2,884 matches
-
pentru Joanna-Jeni legătura era foarte clară. A negat că ar fi cunoscut-o sau Întîlnit-o mai Înainte pe acea femeie, afirmînd că nici măcar nu știe cum o cheamă și că, pentru Marea Spirală, fusese contactată de o membră a Cercului Ascultătorilor Fideli, prin intermediul căreia negociase prețul și stabilise amănuntele organizatorice. În sfîrșit, a spus, fără să precizeze la cine anume se referă, că, după părerea ei, oamenii care poartă barbă sunt timizi; de fapt, ei se ascund Îndărătul bărbii, Își ascund
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la supărarea guvernului roland. — Desigur, Majestate. — Să știți că am arestat deja mai multe persoane care au recunoscut că soția ofițerului aceluia american le-a instigat la acte ostile statului roland. Mă refer În special la unii membri ai Cercului Ascultătorilor Fideli, care au depus mărturie. Acolo se Întîmplau niște lucruri incredibile, domnule colonel, vă rog să mă credeți! Cu același prilej, organizația criminală Cercul Ascultătorilor Fideli a fost interzisă prin Decret Imperial. — O măsură Înțeleaptă. Totuși, cum ați ajuns la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
instigat la acte ostile statului roland. Mă refer În special la unii membri ai Cercului Ascultătorilor Fideli, care au depus mărturie. Acolo se Întîmplau niște lucruri incredibile, domnule colonel, vă rog să mă credeți! Cu același prilej, organizația criminală Cercul Ascultătorilor Fideli a fost interzisă prin Decret Imperial. — O măsură Înțeleaptă. Totuși, cum ați ajuns la concluzia că ar fi vorba despre soția unui ofițer american? Mi se pare un lucru destul de serios pentru a lua eu Însumi anumite măsuri. Am
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Agneta s-a stins ca la un semn. Trupul ei neînsuflețit a fost Îngropat Într-un deplin anonimat, În cursul unei ceremonii discrete, la care au participat doar cîțiva dintre vecinii de bloc, cîteva foste membre ale fostului Cerc al Ascultătorilor Fideli și doi polițiști În civil, Înarmați cu aparate de fotografiat. S-a presupus că ar fi fost chiar dorința defunctei, deși dorințele unui om deja plecat din lumea noastră sunt totuși dificil de estimat. Dar În definitiv, poate că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
performant dintre intelectuali, m-au lăsat În pace cu claia mea creață și mi-au trasat sarcina să le explic tuturor pe Înțeles cum că nu Dumnezeu aduce ploaia, ci natura, cu fenomenele ei firești. Ca să nu Îi sperie pe ascultători și ca să nu le arate prea pe de-a dreptul că era, cumva, Împotriva religiei, conferința mea se numea foarte simplu: Circuitul apei În natură. Și m-am apucat de treabă. Le-am desenat pe tablă circuitul cu pricina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ajunse mie la ureche cum că te-ai nimerit prin preajmă și ai ști niște lucruri.” Nea Gogoașă oftă Încurcat, parcă sfâșiat Între porunca lăuntrică de a păstra taina pe care o știa și dorința de a nu-și dezamăgi ascultătorii. Se lăsă de pe un picior pe altul, Își dădu, nehotărât, pălăria mai pe ceafă și-i măsură pe sub sprâncene pe cei din jur. Dincolo de chipurile lor nemișcate, omul citi nerăbdarea ce stătea, parcă, să sară la el și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care participau la dezbatere, dar și ca o subtilă pledoarie pentru introducerea În școală, Începând cu clasa a cincea, a unor cursuri speciale de iubire, câtorva fragmente din cea mai frumoasă poezie de dragoste care s-a scris vreodată. Deși ascultătorii, cu excepția, poate, a părintelui, nu știau despre ce era vorba, la sfârșitul recitării s-au arătat profund mișcați, Înduioșați și Înălțați sufletește. Reproducem și noi aici o parte din măiastrele stihuri, ca să se poată Înfiora și credincioșii noștri cititori. «Întăriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fost Închinat unei iubiri curate din trecut și ai cărei eroi zăceau În adâncurile unui deal ce se Încăpățâna să nu-și nască taina de mii și mii de ani Încoace. Poveștile de iubire spuse de Foiște Îi mișcau pe ascultătorii de parte bărbătească fiindcă știau cu toții că poetul Își pierduse putința cu femeile de tânăr, În urma unor amarnice dezamăgiri prin care trecuse sfâșiindu-se adânc. După ce nevasta Îl părăsise chiar În noaptea nunții, căzuse - după cum el Însuși spunea În cercuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de exprimare, caută insolitul în toate formele lui etc. Cum spuneam și în capitolul anterior, din punct de vedere pragmatic, textul jurnalistic este un discurs marcat de condițiile concrete de comunicare. Putem lua ca punct de plecare faptul că vorbitorul/ascultătorul folosesc în exprimările lor propoziții pentru a se înțelege asupra unor stări de fapte [...] În sens logic, enunțurile sunt propoziții ce redau fapte. Numai enunțurile pot fi considerate adevărate sau false. De aceea, ele sunt permanent dependente de exprimări asertorice
