KorAP: Find »[drukola/base=articulare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...97 >

2,401 matches

Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423

distrusă în 146 înaintea erei creștine. Cu toate acestea, încă din 122, orașul punic a fost reconstruit sub numele de Colonia Junonia și plasat sub protecția Iunonei, identificată cu Tanit (sau Tinnit), marea zeiță cartagineză. Odată cu căderea Cartaginei, situată la articularea celor două Mediterane, cea occidentală și cea orientală, centrul de putere din Mediterană s-a deplasat către Occident, iar galerele romane vor naviga de acum de-a lungul vechilor coaste punice 48. Victoria navală a Romei a fost cea a

Civilizatia vinului by Jean-François Gautier (2012) [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

la testele de audiometrie vocală depinde de o serie de factori specifici pacientului implicând: motivația, cooperarea, experiența, inteligența, strategia de răspuns a pacientului, deficitul auditiv; dar și de factori lingvistici legați de: familiaritatea cuvintelor pentru pacient, informația contextuală, redundanța limbajului, articularea și dialectul utilizat de vorbitor, diferențele de pronunție dintre prezentatori; și nu în ultimul rând de factori fizici în administrarea testului: intensitatea sonoră, distorsiunea, raportul semnal/zgomot, compoziția frecvențială și durata semnalului, felul și ritmul prezentării, materiale folosite pentru testare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
prezentatori; și nu în ultimul rând de factori fizici în administrarea testului: intensitatea sonoră, distorsiunea, raportul semnal/zgomot, compoziția frecvențială și durata semnalului, felul și ritmul prezentării, materiale folosite pentru testare și aprecierea răspunsului de către examinator. (12, 225) Indicele de articulare Curbele de inteligibilitate exprimă variația procentului de cuvinte înțelese în funcție de intensitate, dar nu redau analitic contribuția restantului auditiv pe fiecare frecvență la înțelegerea mesajului vorbit, având în vedere aportul diferit al frecvențelor în constituirea fonemelor, cum ar fi contribuția frecvențelor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pentru fiecare din tipurile de foneme astfel: zona A domeniul frecvențelor fundamentale, zona B domeniul vocalelor, zona C domeniul consoanelor sonore, zona D domeniul consoanelor surde, formând în ansamblu o arie cu aspect de „banană'. (fig. 1.14) Indicele de articulare reprezintă proporția cu valoare între 0 și 1 în care sunt auzite informațiile la pragul auditiv, rezultat din împărțirea semnalului caracteristic vorbirii în benzi de frecvență, atribuirea fiecărei benzi de frecventă a unei ponderări dintr-un total de 100 de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
total de 100 de puncte, în funcție de contribuția fiecărei frecvențe la capacitatea de înțelegere a vorbirii și evaluarea contribuției restantului funcțional în înțelegere prin numărarea punctelor situate sub curba audiometrică îmetodei numărării punctelor a lui Pavlovici). (figura 1.15) Indicele de articulare al subiectului care are audiograma tonală liminară aude X de puncte va fi de X/100, adică nu vor putea fi auzite decât X% din fonemele vorbirii. Indicelui de articulare (IA) are valoare prognostică înainte și după protezarea auditivă și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
numărării punctelor a lui Pavlovici). (figura 1.15) Indicele de articulare al subiectului care are audiograma tonală liminară aude X de puncte va fi de X/100, adică nu vor putea fi auzite decât X% din fonemele vorbirii. Indicelui de articulare (IA) are valoare prognostică înainte și după protezarea auditivă și permite conștientizarea pacientului asupra efectului hipoacuziei în înțelegerea mesajului vorbit. (225) Metoda Weber-ului vocal Proba Weber vocală permite confirmarea lateralității urechii afectate în cazul în care proba Weber cu

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
explorare a fonoarticulării Fonația este procesul de emitere a sunetelor în timpul expirului, la nivelul laringelui, prin vibrațiile corzilor vocale. Sunetul emis se caracterizează prin înălțime determinată de tensionarea și lungimea corzilor vocale, precum și intensitate determinată în special de presiunea subglotică Articularea sunetelor reprezintă modificările aduse sunetului emis la nivelul cavităților faringiene, orale și nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în special de presiunea subglotică Articularea sunetelor reprezintă modificările aduse sunetului emis la nivelul cavităților faringiene, orale și nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și retropalatal). Modificările profilului acustic al fonemelor sunt datorate fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1. Clasificarea metodelor de explorare a fonoarticulării Tehnicile de explorare a aparatului de fonoarticulare cuprinde

