5,079 matches
-
fost stăpânul ei și-al curțâlor! Și-acuma, că-l vede întins pă jos, tăt nu s-o putut gândi că-i mort. - Tolvaaaaai! am auzit înainte de răsăritu' soarelui. Niculaieeeeeeee! Niculaie-al meeeu! Cumnată-sa, di păstă drum, o venit ca arsă; plânsu' lor o trezit tăt satul. Eu eram în grajd să mulg vaca și-am auzât-o întâi. L-am ridicat tăte tri și l-am dus în casă. Pân' la amiaz', șede Niculaie așezat într-un copârșeu frumos, cumpărat de
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ARS, POETICUL Autor: Teo Cabel Publicat în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Scânteieri de cuvânt, Cu rochii și fuste foșnitoare. Încerc în umbră să le îmbrac, Să nu le-alunge al toamnei vânt. Chicotind după perdele
ARS, POETICUL de TEO CABEL în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341466_a_342795]
-
dezbrăcat pe toate, A inventat un phoenix în scrumieră. Larg poem își leapădă strimt fracul Liber acum de fuste și rochii foșnitoare. Scânteile, ca frunza la ierbar, Devin pentru infuzii de răceală leacul, Doar după evadarea din sertar. Referință Bibliografică: ARS, POETICUL / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 708, Anul II, 08 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Teo Cabel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ARS, POETICUL de TEO CABEL în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341466_a_342795]
-
sa monumentală, într-o prezentare grafică de excepție, Vechiul Testament- adaptare în versuri , Editura Armonii Culturale, Ediție Princeps, 2013. Liga Scriitorilor din România, prin membrii săi energici și pasionați , Mihai Ganea , vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români, Radu Botiș, președintele Asociației Ars Vivat, Carmena Băințan, președinta Filialei Maramureș LSR, a avut inițiativa în declanșarea și desfășurarea acestui eveniment cultural, în parteneriat cu Biblioteca Județeană Petre Dulfu și cu Centrul de Excelență Porțile Nordului. Cartea , legată în piele și inscripționată cu foiță de
EVENIMENT EDITORIAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342087_a_343416]
-
inițiativa în declanșarea și desfășurarea acestui eveniment cultural, în parteneriat cu Biblioteca Județeană Petre Dulfu și cu Centrul de Excelență Porțile Nordului. Cartea , legată în piele și inscripționată cu foiță de aur, a apărut cu sprijinul Asociației Cultural Creștin Umanitare Ars Vivat, și este prefațată de prof dr. Ioan Chirilă. Lansarea acestei cărți a constituit un prilej de excepție pentru bibliofili care s-au reunit într-o dezbatere intensă privind nevoia de repere într-o lume și un veac al rătăcirilor
EVENIMENT EDITORIAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342087_a_343416]
-
Sus, rămas neclintit în eparhie, să vegheze soarta bisericii neamului și a credincioșilor săi. A rămas în Ardealul sfâșiat din trupul țării, unde se dezlănțuiau cu fanatism teroarea, prigoana, deznaționalizarea, expulzarea românilor. Acolo unde multe dintre bisericile românilor erau închise, arse ori dărâmate, iar românii deposedați de toate drepturile, fără apărare, loviți în demnitatea și destinele lor, după cuvântul asupritorilor „fără îndurare”. Mulți dintre credincioșii năpăstuiți care se zbăteau în neputința în care i-au împins evenimentele, porneau la drum, la
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
și sabia mi-am dezgropat-o / O, de-aș putea ca să te uit / tu, neuitato ! // Să nu-mi mai vii în vise ținându-te de mână / cu o stea / hai, uită-te și vezi ce fu- megândă / și cât de arsă este mâna dreaptă-a mea / hai, uită-te și vezi că râd cu sânge / și capul sparge-mi-l / mai pune-mi mâna pe meninge... («Cântec» - AmNS, 193); Ce dor mi-este, dor mi-este de tine / o, dulce egretă
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
nea Mitică într-una din zilele când eram la el acasă și doamna Nicole tocmai plecase. Râsesem bine cu ea preț de câteva minute pe seama poveștilor lui nea Mitică. „Da, dar asta a luat-o de la mine!” - a sărit ca ars prietenul meu. Doar o modelase cum a vrut el dacă a luat-o de nevastă așa de tânără! Cum să nu dorești să întâlnești un asemenea cuplu extraordinar, doi oameni care se iubesc și se completează atât de bine unul
