1,644 matches
-
din desagă o pâine pe care o rupse În trei părți egale. Una i-o dădu negustorului, căci acesta nu-și cumpărase merinde din tîrg, pentru că era zgârcit.Mâncă negustorul; niciodată nu mai mâncase o pâine așa de dulce și aromată. Simți În tot trupul o putere și o mulțumire cum nu se poate descrie. Și porniră iarăși la drum. Din vorbă În vorbă, Sf. Petru spuse negustorului că duc cu ei comoara Înțelepciunii. Negustorul, fire vicleană și iubitoare de bogății
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vedea. - Sunt convinsă. Mă bucur de invitație. S-a așternut liniștea. Kilometrii dispăreau unul după altul, înghițiți sub roți. Câte un popas scurt, o țigară fumată în grabă. Drumul șerpuia printre dealurile pline de vii care încă mai păstrau parfumul aromat al strugurilor. - Cum l-ai cunoscut pe Mihu? - Întâmplător. Știi ce se spune, cele mai frumoase lucruri în viață sunt cele care apar din întâmplare, în calea ta. Așa și cu noi. Ne-am întâlnit la un eveniment literar, organizat
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
c-a trecut o viață de când nu mai intrase aici. Urmări scaunele înșirate pe lângă pereți, măsuțele pătrate, așezate la intervale, cu fețe de mese albe, deasupra, și sticle burduhănoase, cu gâturile înfășurate în ștergare, răsturnate în căldările cu gheață. Senzația aromată, înțepătoare și rece din cerul gurii îl făcu să-și lingă buzele și să-nghită în sec. Mirosea a rouă și rădăcini crude. Mestecă în gând gustul de pâine bună și buchetul vinului. Suava dulceață îi înțepa limba și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
câte poate învăța omul de la pomi? De la ape și de la înțelepciunea animalelor? Am să-ți povestesc odată cum mănâncă ursul ovăz în lapte! Cum se așază pe fund și merge de-a târâita adunând cu-amândouă labele spicele mari și aromate la gură, ca un om. Sau, cum ies la vânătoare bursucii, doi câte doi. Unul se culcă pe spate cu labele desfăcute-n sus, celălalt apleacă porumbul, rupe știuleții tăindu-i cu dinții de la cocean și, după ce-i umple brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
disprețul față de știință. 6 Foamea de nemurire, care apare la Unamuno și în Despre sentimentul tragic al vieții, Editura Institutul European, Iași, 1995. 7 Un desert, un fel de cremă de zahăr ars, făcut din ouă, lapte, zahăr și făină, aromat cu vanilie și coajă de lămâie, amestecate în baigne marine și copt într-un vas tapetat cu zahăr ars. 8 Unitate de măsură, echivalentă cu 5 sau 10 centime ale pesetei. 9 În limba spaniolă, un joc de cuvinte: matrimonio
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Richard I, aflată într-o cutie din plumb descoperită în 1838 în catedrala din Rouen, pe care se află inscripția "Aici zace inima lui Richard, regele englezilor". Analiza a reliefat "enorm de multe reziduuri diferite" uneori surprinzătoare: mercur , resturi vegetale, aromate și mirodenii (mirt, mentă, dar și tămâie și margarete) și, probabil, var. "Presupunem că inima a fost deschisă, pentru a fi golită de sânge, apoi recusută și învelită într-o pânză de in", a declarat cercetătorul Philippe Charlier. "A fost
Inima regelui Richard I, analizată după 800 de ani de la moartea acestuia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64847_a_66172]
-
naturalețe seducătoare prin micile sale imperfecțiuni. Simțea în buzunarul pantalonilor cum mărul se lovește de coapsa sa. Ciudat fruct. Atât de banal pentru un pământean, atât de exotic pentru un cetățean al Imperiului, obișnuit cu pepenii de Tuus, zemoși și aromați, cu perele cristaline de Alderbaraan, cu strugurii imenși de pe Zyrix 3... Și totuși mărul părea să fie pe Pământ un fruct de care se leagă multe legende, părea să fie iubit în pofida gustului său mai degrabă acru și a cojii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai rămăsese acolo era o cantitate pur și simplu mult prea mare pentru ca el să o abandoneze. 40. Ochii Abatelui se opriră asupra ferestrei deschise. Aerul răcoros al nopții de toamnă târzie se amesteca într-o prospețime minunată cu fumul aromat al candelelor din capela micuță care îi servea drept lăcaș personal de rugăciune. Cerul era surprinzător de senin, așa cum fusese și în zilele precedente. Stele sclipeau puternic, făcîndu-l să se întrebe dacă ochii lui Dumnezeu nu lăcrimau cumva la gândul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de câteva ori să urmărească firul gândurilor care duseseră la apelativul acela, dar ele o duseseră invariabil în acea parte a minții tânărului în care se ferise mereu să intre. Cu o mână încordată, aprinse o candelă mică și uleiul aromat din ea umplu imediat încăperea cu un miros suav de flori. Se întrebase adeseori cum ar putea explica felul în care intra în contact cu Xtyn. Experiența pe care o trăia de fiecare dată când naviga printre gândurile nerostite ale