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau false. De aceea, ele sunt permanent dependente de exprimări asertorice - adică, de o clasă de acte de vorbire în care propoziția dependentă se folosește în sensul unei susțineri, constatări, împărtășiri etc. (J. Habermas, 1983, pp. 192-193). Dubla dependență (vorbitor/ascultător) a unui enunț reprezintă, de fapt, fundamentul textului jurnalistic, un text cu o finalitate clară și precisă de comunicare. Strâns legat de realitatea concretă de lectură, textul jurnalistic se va disocia de cel literar printr-o anume dinamică discursivă. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
măsură) prezintă două aspecte: este în același timp o poveste (histoire) și un discurs. Este poveste în sensul că evocă o realitate anume, evenimente, personaje care se confundă cu cele din viața reală. Această poveste presupune un narator și un ascultător (cititor). Din acest punct de vedere (pur formal), orice text de presă poate fi considerat o narațiune (vezi C.F. Popescu, 2002, p. 226). (3) Descrierea are un rol bine definit în narațiune. Cum se împacă cele două tipuri de discurs
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
legături spirituale, pe care însă deseori uita să le comunice și auditoriului. Vorbea cu grația leneșă a femeii, căreia i se face o dulce violență. Avea în priviri vanități mărunte, își culca urechea pe sonoritatea moale a cuvintelor, stabilea cu ascultătorul mici corespondențe delicate, prin zâmbete galeșe și clipiri confidențiale. Căutându-și febril prin buzunare, găsea tot felul de însemnări suspecte pe care le răsucea cu bănuială, le citea mirat ca pentru sine și, găsindu-le interesante, le adăpostea din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se umplea de grindină, de ceață și de tunete. Străpunși de degetul răzbunător al lui N. Iorga, dușmanii invizibili se prăbușeau surd pe dușamele, în timp ce cuvintele cădeau ca trăznetele într-un copac noduros. Apoi, furtuna se potolea. Profesorul căuta printre ascultători un chip prietenos, un zâmbet de speranță, un elogiu consolant. Uneori cei doi ochi umezi cădeau asupra unui biet ascultător terorizat, Conferențiarul avea aerul de a-l lua de o parte, de a-i face confidențe măgulitoare, îl bătea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prăbușeau surd pe dușamele, în timp ce cuvintele cădeau ca trăznetele într-un copac noduros. Apoi, furtuna se potolea. Profesorul căuta printre ascultători un chip prietenos, un zâmbet de speranță, un elogiu consolant. Uneori cei doi ochi umezi cădeau asupra unui biet ascultător terorizat, Conferențiarul avea aerul de a-l lua de o parte, de a-i face confidențe măgulitoare, îl bătea cu vorbele amical pe umeri, îi făcea mulțime de gingășii nespuse, în vreme ce publicul asista respectuos la o întrevedere ce s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cel mai semnificativ este cel nonverbal) și publicului. Vorbitorii cu experiență știu că, orice ar face, o stare negativă proprie pe care o au (propria plictiseală vis à vis de subiect ori oboseala, tensiunea, stresul etc.) va fi preluată de către ascultători. Dimpotrivă, dinamismul, satisfacția și implicarea vorbitorului în ceea ce prezintă au aceleași șanse de a fi stimulatori în plus pentru a asculta un mesaj. Figura 3. Adaptare după modelul SMCR al lui Berlo privind comunicarea • Modelul lui George Gebner (figura 4
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să fie direct legat de posibilitățile de percepție ale celui care îl recepționează; o bună comunicare este centrată în special pe cel care primește mesajul. Saundra Hybels și Richard L. Weaver (1986, p. 55) operează grafic traseul mesajului în mintea ascultătorului (figura 10): . Figura 10. Traseul pe care-l parcurge mesajul în mintea receptorului (adaptare după Saundra Hybels și Richard L. Weaver) Un loc important în receptarea unui mesaj îl ocupă predicțiile despre acel mesaj; în acest sens, receptorul ia în
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
iar nonverbal să comunice cu totul altceva). De aceea, în momentul în care emițătorul își gândește mesajul, este important ca acesta să fie generat dintr-o perspectivă empatică, în sensul că este utilă o proiecție în modul în care respectivul ascultător va recepționa mesajul când acesta va fi transmis efectiv. Mai precis, mesajul trebuie gândit în directă proporție cu cel căruia îi este adresat (trebuie evitată o tendință care își are propriul cotidian în practica școlară, anume aceea de a construi