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sliduri în plan transversal și frontal, permite vizualizarea controlului diafragmului și mușchilor respiratori în timpul fonației, iar profilul laringofaringobucal sagital permite studiul comportării orificiului bucal, cavității bucale, vălului palatin, cavității faringiene în întregime, laringelui și traheei în actul de fonație și articulare a fonemelor. (102, 198) I.3.3. Metode de explorare electrofiziologică a fono-articulării Electroglotografia fonatorie Electroglografia reprezintă o tehnică noninvazivă de evaluare a activității fonatorii laringiene prin măsurarea variațiilor de impedanță electrică produse prin vibrațiile corzilor vocale în timpul vorbirii sau

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
verbală II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.2. Recuperarea în afazii II. 3. Recuperarea limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 89 „Limbajul este haina gândirii”Samuel Butler î1835-1902) II.1. Introducere

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
verbală II.2. Recuperarea în afazii II. 3. Recuperarea limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 89 „Limbajul este haina gândirii”Samuel Butler î1835-1902) II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.1.1

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 89 „Limbajul este haina gândirii”Samuel Butler î1835-1902) II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.1.1. Principii de recuperare a tulburărilor de comunicare verbală II

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și grădinițe reprezintă o prioritate ce ar trebui susținută de toți factorii de responsabilitate și subvenționată de stat. Formarea unor automatisme corecte noi se realizează mult mai ușor decât corecția deprinderilor greșit dobândite. Se vor urmări vorbirea copiilor sub aspectul articulării și fonației, iar limbajului sub aspect gramatical și lexical, precum și comportamentul și reacțile auditive și vizuale ale logopatului prin observației directă sau din relatările cadrelor didactice. Deficitul hipoacuzic sau vizual trebuie sesizate uneori prin comportamentul retras și ezitant al copiilor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și exersarea motorie și tactil-proprioceptivă. Originalitatea metodei „Bon Depart” constă în: activitatea spațială a grafemelor și pregătirea lor ritmică, asocierea ritm-spațiu și exercițiile în lădițele cu nisip. Metoda Bon Depart se bazează pe „o asociere combinată a vederii, auzului, mimicii, articulării ritmate, concentrată pe literă”. Théa Bugnet asociază imaginea globală a cuvântului, în care atenția este fixată asupra primei litere a cuvântului, cu un cântec care evocă acest cuvânt și cu un gest pe ritmul unei melodii, în timp ce se desenează prima

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
al gesturilor în care de exemplu sunetul „o” este reprezentat prin primele două degete curbate în formă de cerc; sunetul „r” e simbolizat prin indexul mâinii plasat lateral lângă faringe; sunetul „a” e evocat prin palma deschisă asemenea gurii în articulare. Dislexicul recunoaște mai ușor asociația gest-sunet, ce este mai ușor de realizat decât asociația sunet-semnul scris deoarece dislexicul prezintă tulburări în percepția orientării spațiale - în recunoașterea direcțiilor stânga-dreapta, sus-jos, și tulburări de schemă corporală - în reproducerea atitudini corporale asimetrice; (63

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cu pronunțarea prelungită a unor vocale. Exerciții de gimnastică fono-articulatorie cuprinde exerciții de gimnastică facială, gimnastică linguală, exerciții de pronunțare a fonemelor și exerciții de pronunțare coarticulată a grupurilor silabice. Se va insista asupra exercițiilor care antrenează mișcările necesare în articularea consoanelor cu o biomecanică complexă, care apar ultimele în evoluția ontogenetică. Dificultățile disfazice ale copiilor preșcolari apar la pronunțarea consoanelor siflante s-z, fricative ș-j sau vibranta r și mai puțin la rostirea consoanelor uvulare c-g sau a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
un caracter melodic, apropiat de cerințele normale prin folosirea accentului dinamic și al pauzelor. Procedeul continuității tonului vocal se asociază cu procedeul coarticulării. Procedeul coarticulării sunetelor constă în pronunția sunetele într-o strânsă înlănțuire, în așa fel încât mișcările de articulare a unui sunet să se contureze încă din timpul pronunțării sunetului anterior. Exercițiile de pronunțare se efectuează după modelul vocalic al cuvintelor, disfazicul își concentrează atenția spre efectul sonor realizat, fapt ce determină o relaxare a musculaturii faciale și maxilare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
vocalic al cuvintelor, disfazicul își concentrează atenția spre efectul sonor realizat, fapt ce determină o relaxare a musculaturii faciale și maxilare, și o reducere a apariției spasmelor. Exersarea mușchilor folosiți în vorbire, prin expresia cât mai variată a mișcărilor de articulare, poate reduce sensibil apariția unor disfluențe. Practica negativă îbâlbâiala voluntară, pseudo-bâlbâiala) constă conform concepției lui Dunlap (1932), în practicarea voluntară a disfaziei, în special pentru cuvintele la care există un control al disfaziei, cu scopul de a conștientiza mișcările de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
semnele de punctuație, reducând disfluența ce apare mai ales când difazicul are responsabilitatea formulării frazei. (36, 37, 343) Metodele de reducere a aferentației auditive și kinestezice Metodele de reducere a aferentației auditive și kinestezice se bazează pe îndepărtarea atenției de la articulare și pe întârzierea efectului feedback-ului auditiv, care se presupune că ar avea un efect perturbator în desincronizarea fluenței. Exersarea vorbirii în condiții de zgomot puternic cu intensitate cuprinsă între 30 - 90 db are scopul de a masca propria vorbire

