52,493 matches
-
pe Ilarie Chendi un editorialist mai implicat. Îngrijitorii ediției dezmint în note (p. 302-304) o atare presupunere, legată de relaxarea ideologică a publicistului, arătând că ecouri ale răscoalei se înregistrează la rubrica „Notițe și informațiuni” din revista „Viața literară și artistică”. Din ceea ce are legătură cu literatura, mi se pare interesant să rețin că a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de Vasile Pop ar fi instigat pe țărani la răscoală (p. 302), ceea ce e evident o supralicitare anecdotică și
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
frază de așteptare: „Romanul cu rădăcini în mișcările sociale agrare rămâne să fie scris în viitor de vreo mână măiastră” (p. 95). Din cele aproximativ trei sute de pagini de foiletonistică a anului 1907, se pot reconstitui evenimentele vieții literare și artistice, pe care Ilarie Chendi le consemnează cu conștiinciozitate. Moare S. Fl. Marian, colaborator important al revistei și, cum afirmă criticul, „fruntașul folcloristicei române” (p. 104). Publicistul deplânge apoi moartea singuraticului B. P. Hasdeu: „A fost înmormântat ca un întârziat, ca
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
desparte de Maiorescu (p. 73). În 14 secvențe de Cronici de vară, Ilarie Chendi e și un excepțional cronicar al vieții cotidiene a Bucureștiului torid. Un serial de Preludii în 47 de episoade, câte numere are revista „Viața literară și artistică”, redă pulsul mișcării literare și înregistrează modificările de peisaj artistic. Din păcate, criticul nu are ocazia de a susține cărți importante, dar își arată opinia față de „literatura de Paști”, față de „literatura ușoară”. Detestă împărțirea de funcții și de subvenții scriitorilor
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
de vară, Ilarie Chendi e și un excepțional cronicar al vieții cotidiene a Bucureștiului torid. Un serial de Preludii în 47 de episoade, câte numere are revista „Viața literară și artistică”, redă pulsul mișcării literare și înregistrează modificările de peisaj artistic. Din păcate, criticul nu are ocazia de a susține cărți importante, dar își arată opinia față de „literatura de Paști”, față de „literatura ușoară”. Detestă împărțirea de funcții și de subvenții scriitorilor, preferând libera concurență: „Idealul nostru trebuie să fie să ajungem
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
un fragment din romanul în curs de apariție la Editura Vivaldi. Nu există ceva mai plicticos decât discuțiile din așa-numitele cercuri intelectuale, ceva mai ucigător decât ambianța pe care și-o creează ele. Cine a văzut o dată o casă artistic mobilată, a văzut tot. Cine a înfulecat o singură masă artistic pregătită, le-a înghițit pe toate. Conversația amatorilor de artă e alcătuită din componente dinainte pregătite și normate și orice intervenție neașteptată îi derutează cu desăvârșire. Cei mai nesuferiți
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
Nu există ceva mai plicticos decât discuțiile din așa-numitele cercuri intelectuale, ceva mai ucigător decât ambianța pe care și-o creează ele. Cine a văzut o dată o casă artistic mobilată, a văzut tot. Cine a înfulecat o singură masă artistic pregătită, le-a înghițit pe toate. Conversația amatorilor de artă e alcătuită din componente dinainte pregătite și normate și orice intervenție neașteptată îi derutează cu desăvârșire. Cei mai nesuferiți sunt însă, evident, universitarii. Ei sunt cei care, deschiși către întreaga
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
Aelius Aristides, Fronto, medicul Galenus, Celsus, Porfir, Iulian Apostatul, Libanius, Symmachus ș.a. au supus unor atacuri înverșunate scrierile prin intermediul cărora creștinii apărau și susțineau superioritatea religiei lor. Cei dintâi îi desconsiderau pe autorii creștini pentru simplitatea și lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea adevărurilor de credință și pentru faptul că operele lor nu corespundeau regulilor a ceea ce, în general, era socotit a fi un stil rafinat<footnote Or., Comm. in Jo., 7: „limbajul simplu al Scripturii, pe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
plecând, lansând covoare de bombe în cetate, cu acel zgomot de spargere a văzduhului pe care nu-l realizează decât marile seisme. Spectacolul a fost un succes, ciorogârlenii au plecat numai după ce serbarea a luat sfârșit, la finele nobilei manifestări artistice s-a auzit și un distih de circumstanță: “Să ne cânte la pian/ domnișoara Damian”. Și chiar așa, dânsa, mai ceva ca noi, studentă cred, a făcut să răsune pianul, picurând cu “Für Elise”. Și cu strânsul gunoaielor, în mai
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
informației conferențiarului. A se instrui îi era dorința, dar nici spectacolul personalității de la tribună nu-i putea fi indiferent. Cu sau fără voie, vorbitorul se povestea pe sine, în aventura descifrării unui poet, în actul volitiv al mărturisirii unui crez artistic, în preferințe, în chiar modul în care-și selecta și organiza materia, de la vastitatea operei lui Victor Hugo sau Walt Whitman la subtilitatea aceleia a lui Paul Valéry, dificultatea interpretării cadențelor lui Péguy sau rusticitatea lui Robert Frost. Portrete esențiale
