3,559 matches
-
poetul sau artistul sinucigaș s-a bucurat întotdeauna de o mare doză de atenție avidă, adeseori pe temeiuri exclusiv sentimentale, de parc-ar fi prâslea cel cu urechi blegi, cel mai mic dintre puiandri. Oricum, e un gând, în sfârșit articulat în cuvinte, care mi-a răpit somnul multor nopți și care îmi va mai provoca insomnii. (Cum pot scrie ceea ce tocmai am scris și să fiu totuși fericit? Dar sunt. Fără voioșie, fără veselie, fericit până-n măduva oaselor, iar zelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
făcu Extraterestrul. Ți-e frică să-ți pui din nou pirostriile pe cap, nu-i așa? o Întrebă el, cu o voce extrem de caldă. - Așa-i, șopti Mașa. - După ce te-ai fript cu ciorbă, sufli și-n iaurt, conchise vizitatorul, articulând cu voce tare cuvintele pe care Mașa și le spusese În gând. Am Înțeles, continuă el, acest viitor nu mai există! și făcând un semn cu palma spre peretele pe care atârna tabloul, tabloul se șterse din vedere. În locul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
evadezi, dar Încotro? Peste tot e pulbere și praf cosmic. Și În fiecare fir ești tu... - Cum adică se tocmește? reuși să se dumirească cu Întârziere Mașa. Replica aceasta Îi stăruise Îndelung În minte, acum Însă buzele sale reușeau să articuleze o parte din frazele pe care În tăcerea ei gazda, cum se spune, le rumegase de mult timp, Întorcându-le și pe față, și pe dos. - Ba, se tocmește, replică oaspetele. Adică de ce să nu se tocmească. Toate În lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din nou se Înfășură În așternut. „Desigur, presupuse el, plecase la slujbă și, era Înciudat pe amabila lui gazdă: nu-l gratificase măcar cu un singur cuvânt”. Dar, atunci când se aștepta mai puțin - deja adormise - Carla trase plapuma de pe el articulând abea auzit: „E timpul să te scoli... N-ai auzit soneria ceasului?” Tony Pavone tresări, bolborosind Încruntat. „ Te credeam plecată...” Se răsuci de câteva ori În așternut, făcând considerabil efort de-a deschide ochii. Reuși s’o privească rugător: „Fă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
curioși, doctore...” - miorlăiră cei trei apași În cor golind paharele și așezându-le zgomotos pe masă. „Liniște...!” porunci Doctorul afișând o figură serioasă. Își umplu din nou paharul pe 9 Legea Junglei Dumitru Crăc care-l sorbi dintr’o Înghițitiră articulând. „Bunul nostru amic, domnul inginer Tony Pavone, a cucerit apsolut toate femeile frumoase din bătrâna noastră capitală...! Mare minune dacă, cele rămase nu-și vor pune capăt zilelor...desigur, din gelozie!” Apașii izbucniră Într-un sinistru hohot de râs, În timp ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pe care le transfera dintr’o mînă În celaltă evident nerăbdător. Monologă: „Ce mai așteptăm...?” La rândul lui Doctorul, așeză banknotele În ordine valorică.Câteva momente le mai privi insistent - hipnotizându-le apoi turnă băutură În pahare.Sorbi două Înghițituri, articulând zâmbind: „Putem Începe...” Traseră la sorți cine are dreptul să arunce primul zarurile, iar sorții au decis: Gică picior de lemn avea dreptul la acest privelegiu. Cu mutra concentrată la maximum, acesta Își așeză cât mai confortabil piciorul său de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
adresă câteva cuvinte protocolare, făcându-i semn să se apropie de el. O sărută pe obraz, dezmierdând-o. „Draga mea, ești Încă... tare frumoasă! Așa-i, băieți?” Cei doi bandiți, mormăiră cuvinte greu de Înțeles, În schimb Doctorul se Înclină articulând. „Stimată doamnă, vă asigur de toată aprecierea mea...” Bărbatul ei, o cuprinse de amîndouă mâinile, sărutându-i-le. „Vedeți voi? În ciuda anilor care au trecut, poate nu credeți dar, iubirea noastră e mai puternică, odată cu trecerea timpului. De ce? Nu presupune
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Spre mirarea muncitorilor Însă, fu nevoit s’o scuipe repede având vaga senzație, În sticlă se afla... „Otravă...”. Înapoie sticla fără o altă explicație, ar fi dorit să justifice gestul, Însă,efectiv, nu mai putea deschide gura și, nici să articuleze măcar un singur cuvânt. Contrariat, șeful de echipă duse sticla la gură sorbind câteva Înghițituri zdravene, apreciind. „Probabil, ați făcut-o lată aseară, domn’ inginer. Puțină odihnă nu strică...!” Tony Pavone zâmbi forțat. Mai făcu o tentativă să le adreseze
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cârciumarilor câteva Înjurături. „Ar trebui, dați pe mâna poliției!!” „Nu te neăji prietene, peștele a fost viu când l’am cumpărat. Împreună cu Carla l’am pregătit. Curios nu...?” Nando evident contrariat, câteva secunde rămase mut de uimire. Reuși totuși să articuleze. „Bine, bine... Nu prea Înțeleg...! Dacă peștele a fost otrăvit, cum oare a supraviețuit...!?” „Cu siguranță vom afla. Vezi te rog În frigider ori pe balcon, vei afla o farfurie plină. Înpachetează două trei bucăți, ajutămă să mă Îmbrac și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