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
au fost prezentate de C. Păunescu în lucrarea „Tulburări de limbaj la copil' (228). II.5.1. Principii în demutizare și terapia dislaliei fonemice Demutizarea fonemelor respectă principiile antrenamentului mioartrokinetic analitic al structurilor și mecanismelor implicate în fiecare zonă de articulare. Articularea fonemelor va fi precedată de o serie de exerciții care antrenează motricitatea nearticulatorie a structurilor implicate, cum ar fi exerciții pentru buze, obraji, mandibulă, limbă și musculatura respiratorie. Exercițiile respiratorii vor fi axate pe controlul fluxului expirator, dat fiind

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fost prezentate de C. Păunescu în lucrarea „Tulburări de limbaj la copil' (228). II.5.1. Principii în demutizare și terapia dislaliei fonemice Demutizarea fonemelor respectă principiile antrenamentului mioartrokinetic analitic al structurilor și mecanismelor implicate în fiecare zonă de articulare. Articularea fonemelor va fi precedată de o serie de exerciții care antrenează motricitatea nearticulatorie a structurilor implicate, cum ar fi exerciții pentru buze, obraji, mandibulă, limbă și musculatura respiratorie. Exercițiile respiratorii vor fi axate pe controlul fluxului expirator, dat fiind că

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
menținerii unui expir prelungit. Motricitatea articulatorie a musculaturii poate fi antrenată în situațiile fiziologice de mobilizare nearticulatorie, în realizarea unor acte fiziologice cum ar fi: căscatul, tusea, gargara sau imitării unor sunete onomatopeice. Unele exerciții nelingvistice sunt indispensabile pregătirii specifice articulării unor foneme care prezintă un grad de dificultate mai mare în execuție. Materialul logopedic obligator include planșe desenate sau fotografii în succesiunea kinetografică a pozițiilor de începere, desfășurare și finalizare a articulării fiecărui fonem. Aspectele kinetografice descompun mișcarea redând cele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
onomatopeice. Unele exerciții nelingvistice sunt indispensabile pregătirii specifice articulării unor foneme care prezintă un grad de dificultate mai mare în execuție. Materialul logopedic obligator include planșe desenate sau fotografii în succesiunea kinetografică a pozițiilor de începere, desfășurare și finalizare a articulării fiecărui fonem. Aspectele kinetografice descompun mișcarea redând cele mai importante secvențe în derularea articulării, esențiale pentru obținerea profilului acustic potrivit pentru fiecare fonem. Kinetogramele sunt figurate în poziția frontală, cât și sub forma unor secțiuni medio-sagitale în care sunt surprinse

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
grad de dificultate mai mare în execuție. Materialul logopedic obligator include planșe desenate sau fotografii în succesiunea kinetografică a pozițiilor de începere, desfășurare și finalizare a articulării fiecărui fonem. Aspectele kinetografice descompun mișcarea redând cele mai importante secvențe în derularea articulării, esențiale pentru obținerea profilului acustic potrivit pentru fiecare fonem. Kinetogramele sunt figurate în poziția frontală, cât și sub forma unor secțiuni medio-sagitale în care sunt surprinse pozițiile buzelor, limbii, deschidera maxilarului, momentul emisiei fonatorii. Softurile computerizate de simulare a articulării

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
articulării, esențiale pentru obținerea profilului acustic potrivit pentru fiecare fonem. Kinetogramele sunt figurate în poziția frontală, cât și sub forma unor secțiuni medio-sagitale în care sunt surprinse pozițiile buzelor, limbii, deschidera maxilarului, momentul emisiei fonatorii. Softurile computerizate de simulare a articulării fonemelor și suporturile audiovideo de înregistrare a vorbirii sunt instrumente moderne utilizate în cabinetele de reabilitare a vorbirii. Hipoacuzicul își va antrena simțul vizual pentru realizarea cititului labial și simțul kinestezic-tactil pentru a compensa deficitul controlului auditiv, iar dislalicul își

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]