1,397 matches
-
se arată, produce în tantrism o căldură magică. În aceeași ordine de idei, se ilustrează caldura cu asceza și cu uniunea mistică din yoga. Ne găsim în orizontul conotațiilor spirituale ale căldurii. Se spune că Buddha iradiază căldură întrucât practică asceza. Legătura dintre yoga și tantra în ceea ce privește subiectul nașterii de puteri spirituale prin căldură magică se realizează cu mare ușurință. De multe ori yoga și tantra sunt luate împreună. Trezirea șarpelui kundalini degajă o anume senzație de căldură. De fapt, kundalini
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu fruntea ta ating Și harfa ta o sfarăm și geniul ți-l sting !” Suferința călugărului-poet se exprimă prin „arfă de aramă”, sintagma-cheie în finalul Feciorului de împărat fără stea. Soluția schopenhaueriană a eroului de a evada din suferința prin asceză și cântare, presupune o arfă de aramă cu coarde ruginite, „El zbârnie pe dânsa un cântec dezolat. Strune-amorțit-a tremur de mâna lui trezite.” Arama, reverberația ei amplă și gravă, are forța magică de a invoca poezia însăși, „o umbră argintie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
te simți un om împlinit? Pentru a izbândi, e nevoie, Lucian Vasiliu, de un ascetism al împlinirii? L.V.: Sper că am împlinit gândul tatălui, al familiei mele de a le purta, onorabil, numele în lume. Da, m-am dedicat deseori ascezei spirituale (am citit mult, am scris multișor, am publicat puțin, selectiv). Suntem bucuroși, cu soția Iolanda, că și fiica Luiza-Maria și fiul Cezar-Ștefan sunt dedicați spiritului, artelor, armoniilor. V.P.: Biserica noastră, de trei ori apostolică (Sf. ap.Andrei, Sf. ap.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Dar seria identificărilor, asimilărilor și solidarizărilor - procese specifice gândirii indiene - este mult mai vastă. Agni, sau un omolog al său, Soarele, este implicat în toate acele philosophoumena, vizând să identifice lumina cu ătman și cu semen virile. Datorită riturilor și ascezelor urmărind sporirea "căldurii interioare", Agni este solidar. - Deși mai mult indirect - și cu valorizarea religioasă a "căldurii ascetice" (tapas) și a practicilor Yoga. L 70. Zeul Soma și băutura "nemuririi" Cu cele 120 de imnuri ce-i sunt consacrate, Soma
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
imnuri le-au suscitat. Revelarea unei existențe plenare și beatifice, în comuniune cu zeii, a continuat să obsedeze spiritualitatea indiană multă vreme după dispariția băuturii originare. S-a căutat deci să se atingă o astfel de existență prin alte mijloace: asceza ori excesele orgiastice, meditația, tehnicile Yoga, devoțiunea mistică. După cum vom vedea (§ 79), India arhaică a cunoscut mai multe tipuri de extatici, în plus, căutarea libertății absolute a prilejuit o întreagă serie de metode și de philosouphema, care, în cele din
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
referințele la texte în J. Gonda, Vișquism and Sivaism, p. 27. India înainte de Gautama Buddha fără suflare, mișcat din sine însuși". Dincolo "de acesta nu mai exista nimic altceva" (str. 2). "La început, tenebrele ascundeau tenebrele", dar căldura (provocată de asceză, tapas) a dat naștere "Unu"-lui, "potențial" (âbhti) - i.e. "embrionul", - "învăluit de vid" (se poate citi: înconjurat de Apele primordiale). Din acest germene ("potențial") se dezvoltă Dorința (kătna), și aceeași Dorință "a fost sămânța dintâi (retas) a Conștiinței (manas) ", aserțiune
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și din Pământ. Dar nu toți zeii erau nemuritori. Rig Veda precizează că ei au primit acest dar de la Savitri (IV, 54,2) sau de la Agni (VI, 7,4) sau bând soma (IX, 106,8). Indra a dobândit nemurirea prin asceză, tapas (X, 167, 1), și Atharva Veda declară că toți ceilalți zei au câștigat-o în același mod (XI, 5,19; IV, 11,6). După Brahmana, zeii au ajuns nemuritori săvârșind anumite sacrificii. Oamenii coboară tot din perechea primordială Cer-Pământ
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cf. Satapatha Br., VI, l, l, 5). La început, Prăjăpati era Unitatea-Totalitate nonmanifestată, prezență pur spirituală. Dar dorința (kăma) 1-a îmboldit să se multiplice, să se reproducă (Sat. Br., VI, l, 1). El s-a "încălzit" peste măsură prin asceză (tapas, literal "căldura, ardentă") și a creat prin emanație 16; se poate înțelege prin transpirație, ca în unele cosmogonii primitive, sau prin emisie seminală. El a creat la început pe brahman, adică Tripla Știință (cele trei Veda), apoi, pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Ideea fundamentală este că, dând naștere lumii, prin "încălziri" și prin "emisii" repetate, Prăjăpati se consumă și sfârșește prin a se epuiza. Cei doi termeni-cheie - tapas (ardoare ascetică) și visrij (emisie împrăștiată) - pot avea conotații sexuale indirecte sau subînțelese, căci asceza și sexualitatea sunt strâns legate în gândirea religioasă indiană. Mitul și imaginile sale traduc cosmogonia în termeni biologici; datorită modului lor propriu de a fi, lumea și viața se epuizează, prin chiar durata lor18. Epuizarea lui Prăjăpati e exprimată în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
