deopotrivă în el, căci, în cazul lui Eminescu, poetul împarte același coridor cu ceilalți doi. Cu o precizare deloc secundară: o lectură interesată de totalul de adîncime al unor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și a sacrului, reiau problematici abordate (de ex. Roland Barthes cu studiul Proust și numele 63 despre "spectrul semic" al numelui, "variabil în timp", care adaugă sau retrage elemente, despre calitatea numelui de a fi "catalizabil", ceea ce înseamnă că "interstițiile armăturii sale semice" pot fi umplute cu o "infinitate de adăugiri", despre respingerea naturii indiciale și pledoaria pentru caracterul semnificant al numelui, realizarea motivației fonetice, "culturale", funcția ecumenică a numelui propriu, funcția emblematică a raportului semnificant-semnificat, caracterul cratylean al numelui). În
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lasou ce-i viza (deși totuși greu explicabil, dată fiind absența consoanelor siflante atât din originalul olandez cât și din traducere). De câte ori fuseseră abordați în acest fel impecabil, sfârșiseră prin a resimți, într-un fel sau altul, revendicarea fondului cu armături juridice al lumii lui de baștină. Ca și cum, de dincolo de respectul vehiculat de cei doi termeni, ar fi răzbătut exigențele ce-l făceau cu putință și ce reprezentau, pentru naturi mai rebele, un revers mustind de amenințări vagi. Prima grijă a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
momentan circul lumii. Fiecare număr întinde alte corzi și ridică alți stâlpi, mai depărtați, oarecum trăgând dincoace de orizont, deschizător, noi cupole ale cortului pliat dincolo de zare, în vreme ce, în urmă, anumite spații astfel create sunt cimentate și întărite instituțional cu armături legale. Pentru câteva momente, șeful delegației de arhitecți se abandonase acestei reverii meditative, după ce inspectase cu o privire expertă cortul simplu, conic, al nomazilor. Îi reveni în minte un episod din copilărie în care, la circ, unul din clovni desfăcuse
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]