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ca la restaurant. Un gest simplu care intensifică plăcerea invitaților. Eventual, într un vas cu apă, gen farfurioară din sticlă transpareantă vom pune apă și vom arunca niște floricele sau petale de flori, și niște frunzulițe, câteva picături de ulei aromat, și deja mintea invitaților “zburdă” la lucruri plăcute, și le va descreți frunțile. Efectul va fi și mai mare când îi vei lua prin surprindere. Eventual, după o zi muncă, în care cuplul pe care vrei să-l inviți, este
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
E ora prânzului, uite acum o să le pună pe masă și, pe urmă, la culcare! Degeaba încearcă Sorin și Sorina să-i spună că... ea știe una și bună: întâi la masă, apoi la ohihnă. După ciorba cea gustoasă și aromată și după tocănița pe care nimeni altcineva nu poate s o facă mai bună decât bunica, Sorin și Sorina au primit câte-o felie de cozonac cu stafide. Motănel a fost servit cu de toate. Până și cozonac i-au
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
spună când s-o lase baltă. Confundă asta cu onestitatea. Six dădu apreciativ din cap. În acel moment, valetul pătrunse neauzit În cameră, ca o roată de cauciuc pe o pardoseală ceruită, și, mirosind vag a transpirație și a ceva aromat, servi cafeaua, apa și paharul cu brandy al stăpânului său cu Înfățișarea lipsită de expresie a unuia care Își schimbă dopurile din urechi de șase ori pe zi. Am sorbit din cafea și m-am gândit că aș fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ce cântă din vioară și din voce și vitrine la vedere pline cu creieri, rinichi, ficați, spline, momițe și hălci de vită și de porc. Cu garfuri grase ale căror mirosuri se amestecă În dulce silă cu mirosuri de tutun aromat și de mahorcă, deopotrivă. O, și ce femei! Din alea lungi și albe cu flăcări și În ochi dar și pe buze! A nins mult peste noapte. În așteptare, sania este plină cu paie și pături călduroase. Caii scot aburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o bestie l-a asasinat pe Kennedy. Cuvântul „bestie” Îți șuieră În cap precum foreza dentistului. Nenorocirea se amestecă cu mirosul de cuișoare al pansamentului care Îți dezinfectează locul cariat și de câte ori de acum Încolo vei mânca plăcinte cu mere, aromată cu scorțișoare sau cuișoare, Îți vei aminti de Președintele Statelor Unite ale Americii, John Fitzgerald Kennedy. De fiecare dată când vei mușca plăcinta cu mere vei mușca din Președinte, vei mușca din America, vei mușca din Kennedy ca și cum ai mușca din fratele tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și rânduit după moda de la Constantinopol, ca să placă ochiului atât îmbinarea măiestrită a grinzilor cât și cea a culorilor delicate ale celor două esențe de lemn. Meșter mare, Hamie, instruise cu grijă cafegii și ciubuccii, în așa fel încât băutura aromată clocotită să fie servită cu un ritual perfect din felegene de preț cu buza abia, abia răsfrântă peste marginea aurită. Feciori cu mustăcioare subțiri, cu buze cărnoase și rumene, încălțați în târlici cu broderie bogată, se mișcau abia simțit servind
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și să repare curțile domnești, locul ei și al dragostei ce-i poartă bărbatului ei. Ca într un ritual, mișca lopățica pe după brocardurile de la ferestre și cânta un cântecel cu ochii pe bobul de jăratic și pe firul de fum aromat. Doar când ajunse la ușă o băgă de seamă pe Manda, închinându se, și pe Zamfira, rânjind. — Sărut mâna, măria ta, șopti Zamfira și se lăsă în genunchi. Luând în mâini tivul fustei doamnei, îl duse la buze și-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a băgat nasul unde nu-i fierbea oala. Ce treabă avea el cu Moldova și cu Mihai Racoviță? Aci marele spătar își întrerupse șirul gândurilor ca să răspundă cu un zâmbet privirii marelui vizir. Zâmbete, zâmbete, turbanele albe aprobau în liniștea aromată de fumul de tutun trecut prin apa de flori din narghilele. Îmbrățișă cu ochii toată adunarea. Prea erau împăcați și porniți pe calea înțelepciunii, ca să comploteze ceva. Ah, da, schimbă căpitanii corpului de gardă ienicerească din Istanbul. Ei, mare minune