același lucru cu Soarele" (Ait. Ar., ffl, 2, 3; Sânkh, Ar., Vin, 3-7). Echivalare îndrăzneață, care va fi elaborată și articulată de către autorii Upanișadelor. 78. "Tapas": tehnică și dialectică a vieții austere Am făcut de mai multe ori aluzie la asceză, tapas, căci nu se poate vorbi despre zeii, despre miturile sau riturile indiene cele mai importante fără a se menționa această "încălzire" rituală, care le este proprie, această "căldură" sau "ardentă" obținută prin asceză. Termenul tapas, de la rădăcina țap, "a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de mai multe ori aluzie la asceză, tapas, căci nu se poate vorbi despre zeii, despre miturile sau riturile indiene cele mai importante fără a se menționa această "încălzire" rituală, care le este proprie, această "căldură" sau "ardentă" obținută prin asceză. Termenul tapas, de la rădăcina țap, "a se încălzi", "a fierbe" este limpede atestat în Rig Veda (cf., de exemplu, Vin, 59, 6; X, 136, 2; 154, 2, 4; 167, 1; 109, 4 etc.). Este vorba de o tradiție indoeuropeană, căci
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
căldură interioară; această "putere" însăși se exprimă prin termeni care înseamnă "căldură", "arșiță", "fierbințeală". Am reamintit acestea pentru a scoate în relief arhaismul și răspândirea considerabilă a rigorilor de tip tapas. Acest lucru nu presupune deloc o origine anaryană a ascezei indiene, Indo-europenii și mai ales indienii vedici, moșteniseră tehnici preistorice pe care le-au valorizat în mod diferit. Precizăm de pe acum că, în nici o altă parte, "încălzirea" ritualică nu a atins măsura pe care avea să o cunoască tapas-ul în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
creează lumea "încălzindu-se" prin tapas, și istovirea care a urmat e asimilabilă oboselii sexuale (§ 76). Pe planul ritului, topazul face posibilă "renașterea", i.e. trecerea din lumea aceasta în lumea zeilor, din sfera "profanului" în aceea a "sacrului", în plus, asceza fl ajută pe contemplativ să "coacă" misterele cunoașterii esoterice și îi relevă adevărurile adânci. (Agni îi acordă tapasvin-ului "căldura capului", dându-i clarviziune.) Asceza modifică radical modalitatea de a fi a practicantului, îi acorda* o "putere" supraumană, care poate deveni
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
trecerea din lumea aceasta în lumea zeilor, din sfera "profanului" în aceea a "sacrului", în plus, asceza fl ajută pe contemplativ să "coacă" misterele cunoașterii esoterice și îi relevă adevărurile adânci. (Agni îi acordă tapasvin-ului "căldura capului", dându-i clarviziune.) Asceza modifică radical modalitatea de a fi a practicantului, îi acorda* o "putere" supraumană, care poate deveni redutabilă și, în unele cazuri, "demonică"26. Cele mai importante preliminarii ale sacrificiului, ceremonia inițierii, educația brahmacarin-ului comportau tapas. 24 Cf. M. Eliade, Le
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu practicile Yoga. Această omologare a fost făcută posibilă mai ales prin speculațiile Brahmanelor pe tema sacrificiului. Sacrificiul și tapas au fost asimilate foarte devreme. Se afirmă că zeii au dobândit imortalitatea nu doar prin sacrificiu (§ 76), ci și prin asceză. Dacă în cultul vedic se oferă zeilor soma, unt topit și focul sacru, în practica ascetică li se oferă un "sacrificiu interior", în care funcțiile fiziologice se substituie libațiilor și obiectelor rituale. Respirația este adesea identificată cu o "libație neîntreruptă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
planuri. Pe de o parte - și conform unei tendințe specifice spiritului indian - structurile și fenomenele cosmice sunt asimilate organelor și funcțiilor corpului uman și, în plus, elementelor sacrificiilor (altarul, focul, oblațiunile, instrumentele rituale, formulele liturgice etc.). Pe de altă parte, asceza - care implica (încă din timpurile preistorice) un întreg sistem de corespondențe micro-ma-crocosmice (suflurile asimilate vânturilor atmosferice etc.) - este omologată sacrificiului. Anumite forme de asceză, de exemplu reținerea respirației, sunt considerate chiar ca superioare sacrificiului; rezultatele lor sunt declarate mai prețioase
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în plus, elementelor sacrificiilor (altarul, focul, oblațiunile, instrumentele rituale, formulele liturgice etc.). Pe de altă parte, asceza - care implica (încă din timpurile preistorice) un întreg sistem de corespondențe micro-ma-crocosmice (suflurile asimilate vânturilor atmosferice etc.) - este omologată sacrificiului. Anumite forme de asceză, de exemplu reținerea respirației, sunt considerate chiar ca superioare sacrificiului; rezultatele lor sunt declarate mai prețioase decât "fructele" sacrificiului. Dar toate aceste omologări și asimilări sunt valabile, adică devin reale și eficace din punct de vedere religios, numai dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