printr’o Întrebare. Tu, dacă ai fi În locul meu, cum ai proceda...? Chestiunea este suficient de delicată...! De când am rămas singură, am suportat atâtea propuneri Încât, ce se alegea de mine daca dădeam curs la toate ofertele...?” Atena se Îmbujoră, articulînd. „Nu am idee ce se poate Întâmpla, Însă - trebue să ști-i, sunt virgină - și totuși nu mie teamă. Tu ești un om deosebit și am pretenție la tine...!!” „Atunci...?” „Promiți, nu mă vei părăsi curând...!?” Mai Încape discuție?? Tony
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nando făcu un adevărat slalom depășind tot cei stătea În cale, alergînd cu mașina prin stopuri la limita dintre galben și roșu. Tony Pavone vizibil Înfricoșat de viteza exesivă a mașinei, Îi facu semn lui Nando să șofeze mai Încet, articulând. „Dragul meu prieten micșorează viteza, te rog să crezi, nu sunt un fricos dar, nu-mi face nici o plăcere să fiu adunat cu penseta din carosabil...!” Nando zâmbi, oarecum misterios. „Dacă nu te Înapoiezi la Nineta după cum i’ai promis
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Tony Pavone Îi căută privirea. Pentru moment reacția de bucurie a fetei Îl surprinse În așa fel Încât nu găsea cuvintele necesare pentru a continua discuția pe această temă. O Îmbrățișă, desmierdându-i părul auriu-mătăsos, iar după câteva momente de gândire articulă. „În altă Împrejurare poate...Deocamdată Însă, În planul de perspectivă am În vedere cât mai curând posibil, să ne petrecem concediul de odihnă la București. Sunt cinci ani de când am fost nevoit să-l părăsesc. Când au trecut oare...?” „Bucureștiul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
căzut...!!” Starea de toropeală, de pierdere a echilibrului se accentua Într-un tempo rapid! Dela senzația de frig, trupul său trecu prin fazele unei periculoase fierbințeli, iar vibrațiile electrice Îl cuprinse total! Era În vizibilă dificultate...! Reuși cu greu să articuleze câteva cuvinte: „Te Înșeli...! Mai mult ca sigur, am făcut din nou alergie...!!” „Nu mai spune...!” - se stropși ea furioasă. „Care vasăzică,ai făcut alergie...? De câte ori Îmi promiți să mă scoți În oraș, domnul face alergie...! Bine domnule Tony Pavone
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
prezinți. Sunt sigur, merită osteneala...” Tony Pavone făcu un pas În direcția ușii, punând mâna Încercând s’o deschidă. Din politețe Întrebă. „ Sunt puțin Întârziat, Îmi permite-ți să plec...?” Diavolul Împielițat, Îl privi câteva momente prin ochelarii săi fumurii, articulând. „Așteaptă-mă câteva secunde, te Însoțesc până la stația tramvaiului...” Resemnat, Tony Pavone privi cum strânge cele câteva hârtii de pe biroul său, având grijă În același timp de reșeul pe care fierbea o combinație de ceaiuri numai de el știute, pe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de el, de situația umilitoare În care Îl azvârlise năzdrăvanul lui Șef de Șantier, de fata de alături care nu avea vină.Reuși totuși, să bolborosească unele cuvinte de scuză „Îmi pare rău domnișoară... Ști-ți...Deocamdată...” Înțelegând greșit, țiganca, articulă cu o dezinvoltură dezarmantă. „Dece nu spui omule...Asemenea cazuri sunt frecvente...! Va trebui totuși să te grăbești...!” Se răsuci rapid, strecurându-i o mână În jurul gâtului,sărutându-l profesional, Încercând să-i introducă limba În cavitatea bucală, hotărâtă să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
decât unele sunete răgușite. Se cutremură de groază transpirând În timp ce o sudoare rece Îi brăzda șira spinării: frigul era tot mai pătrunzător, Înțelegând de fapt, Gică Popescu fusese acela care Îi salvase de la o moarte atât de stupidă...!!! Reuși să articuleze: „Prietene, domnule Gică Popescu, cer scuze,te-am ponegrit pe nedrept, ai avut o inspirație dicolo de orice imaginație! Sticla de vin comandată și plătită de dumneata a salvat viața mea și-a prietenei mele! Nu am suficiente cuvinte pentru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de zile sunt șomer...! Am Încercat pe toate căile să fiu primit Înapoi Însă, ghinionul m’a urmărit...!! Îmi pare așa de rău... Am convingerea Întemeiată,voi tehnicienii vă descurcați anevoie fără un normator de talia mea, așai...?” Oftă prelung, articulând. „Ce vremuri domnule. În doi ani de zile cât timp am fost normatorul vostru, din ciubucuri și alte șmacherii am agonisit ceva. Un apartament propietate personală mobilat la cele mai rafinate gusturi, un automobil de fabricație românească pentru care numai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să fie aruncat afară din slujba lui. Dreptatea e de partea mea...!! Iar tu, dispari, să nu mă mai contactezi În viața ta, excrocule...!” Mingoti zâmbi batjocoritor, făcând efort să nu-i administreze un pumn În plină figură, reușind să articuleze. „Te așteaptă zile grele băiete...! Pentru micul ajutor oferit, am conștiința Împăcată, eu te-am prevenit. Pe curând...!” Firesc, Tony Pavone nu dădu prea mare atenție insinuărilor amenințătoare a mafiotului Mingoti, și va Încerca să opțină obiecctele și banii pe cale