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
narghilele? întrebă prințul Constantin. — Să vie, se bucurară mai multe voci. Peste puțin timp își făcură apariția cafegii în târlici de postav galben, cu pași de pisică, ducând pe tăvițe cu jeratic ibricele de aramă din care se înălța aburul aromat. Măsuțe joase rotunde și ovale se iviră ca din pământ și iute se umplură cu felegene din porțelan aurit și chesele străvezii cu dulcețuri și fel de fel de sâmburi și fisticuri, ca la petreceri în zile de post. Poveștile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de umăr, ar fi avut senzația că este un turist pornit într-o excursie lungă care-și îngăduie un mic popas la o cabană, în față având o farfurie plină cu plăcinte pufoase și ceai fierbinte, îndulcit cu miere și aromat cu multe felii de lămâie. Ca o manifestare involuntară a senzației de plăcere la asemenea gânduri își trece limba uscată peste buzele arse și crăpate de sete. Zgribulit, strânge mai tare mantaua lungă în speranța că așa va simți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de motocicletă putea să însemne un fel de statut pe care unii nu îl aveau. Era ceva, dar dacă privești lucrurile din unghiul unuia care a trăit în România salamului cu soia și a nechezolului, mizeria care dorea să înlocuiască aromata cafea, dar nu făcea decât să întărească convingerea românilor ca sunt luați de proști (dacă mai era și veche, porcăria aia mirosea și ca naiba, a mucegai, amestecat cu miros de cicoare prăjită). Bănuind că, asemenea unui copil căruia i
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
risipitorul... Când amiaza cade în genunchi, incendiată și zace la pământ moleșită, implor răcoarea teiului înalt... Încă mă doare plânsul ierbii fragile, nevinovată, căzută sub cântecul dur și nemilos al coasei... Obosită de țipătul tăcerii din jur, aștern fânul proaspăt aromat și mă culc îngândurată... În lumina tainică a căruntelor stele, îmi las privirile descătușate să se scalde în rugăciune, până într-un târziu, când mă acopăr discret cu imensitatea cerului parfumat și adorm.
O zi cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83287_a_84612]
-
crescuți și gustoși cum făcea mama. Doamne, unde ești, să ne dai înapoi făina de grâu și drojdia de atunci, cu toate mirodeniile și untul, și toate celea!? Erau niște cozonaci înalți, foarte bine crescuți, cu miezul galben, pufos și aromat, încât se topea în gură. Nu cred să fi făcut cineva în curtea copilăriei mele cozonaci mai gustoși și mai frumoși ca ai noștri. De altfel, veneau toți vecinii, chipurile, cu mostre de-ale lor, știind că vor primi de la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bunătăți. După gustare urmau, pentru ei, cafeluțele cu caimac gros. Le sorbeau tot acolo, în cerdacul casei. Tata își aranja într-un șpiț o țigară „Națională”, își ștergea musteața cu un aer mulțumit și sorbea din farfurioară cafea caldă și aromată. Era obiceiul acesta de a se bea cafeaua din farfurioară, nu știu de ce, probabil, pentru că astfel se răcea mai repede. Noi ne zgâiam la ei și încercam să ascultăm ce vorbeasc. Dar mama nu ne lăsa să ascultăm ce-și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dar cu ochii la ceva argintiu, strălucitor, care era pe perete, într-un fel de galantar, cum se agățau pe atunci vasele, cănile, cănițele și capacele de la oale. Acel ceva mă obseda. Pe masă erau toate bunătățile. Nu doream cafelele aromate, nici paharele cu vin, nici dansul lor, nici prăjiturile minunate cu care coana Paulina mă îmbia mereu. Eu nu dorem decât acel ceva din galantar. La plecare i-am spus mamei: - Mamă, vreau aceea!Ce? - Aceea. Coana Paulina, foarte atentă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mari negre, mari cât perjele. Pe timpul recoltatului, așternea sub duzi pături iar eu mă urcam în pom și scuturam. Cădeau cu duiumul. Făceau rachiu din ele și tata, gustând seara din el, spunea că-i „fain al naibei”, tare și aromat. Și cum să nu fi fost bun dacă stătea la zăcut în butoiașe din lemn tot de dud. Eu mâncam dude, făceam câte o burtică de nu-mi mai trebuia mâncarea pregătită atât de bine de „buna”. Mergeam la librăria
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]