1,754 matches
-
concertantă op.8, în si bemol minor de George Enescu. Este adevărat că avem de-a face cu o lucrare de tinerețe, unde încă nu s-a coagulat acel „sound“ unic enescian, excesul de melodicitate nefiind susținut de o complexitate armonică ce va face faima maestrului, dar nici Isserlis, parcă, nu a prins „șpilul“ cu ceea ce înseamnă Enescu. Mai bine au sunat piesele orchestrale, Carnavalul roman al lui Berlioz și suitele Iberia și Marea ale lui Debussy. Francezilor le ies bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
alcătuiesc universul nostru sonor au o gamă foarte variată: vocea omenească, acordurile unui pian, sunetele unei viori, zgomotele produse de mașini, avion, șuieratul vântului. Potrivit compoziției spectrale, sunetele se pot clasifica în: - sunete simple (pure) - sunt produse de o oscilație armonică (sinusoidală) și au în spectrul acustic o singură linie; - sunete complexe (compuse) - sunt produse de oscilații complexe și conțin un număr de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de linii care corespund frecvenței fundamentale și armonicelor
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
spectrale, sunetele se pot clasifica în: - sunete simple (pure) - sunt produse de o oscilație armonică (sinusoidală) și au în spectrul acustic o singură linie; - sunete complexe (compuse) - sunt produse de oscilații complexe și conțin un număr de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de linii care corespund frecvenței fundamentale și armonicelor respective. Sunetele muzicale nu sunt sunete pure. Sunt sunete complexe, un amestec complex de frecvențe similare: frecvența fundamentală și frecvențele sale armonice. Oamenii pot distinge aproximativ
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
armonică (sinusoidală) și au în spectrul acustic o singură linie; - sunete complexe (compuse) - sunt produse de oscilații complexe și conțin un număr de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de linii care corespund frecvenței fundamentale și armonicelor respective. Sunetele muzicale nu sunt sunete pure. Sunt sunete complexe, un amestec complex de frecvențe similare: frecvența fundamentală și frecvențele sale armonice. Oamenii pot distinge aproximativ 400000 de sunete. 2. Sunetele vorbirii și sunetele muzicale Deși sunt variate, sunetele au
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de linii care corespund frecvenței fundamentale și armonicelor respective. Sunetele muzicale nu sunt sunete pure. Sunt sunete complexe, un amestec complex de frecvențe similare: frecvența fundamentală și frecvențele sale armonice. Oamenii pot distinge aproximativ 400000 de sunete. 2. Sunetele vorbirii și sunetele muzicale Deși sunt variate, sunetele au unele caracteristici comune: Una dintre ele o reprezintă modul de producere: sunetele constituie rezultatul vibrațiilor unui mediu elastic (corzile viorii, membrana întinsă
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Una dintre diferențele majore dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1. Frecvența sau tonul - muzical îi corespunde înălimea. Se măsoară în funcție de numărul de
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1. Frecvența sau tonul - muzical îi corespunde înălimea. Se măsoară în funcție de numărul de vibrații pe secundă. Frecvența vibrațiilor se măsoară în hertzi (Hz). Cu cît numărul de
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
de a se deosebi de alte sunete de aceeași înălțime, durată și intensitate. Permite diferențierea unor surse sonore mai mult sau mai puțin asemănătoare, precum vocile umane sau instrumentele muzicale. Calitatea acestuia depinde de mai multe elemente fizice: sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
se deosebi de alte sunete de aceeași înălțime, durată și intensitate. Permite diferențierea unor surse sonore mai mult sau mai puțin asemănătoare, precum vocile umane sau instrumentele muzicale. Calitatea acestuia depinde de mai multe elemente fizice: sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
alte sunete de aceeași înălțime, durată și intensitate. Permite diferențierea unor surse sonore mai mult sau mai puțin asemănătoare, precum vocile umane sau instrumentele muzicale. Calitatea acestuia depinde de mai multe elemente fizice: sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția și vibrato. Pentru
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
mai mult sau mai puțin asemănătoare, precum vocile umane sau instrumentele muzicale. Calitatea acestuia depinde de mai multe elemente fizice: sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția și vibrato. Pentru tonurile susținute, cele mai importante sunt conținutul armonic, numărul și intensitatea relativă a
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
sunetul fundamental, armonice, distribuția armonicelor, intensitatea acestor armonice, intensitatea totală a sunetului. Timbrul se determină în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția și vibrato. Pentru tonurile susținute, cele mai importante sunt conținutul armonic, numărul și intensitatea relativă a armonicelor prezente în sunet. Un instrument pe lângă nota de bază (numită prima armonică) generează sunete cu frecvențele multiple notei de
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
în funcție de frecvența fundamentală și de armonicele superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția și vibrato. Pentru tonurile susținute, cele mai importante sunt conținutul armonic, numărul și intensitatea relativă a armonicelor prezente în sunet. Un instrument pe lângă nota de bază (numită prima armonică) generează sunete cu frecvențele multiple notei de baza, numite armonici (armonica întâi, armonica a doua, etc), care se combină cu nota de
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
superioare care dau coloritul sunetului (Mesaroș A, 2007). Principalii factori ce contribuie la timbrul unui sunet muzical sunt conținutul armonic al sunetului, atacul, extincția și vibrato. Pentru tonurile susținute, cele mai importante sunt conținutul armonic, numărul și intensitatea relativă a armonicelor prezente în sunet. Un instrument pe lângă nota de bază (numită prima armonică) generează sunete cu frecvențele multiple notei de baza, numite armonici (armonica întâi, armonica a doua, etc), care se combină cu nota de bază. 3.4.Durata reprezintă timpul
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