e înțeleasă dialectica ce le-a pus în evidență. În fine, avem de-a face cu un număr de sisteme care sunt, pe de o parte, omologate și, pe de alta, clasate într-o serie ierarhică variabilă. Sacrificiul este asimilat ascezei, dar de la un anume moment ceea ce contează este înțelegerea principiului care justifică asemenea asimilări. Foarte devreme, o dată cu Upanișadele, înțelegerea, cunoașterea (jnănă) va fi ridicată la un rang înalt, iar sistemul sacrificial, cu teologia mitologică pe care o implica, își va
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe care o implica, își va pierde primatul religios. Dar acest sistem întemeiat pe superioritatea "înțelegerii" nu va reuși, nici el, să-și mențină supremația, cel puțin pentru unele părți ale societății. Yoginii, de pildă, vor acorda o importanță decisivă ascezei și experimentării stărilor "mistice", unii "extatici" sau partizani ai devoțiunii de tip teist (bhakti) vor respinge, total sau în parte, atât ritualismul brahmanic, și speculația metafizică a Upanișadelor, cât și asceza (tapas) și tehnica yogică. Această dialectică susceptibilă de a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
societății. Yoginii, de pildă, vor acorda o importanță decisivă ascezei și experimentării stărilor "mistice", unii "extatici" sau partizani ai devoțiunii de tip teist (bhakti) vor respinge, total sau în parte, atât ritualismul brahmanic, și speculația metafizică a Upanișadelor, cât și asceza (tapas) și tehnica yogică. Această dialectică susceptibilă de a descoperi nenumărate omologii, asimilări și corespondențe dintre diverse planuri ale experienței umane (fiziologie, psihologie, activitate ritualăf simbolizare, "experimentare mistică" etc.) era activă încă din epoca vedică, dacă nu încă mal de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vrătya, în care unii au vrut să vadă asceți sivaiti, "mistici", precursori ai yoginilor sau reprezentanți ai unei populații nonariene. În Atharva Veda (XV) le este consacrată o carte întreagă, dar textul este obscur. Reiese totuși că acești vrătya practicau asceza (stau în picioare un an întreg etc.), cunoșteau o disciplină a suflurilor respirației (identificate cu diversele regiuni cosmice: Ath. Veda, XV, 14, 15 sq.), își omologau trupul cu macrocosmosul (18, l sq.). Această confrerie era totuși importantă, căci un sacrificiu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
echivalentele sale (mukti etc.), se numără printre cuvintele-cheie ale gândirii indiene. Deoarece orâce act (karman), religios ori profan, amplifică și perpetuează transmigrația (samsăra), eliberarea nu poate fi câștigată nici prin sacrificiu, nici prin legături strânse cu zeii, nici chiar prin asceză ori caritate, în sihăstriile lor, rși-i căutau alte mijloace spre a se elibera. O descoperire importantă s-a făcut meditându-se asupra valorii soteriologice a cunoașterii, exaltată deja în Vede și în Brahmana. Evident, autorii Brahmanelor se refereau la cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Denis de Rougemont descrie în Dragostea și Occidentul conflictul dintre pasiune și căsătorie. Acest conflict se ancorează într-un mit și într-un text, mitul lui Tristan și textul lui Beroul, Tristan et Iseute: în acest mit pasiunea este o asceza și nu este dragoste de amant, ci dragoste de dragoste și de moarte; el se prelungește în întreaga literatura occidentală, prin operele lui Dante, Petrarca, Shakespeare, Rousseau, Wagner etc. Analiza lui Rougemont se bazează pe o presupunere atunci când se înscrie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
raționalul la el însuși. Nimic surprinzător în ideea modernității capitalismului câtă vreme acesta se poate sprijini pe matematică, modernă ea însăși, pentru a-și ține contabilitatea. Teza lui Weber răstoarnă raționamentul, propunând drept cauză a "spiritului" capitalist un element irațional: "asceza" puritanilor "în mijlocul lumii". "Monahismul medieval, ascetic în afara lumii, avea deja o organizare rațională a vieții, dar această organizare era exterioară vieții cotidiene și chiar i se opunea. În asceza în mijlocul lumii, organizarea rațională a vieții are drept scop pătrunderea în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
răstoarnă raționamentul, propunând drept cauză a "spiritului" capitalist un element irațional: "asceza" puritanilor "în mijlocul lumii". "Monahismul medieval, ascetic în afara lumii, avea deja o organizare rațională a vieții, dar această organizare era exterioară vieții cotidiene și chiar i se opunea. În asceza în mijlocul lumii, organizarea rațională a vieții are drept scop pătrunderea în lumea cotidianului, și nu constituirea unei enclave în cadrul ei. De aceea, ea se exprimă ca virtute în profesie și reprezintă o trăsătură esențială a spiritului capitalist. De asemenea, Weber
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]