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
concentrări masive probabil, de felul de cum va putea să-l intimideze să-l poată manipula forțându-l să comită greșeli. Tony Pavone rezistând presiunii hipnotice, zise. „Vă stau la dispoziție...!!” Anchetatorul nu răspunse imediat. Mai pufăi câteva fumuri de țigară, articulând În zeflemea. „Pur și simplu am trecut să te văd...! Care mai e viața ta...?” „Împielițatul” - Îl gratifică În gând Tony Pavone, privindu-l ostentativ. Cine poate ști ce a mai pus la cale Împotriva mea. Se strădui totuși să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
adevărat...?” Necunoscutul zâmbi, monologând. “Desigur...Mai mult. Dacă doriți, cherestea, tablă zincată, ciment, faianță glazurată și orice material care pleacă la export vă stau la dispoziție...Cu unele atenții materiale, pot deschide toate ușile...!” Tony Pavone Îl spionă câteva momente,articulând. “Cam la ce sumă se poate deschide și ușa noastră...??” Individul cupăni câteva momente, murmurând. “Zece mii lei...!” Tony Pavone rămase mut de uimire. Este adevărat, la bursa neagră cartonul asfaltat se vindea mai scump, Însă Între Întreprinderi, prețul era derizoriu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
făcând ușor zgomot iar un individ cu voce de bariton rosti.. „Tovarășul Tony Pavone e așteptat...” Cu o exagerată politețe fu condus printr-un labirint de coridoare când Însfârșit Însoțitorul se opri În dreptul unei uși pe care nu scria nimic, articulând. „Intrați, tovarășul colonel vă așteaptă...” Presupusul colonel de securitate Îl primi afișând o prietenoasă figură. Îl invită să i-a loc pe un scaun răsucind În ambele mâini reclamația lui drept ghid de conversație. Fu Întrebat suplimentar alte amănunte la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lucrărilor Începute iar În ultima instanță la Atena care spera să nu se piardă În mocirla acestei imposibile societăți...!! Parcurse câțiva pași prin Încăpere reușind să-și păstreze calmul, privind la tinerii ofițeri care-l studiau impasivi. Însfârșit, reuși să articuleze. “Îmi pute-ți spune ce infracțiune am comis și care sunt dovezile Împotriva mea...? Și...am nevoie de un avocat, pentru a-mi formula apărarea. Inchizitorul Își timbră glasul Încercînd să fie cât mai oficial, declamând. “Ești acuzat de complicitate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
care s’au străduit să-și Întreacă profesorul În a smulge declarații aplicând mijloace de convingere suficient de dure. Am fost așezat la o masă cu o coală de hârtie În față și un creion alături, iar unul din anchetatori articulă.” „Bătrâne, dacă vrei să nu aplicăm forța, dă o declarație În care să mărturisești, cine a luat parte la prejudiciul de două milioane din gestiunea ta. Îți recomand să fi-i sincer În ce privește individul acela Tony Pavone, care se află arestat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Un singur minut...!” Judecătoarea de recurs afișă o teribilă fizionomie a feței ce nu prevestea o corectă decizie, Întoarse capul spre procuror, mai cercetă câteva fracțiuni de secundă fizionomia celor trei avocați apoi săgetându-l cu privirea pe Tony Pavone, articulă. „Ai cuvântul...!” Tony Pavone făcu o plecăciune judecătoarei În semn de mulțumire, se răsuci către asistența din sala de recurs aplecându-și capul În semn de respect, nu reuși să opserve nici o figură cunoscută, apoi reveni În poziția inițială, fixându
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În camera biroului odată cu el, cu disperarea celui care se Îneacă. Eliminând cuvintele protocolare, Atena Înfundă cu tot ce adusese sertarul Întredeschis al biroului motivând. „O mică atenție, domnule director...!” Directorul o privi fără a Înțelege, dar nu opuse rezistență, articulând. „Ce necaz te aduce la mine...?” În cuvinte simple dar pe Înțeles, Atena explică directorului bănuielile sale, Încercând să facă o retrospectivă a necazurilor Îndurate de prietenul ei, rostind În Încheiere. „Am nevoie de ajutor, domnule director...!” „Îl aveai și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]