ocazia să mai vorbim despre asta, câteva vorbe în legătură cu titlul cărții. Titlul cu care a venit Gheorghe Crăciun în editură a fost de la început Pupa russa. Așa cum nimic nu era întâmplător și nesemnificativ din ceea ce făcea, titlul era într-o armonică legătură cu titlurile latinești ale capitolelor. În editură s-a discutat despre neșansa noastră de a impune o carte cu un titlu așa de prețios. Argumentând că romanul lui Casares proaspăt apărut sau pe cale să apară, se numește la fel
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
reconsiderare a rolului jucat de instanța cenzorială a spiritului, s-a redat conștiinței de sine demnitatea cuvenită, măcar într-o înțeleaptă evitare a balanței comparative care urmărea cu obstinație părtinirea exclusivistă a unuia dintre cele trei tipuri. O superioară privire armonică asupra îmbinării lor a lăsat în sfârșit loc pentru recunoașterea împărtășită a importanței originale pe care reflexivitatea o aruncă în joc și a retrezit, în paralel, interesul pentru una din temele centrale care au însoțit în istoria recentă a filosofiei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
potențe până la terenul ferm al unei actualizări pertinente. Ele nu se declanșează decât la comandă avizată și sunt consecvente unei prospectări atente a unor oportunități de act care inserează personalitatea într-un câmp spiritual al reciprocității comunitare, într-un spațiu armonic al civilizației care oferă în aceeași măsură în care primește. Conștiința de sine nu uită astfel, în didactică separare de surorile ei fundamentale, de adecvarea pe care trebuie să o instituie între interior și o exterioritate dinamică și exigentă, de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în același timp obiceiul devenit regulă și arta jonglării cu neprevăzutul. Aceste două părți ale întregului personal se îmbină și, prin justă cunoaștere de sine, asigură continuitatea manierei de a fi și menținerea coeziunii elementelor personalității (care este o formă armonică de unitate în diversitate). Aici reflexivitatea contribuie la sporirea rezistenței la factori perturbatori printr-o știință a adecvării la jocul complicat al cerințelor mediului și convertește imprevizibilul existențial în legitate sistematică a îndemânării adaptative suverane. O conștiință de sine experimentată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
utilități a rezultatului globalist, a demnității ființei umane ca realitate ce trebuie să întruchipeze modele de o condiție superioară, singurele integrabile unei paradigme sociale exigente. Natura umană trebuie onorată prin desăvârșirea potențialităților sale și prin alcătuirea creatoare a unui întreg armonic de însușiri stabile, desprinse dintr-o axiologie a cărei ierarhie este încununată tot de determinări de esență spirituală. Apoi, într-o perspectivă de inspirație kantiană, conștiința și personalitatea sunt temei gnoseologic al activităților din știință și filosofie, oferind calea generală
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
conotația normativă pe care o aduce cu sine fenomenologia acestei supravegheri amintește de justiția providențială pe care orice divinitate o practică în ordinea cosmică, de treptele de implicare pe care o colaborare reciproc împărtășită le construiește într-o configurație existențială armonică. În esență, a gândi corect propria ecuație a momentului prezent (adică a oferi o înțelegere coerentă datului de actualitate) înseamnă a pregăti fără riscuri reconsiderarea ei, replasarea accentelor, restructurarea. Depinde de performanțele lecturii inteligente felul în care facultatea sintetizatoare rezumă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
soliditate științifică în portretul subiectiv (și în particularitățile acestuia) o sugestie de interpretare care urmează a fi încorporată ecuației actualității, pentru ca apoi să integreze sensurile individuale unei lumi a legităților principiale. Ea vizualizează, pornind de la datele interiorității emergente, un corpus armonic de cerințe situaționale și are de împăcat în perspectiva succesului adaptativ tot ce este antagonism manifest al acestei complexități, tot ce este contrarietate conjuncturală originată în raportul forțelor normative participante. De aceea, fără a invita la o integrare oarecum sumisivă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
lume"70. De la acest postulat metafizic se instaurează diversitatea reflectărilor concrete ale lumii normative și de aici rezultă cu o necesitate transcendent patronată policromia socială care îngăduie deopotrivă neîngrădita manifestare a originalității și integrarea acestei traiectorii evolutive într-o multiplicitate armonică de căi destinale. În timp ce organizarea coerentă a acestei multiplicități este opera conștiinței de sine colective, pe filonul reflexiv individual se fundamentează permanenta regenerare a disponibilității actante care face din personalitatea angajată un izvor nesecat de participație existențială. Individuația unui principiu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
teritoriul extralingvistic și aduce un aer transcendent în câmpul supraîncărcat de materialitate al operei. Expresia autenticității și valorii unei creații artistice depinde poate și de aportul suprafiresc al unor determinări neîncadrabile, inefabile, supra-raționale. Ele coboară transfigurator în operă și întregesc armonic o alcătuire dispersată de incongruente articulări ale unei țesături tematice prea concrete. Mai prezentă în expresie, conștiința de sine se poate manifesta plenar ca reflectare a acestui travaliu al nedeterminării unei disponibilități difuze, se poate exercita ca lumină consecventă aruncată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și apoi a întregii umanități. Impărtășirea lingvistică leagă personalitatea de țesătura socială și permite convertirea voinței individuale nedeterminate. Fără a pierde particularitatea specifică elementului reflexiv, ba chiar integrând-o în semnificație unitară suprastructurală, viața socială devine locul cuprinzător de însumare armonică a contribuțiilor individuale, tentând o definiție esențializată a unui moment colectiv sau a unui stadiu de evoluție comunitară. Această definiție face posibilă comprehensiunea acolo unde destinul comun trebuie inspirat guvernat. De aceea viața socială pornește de la consubstanțialitatea atomară a două
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]