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
scena fără cuvinte de după viol, când peste trupul ghemuit la pământ al Dorei trec indiferenți cei care o cunosc și necunoscuții, e o imagine extrem de percutantă a singurătății în mulțime. Momentele cântate și dansate sunt în general eficiente pe plan artistic, dar uneori propria lor dinamică le îndepărtează de tensiunea scenariului dramatic. Între urâtul lumii și frumusețea necesară scenei, Radu Afrim construiește grandios, dar nu îndepărtează întotdeauna schelele șantierului. Interpretare, în sensul în care noțiunea presupune și o a treia dimensiune
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
lirica americană reprezentau în deceniul alcătuirii lor o noutate absolută, datul mai explică, prin notele de acceptare și chiar celebrare a unei rostiri fruste, pozitive, rustice, directe, la polul opus poeziei pure așa cum o concepea abatele Brémond, dualitatea unei conștiințe artistice. Fascinată de peisajul și de mirajul Helladei, de reflexele cerului acesteia într-o mare de azur, de scânteierile unui soare statornic de muchii de marmure, lirica i se îndrepta, în cei din urmă ani de creație spre un clasicism de după
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
din fire. Dar aș simți o voluptate uriașă dacă într-un scrâșnet s-ar prăbuși în jurul meu toate stelele, toate lumile, toate cerurile visurilor mele” (p. 129-130). E aici o exuberanță a prăbușirii lumilor pe care o vom reîntâlni, transfigurată artistic, mult mai târziu, în poezia lui Leonid Dimov din anii ’70. Ar mai fi multe de spus despre structura sado-masochistă (latentă sau manifestă) a tânărului devastat de contradicții, despre „blestemata feminitate a naturii” lui (p. 245), despre zguduirile apocaliptice ale
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
la Modena, În 1941. Deschid o paranteză și de această dată. Și aici, la Cluj, sunt emoționante amintirile despre Cenaclul literar de la Sibiu, care a ființat În perioada interbelică, din care făcea parte și poeta clujeana Eta Boeriu. Această grupare artistică În mod miraculos a rezistat chiar În vremea Întunecată a celui de-al doilea război mondial. Ea fost interzisă după sovietizarea României, În urma interzicerii partidelor istorice și nimicirea liderilor lor, prin Înaltă trădare a Partidului Muncitoresc Român, În frunte cu
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
cenzor, „este greșită de asemenea asocierea care se face atît în titlu cît și în conținut între manifeste și afișele de bal” - p. 5). Cum este literatura, așa este și cenzura. Nu se pune problema unor fronde politice sau măcar artistice, iar cenzorii suflă și în iaurt, mai degrabă pentru a-și justifica existența și a întreține teama scriitorilor decît de teama unor pericole pentru stabilitatea regimului care ar putea veni dinspre literatură. De aici poate și caracterul perfect imbecil al
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
actori - Edward Meeks, Raimund Harmstorf, Sergiu Nicolaescu). Ba, mai mult, În completitudinea ființei lui de stăpân al scenei de teatru și al platoului de filmat, Alecu Croitoru a interpretat roluri secundare, unde s-ar fi putu altfel?, decât...În filme artistice de lung metraj: Aproape de Soare, Păcală, Secretul lui Bachus, Secretul lui Nemesis, Sosesc păsările călătoare, Găoacea. Cu o activitate cinematografică prodigioasă, copleșitoare chiar și pentru confrații de breaslă, Alecu Croitoru a poposit În grădinile Semiramidei ca un avizat, ca un
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
mereu flacără, om viu, contributor la toate etapele de realizare ale filmului. Iar ca scenarist, se cuvine să despici firul În patru și-n patruzeci și patru, deoarece viziunea cere legături, popasuri, platforme și zboruri, cât mai multe, fiindcă rotundul artistic presupune perfecțiune, fie că se obține un lungmetraj, un documentar, un portret, un ansamblu, o secvență cu Încărcătură simbologică. În afară de dragoste - ca temă, și de nostalgie față de cea care i-a dat viață, mama, axis mundi se reunește din secvențele
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
unul din cele mai bune roluri ale sale, Regele din Amorphe de Ottenburg, personaj tragic și grotesc În același timp, realizat de Cornel Popescu cu o uimitoare bogăție și varietate a mijloacelor de expresie. O adevărată Încununare a disponibilităților sale artistice. Însuși autorul piesei, JeanClaude Grumberg, unul dintre cei mai apreciați dramaturgi francezi contemporani, afirmase că spectacolul târgumureșean (nn. pus În scenă de Cristian Ioan) este mai bun decât cel de la Comedia Franceză (nn. care se juca În aceeași perioadă), iar
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