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SUFLET Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1207 din 21 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Nu voi plînge azi, n-o să plîng nici mîine Lacrima în suflet o ascund, dar durerea arsă Veșnic va rămîne, cufundată-n ochii mei profund Sufletul mă scrie dintr-o vină ștearsă Fără punctuație păgînă. Gîndul care-l știe zilnic mă apasă, Într-o adiere caldă de lumină! Referință Bibliografică: Suflet / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SUFLET de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341856_a_343185]
-
se ridică ; razele-i mângâie plaja . Apar nudiștii ; se ung cu nămol . Unul mai rotofei își pune din trestie coarne. De departe apare, așa, ca un bivol . E ora ultravioletelor . Cu o tandrețe greu de descris, ele pipăie ploapele, buzele arse, sânii voluptoși și obraznici, burtica suptă și coapsele rotunde și pline - o povară pe care o poartă doar fetele . Alături copiii se joacă-n nisip; lovesc cu mingea-n bunici, își pun cearșafurile-n cap și pe fete le privesc
LA MARE, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341939_a_343268]
-
între 1843-1916). Carol I vizitează în 1866 prin luna august un sătuc de munte numit Podul Negru, Sinaia de astăzi și, rămânând încântat de frumusețea locului, cumpără o mie de pogoane (aproximativ cinci sute de hectare) prin 1872 la Piatra Arsă și în 1873 pornește sub conducerea unor arhitecți germani, deschiderea lucrărilor pentru ridicarea castelului, însă cu adevărat piatra de temelie se pune abia în 1875, piatră sub care Carol I depune câteva monezi din aur de 20 lei, primele monezi
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
-i fierbinte și prea grea. Ajunși în cameră, o găsiră pe Gloria cum ieșise de sub duș, înfășurată doar în prosopul pufos de la baie. Avea nasul roșu ca întreaga-i piele. Se împăcase cam greu fierbințeala apei, cu cea a pielii arsă de soare, dar cum zice românul : "suferă baba la frumusețe". A trebuit și ea să o suporte. - Bună Gloria. Îmi pare rău de indispoziția ta. De ce nu mi-ai spus să dau drumul la aerul condiționat dacă ți-a fost
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
ce a salvat-o de la un iminent dezastru școlar. Te-ai dat imediat la Aveline și asta te-a și primit cu brațele deschise, numai să-mi facă mie în ciudă? - Hai, hai, nu te mai victimiza atât, sări ca arsă Aveline. Cred să nu prea mai aveai ce să-i oferi interesant ca să-l mai poți tine în lesă ca pe un cățeluș. Poate de aceea ți-a dat un șut în cur. - Tu să taci, să nu mă reped
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
arunc privirea într-una din aceste case mobile, ce pare mai răsărită decât celelalte. În centrul încăperii se află o vatră din piatră, în care este aprins un foc. Deasupra acesteia, la loc de cinste tronează o statuetă din lut ars, frumos împodobită. O recunosc, este Taviti, zeița focului și a vetrei. Acum îmi dau seama, sunt transportată în timp, iar ceea ce văd este un sat al unor sciți nomazi, care au trăit pe malurile Pontului Euxin cu mii de ani
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
onorată amintirea și care îi vor ajuta să străbată căile spre veșnicie, acoperim cu pământ korganul, care fi deschis după scurgerea unui an. Din nou un legănat lin. O altă priveliște se oferă ochilor mei. O peninsulă, case din cărămidă arsă. Tomisul, străvechea cetate grecească de pe țărmul Pontului Euxin. Străzi înguste șerpuiesc toate în aceeași direcție, spre mare.Urmăresc traseul uneia dintre ele. Acesta se termină într-o piață publică, pavată cu un mozaic multicolor decorat cu motive geometrice și vegetale
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
langă marinari-mecanici, A fost printre puținele ore, pe care, Le-am avut, atât de surprinzătoare. Vă întrebați de ce și așteptați să scriu... Am oare nevoie de puțin răgaz, să mă gândesc, Sau poate că nu, surpriză, face, Că dintre marinării arși de soare, robuști, Unii chiar arătoși, să vorbească, Printre pahare cu rom și halbe de bere, Alții, mâncând muștarul, bine-nțeles cu mici, Aduși de unul, de peste drum, De la tarabă unui mustăcios, ce pare a fi turc, Sau poate fi
PORTUL...CONTINUARE de COSTI POP în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342399_a_343728]
-
chemare. Cu brațe sângerii de șoapte Marea de maci ne împresoară Într-un surâs, pe căi de lapte Și armonii de primăvară. Din norii mei, lacrimi se varsă Pe-un strop de timp, flori și candoare, Sărut adânc pe buza arsă Într-o-ncleștare care doare. Referință Bibliografică: De dorul tău, munții se-nclină / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1246, Anul IV, 30 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DE DORUL TĂU, MUNŢII SE-NCLINĂ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342397_a_343726]
-
încap în pantofii de mireasă, femeie... Ce‑am făcut noi în toți anii ăștia? Și noi n‑am stat pe vatră ca puturoșii. - Da’ ce‑ai fi vrut să facem mai mult, omule? Îți lipsește ceva? a sărit femeia ca arsă. N‑avem ce îmbrăca ori ce mânca? N‑am înțeles. - Că nu înțelegi tu, e treaba ta... Tu nu vezi că a început să scârțâie căruța? Ai auzit cu urechile tale că la oraș se bagă pâinea pe cartelă. Noi
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
intenția de a arunca în aer întreaga școală cu cei peste două sute de elevi și profesori. In câteva minute au pierit atunci 36 de copii școlari, doi învățători, directorul școlii și alte 5 persoane. In total 44 de vieți! Cadavrul ars al nevestei lui a fost găsit ulterior de pompieri printre ruinele casei lor, iar anchetatorii au găsit afară, scris pe o scândură agățată de gardul de sârmă de lângă casă, ultimul mesaj lăsat de Kehoe. „Criminalii sânt făcuți de societate, ei
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
bombe, muniție și sute de kilograme de explozibili, apoi a ucis cu un teribil sânge rece, așa cum și-a propus. La vedere, printre tablele torsionate de explozie ale mașinii lui Kehoe, vântul legăna încet o bucată de hârtie, pe jumătate arsă, agățată de ce a mai rămas din volan. Un polițist a luat hârtia și a desfăcut-o! Era o bacnotă de un dolar arsă chiar în mijloc. Conturul găurii arse înfățișa foarte clar un cap cu urechi lungi, și coarne ascuțite
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
tablele torsionate de explozie ale mașinii lui Kehoe, vântul legăna încet o bucată de hârtie, pe jumătate arsă, agățată de ce a mai rămas din volan. Un polițist a luat hârtia și a desfăcut-o! Era o bacnotă de un dolar arsă chiar în mijloc. Conturul găurii arse înfățișa foarte clar un cap cu urechi lungi, și coarne ascuțite! Omul a înțeles că avea în mână o dovadă și a privit speriat spre cer, făcându-și cu teamă, semnul crucii. Această tragedie
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
lui Kehoe, vântul legăna încet o bucată de hârtie, pe jumătate arsă, agățată de ce a mai rămas din volan. Un polițist a luat hârtia și a desfăcut-o! Era o bacnotă de un dolar arsă chiar în mijloc. Conturul găurii arse înfățișa foarte clar un cap cu urechi lungi, și coarne ascuțite! Omul a înțeles că avea în mână o dovadă și a privit speriat spre cer, făcându-și cu teamă, semnul crucii. Această tragedie ar fi trebuit să trezească măcar
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
întunericului și l-au pus pe pereți de biserici. Ei îngroapă binele și au făcut din râu, cruce neagră, pentru ei și celor asemenea lor. Nu poți să-i ierți, Doamne, decat trecându-i prin purgatoriul iadului și prin cenușă arsă, pentru a scoate râul din ei. Niciodată nu-ți pune mintea cu omul slab de duh, ci doar încearcă să-l înțelegi, să-n-cerci ai deschide cât poți, mintea, iar la vederea satanei, acoperă-ți ochii, OMULE, drept intru Dumnezeu și
GÂDELE ( MIHAI GÂDEA ŞI ANTENA 3) de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341587_a_342916]
-
celor doi soldați răniți. Luna ieșise de după nori, luminându-i fața căpitanului Victor Roșianu. Acesta murise cu ochii deschiși spre cer, căutând, parcă, prima stea din proțapul Carului Mare.” O lume în perpetuă schimbare, așadar, deșertul de scrum al casei arse, cu gospodari cu tot, sub grenadele ocupantului mujic, se întinde, dus pe tălpi și de fiul ajuns ofițer, erou căzut în luptele cu armata germană din Munții Tatra; deșertul instaurat de ciuma intrată pe tancuri rusești se lățește și pe
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
durere Pe care vreau s-o simt până la sânge Prin ochiu-mi trist străfulgerări de galben M-or subjuga și-n taină mă vor plânge. Trimite-mi toamnă că pe o pedeapsă Că pe-o-nchinare la un zeu proscris Dureri de frunză arsă și de brumă. S-or răzvrăti în trupul meu ucis. Trimite-mi toamnă că pe o iubire Năvalnica dar tristă și pustie Să fii un umăr cald pentru a mea tâmpla Și zâmbet în eterna-mi agonie. Trimite-mi toamnă
TRIMITE-MI TOAMNA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340630_a_341959]