dificil. M-a privit câteva clipe fix cu ochii săi shakespeariani, fără să zică o vorbă. Complet fâstâcită am bolborosit câteva vorbe apreciative. M-a primit cu deschidere În acel tumultuos anturaj, care avea să-mi devină casa de ucenicie artistică. Întruniri, discuții, proiecte, detalii regizorale, turnee, forfotă, repetiții... tot atâtea secvențe de formare, lecții de viață, pe care le-am păstrat În anii ce-au urmat. La ultima noastră Întâlnire (era la fel de preocupat de viitorul teatrului românesc) am avut o
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
special a celor novatoare ale lui V.Vinogradov, L. Grossman, M. Bahtin, a ideilor lui A. Gide sau A.Camus, precum și a descoperirilor structuralismului, semioticii, hermeneuticii și a altor orientări moderne și postmoderne. A prevalat respectul pentru operă, pentru textul artistic, dezvăluirea semnificațiilor estetice polivalente, originale. Și la simpozionul de la Budapesta cele mai consistente contribuții au fost aduse în domeniul poeticii, al interpretării punctuale a operei. Mărturie stă simpla enumerare a comunicărilor din această arie tematică: Poetica ambiguității și a sugestiei
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
N. Budanova), Poetica sinecdoh-ei la Dostoievski (P Fokin), "Ce este Clasic?" Influența internațională a lui Dostoiesvki - perspectivă taxonomică (H.-J.Gerigk), Poetica cuvîntului și a genului la Dostoievski în manuscrisele romanului Invierea de Lev Tolstoi (Iakubovici), Poetica tăcerii în universul artistic al lui Dostoievski în contextul culturilor (R.Kleiman), Antropologia literară a lui Dostoievski (Á.Kovács), Aspecte semantice ale identificării textului (K.Kroó), Formule narative ale Subteranei în Lolita de Nabokov (D. Martinsen), "Aromapoetica" în universul artistic al lui Dostoievski (A
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Poetica tăcerii în universul artistic al lui Dostoievski în contextul culturilor (R.Kleiman), Antropologia literară a lui Dostoievski (Á.Kovács), Aspecte semantice ale identificării textului (K.Kroó), Formule narative ale Subteranei în Lolita de Nabokov (D. Martinsen), "Aromapoetica" în universul artistic al lui Dostoievski (A.Neminuscijs), Vocea interioară a eroului și problema scriiturii /scrisului la Dostoievski (G.Horváth), Motive islamice în opera lui Dostoievski (D. O. Thomson), Concepte teoretice nord-americane despreDostoievski (W. M. Todd III), Prototipuri literare și reale ale eroilor
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
dulcei noastre patrii căzută pradă/ relelor provocate de postmodernism// înainte de finalul pedagogiei nocturne/ foștii navigatori pe smârcuri insondabile/ îngână aria măgarului castrat" (Talk-show). Probabil că aici atingem ceea ce trebuia spus de la început: angajarea acestei lirici, dincolo de orice partizanat și astfel artistic cu atât mai eficientă. Căci nimic nu este întâmplător în această recoltă de multe cicluri, altfel dăruite celei mai pure gratuități, jocului, liberei risipe, năstrușnicelor combinații, curioaselor teme și unei subterane muzici care o caracterizează, semnând fiecare vers cu numele
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
observație aplicată la existența comună. Prozatorul era și - mai ales - avea să devină un eseist și un critic informat. Dar și epatant, cu ambiția diversității tematice, metodologice și canonice. Din păcate, cu fundamente neașezate și derutante. Inițierea sa culturală pluridisciplinară, artistică și conceptuală, s-a făcut cunoscută prin medierea (meta)ficțiunii, a narațiunii eseistice, încorporând constelații de idei. Era foarte limpede intenția sa de a fi sincron cu mersul elevat al literaturii și de a înnoi structurile literare, pornind de la suportul
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
ci realism. În istoriografia românească, teama față de acest termen, iscată de compromiterea lui, pe timpuri, de tratarea lui sociologizantă, nerevendicată în condiții noi, îngrădește, pînă astăzi, posibilitățile cercetătorilor, de unde tot felul de devieri în prezentarea nu doar a realismului (maniera artistică mult mai vastă și, în același timp, laxă, decît pare la primă vedere), ci chiar și a romantismului, precum și a unor probleme ale moștenirii literare ce se ivesc uneori și astăzi. Doar dezvăluirea tuturor valențelor - și tendințelor - artei romantice, evidențierea
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
și prin faptul că, axată, în mod programatic, pe coordonatele tematologice sau, mai exact, motivice ("consonanta semnificațiilor"; clasificarea "axelor motivice a poemelor și expresiilor din proxomitatea lor"; "recuperarea valorilor adăpostite în trama lirico-epico-dramatică a paginilor de referință subscrise acestor episteme artistice"), exegeza are la bază o abordare sub aspectul poeticii, autoarea insistînd, pe tot parcursul analizelor întreprinse, pe astfel de elemente specifice ale literaturii romantice, cum sînt mitul, simbolul, oniricul, fantasticul, elemente ce nu doar dau culoare operelor scrise în cadrul unui
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]