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de problemele lor; în parafrazare, fiecare răspuns motivează relaționările, deoarece este încurajată cealaltă persoană să-și descrie în detaliu sentimentele. 3) Feedback-ul suportiv presupune că problema pe care cealaltă persoană o consideră importantă și semnificativă este apreciată și de ascultător (receptor) ca fiind importantă și semnificativă. Feedback-ul suportiv este dificil, deoarece trebuie să fim capabili să reducem intensitatea sentimentelor altor persoane, lăsându-le să cunoască faptul că le considerăm problemele reale și serioase (în opoziție cu aceasta este abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să ne sugereze unele principii ale comunicării, caracteristice mai ales pentru comunicarea orală: - comunicarea orală presupune un mesaj; mesajul trebuie să includă elemente de structură (bazale, pe care receptorul să-și fundamenteze înțelegerea), elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, elemente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.; - comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a acestui mesaj: cel mai important este cel iconic, susținut de materiale adiționale care fac inteligibil
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne oferi o imagine asupra conceptului de comunicare orală. Comunicarea orală are în centrul demersului său limbajul; după Hybels (Hybels, Weaver, 1986, pp. 99-100), acesta este definit de mai multe atribute, dintre care trei sunt extrem de importante: claritatea, energia (atunci când ascultătorul experimentează sentimente de emoție, urgență și putere) și însuflețirea (efect pe care îl vom detalia atunci când ne vom focaliza asupra barierelor comunicării). În ceea ce privește emoția, urgența și puterea, un exemplu oferit în literatura de specialitate este edificator pentru a observa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
legată de funcționalitatea paralimbajului în comunicare. Ridicarea sau scăderea tonului și volumul reprezintă, la rândul lor, factori variabili (între câteva limite, în sensul că un ton ridicat poate să sune neplăcut/strident sau un volum prea scăzut poate să oblige ascultătorul la un efort suplimentar, care să îi micșoreze aria temporală la care poate să dezvolte o atenție maximă); astfel, anumite părți ale mesajului pot fi subliniate prin aceste variații de ton și de volum. Când toți acești factori sunt adiționați
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
36). Hybels și Weaver (1989) vorbesc despre metacomunicare atunci când înțelesul apare în spatele cuvintelor; pentru cei doi autori, apariția metacomunicării este identificabilă pe trei niveluri: (1) ce a spus vorbitorul; (2) ce a intenționat vorbitorul să transmită și (3) ce crede ascultătorul că a spus vorbitorul. Dacă înțelesul nu se păstrează constant pe intervalul celor trei niveluri, avem de-a face cu un proces de metacomunicare. Judith Martin (Hybels, Weaver, 1989, p. 96) face un inventar al mesajelor metacomunicaționale, dintre care reținem
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
divergente ale participanților; - diferențe educaționale; - diferențe de interes privitoare la mesaj; - diferențe privind nivelul de inteligență; - lipsa respectului reciproc; - diferență de vârstă, sex, rasă sau clasă socială; - diferențe în stăpânirea limbajului; - lipsa abilităților de comunicare la emițător; - lipsa abilităților de ascultător/receptor; - închidere în ceea ce privește fondul informațional etc. William Haney (apud DeVito, 1988, pp. 96-97) accentuează că o barieră serioasă privind comunicarea (situată la nivelul lipsei unui repertoriu comun între comunicatori) este cea numită ratarea înțelesului, care se obiectivează în interiorul a două
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elev/student poate să aibă o influență negativă importantă (dacă persoana în cauză se exprimă public, îi va deruta pe colegii săi și va perturba firul logic al mesajului transmis de cadrul didactic); 5) Căutarea altor evenimente care captează atenția ascultătorilor (câteodată, acest fenomen poate să fie unul obiectiv - spre exemplu, o fereastră deschisă de vânt distrage câteva momente de la ascultare); 6) Când ascultătorii „dorm cu ochii deschiși”; persoanele cuprinse în această categorie mimează atenția, dar în fapt gândurile lor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va perturba firul logic al mesajului transmis de cadrul didactic); 5) Căutarea altor evenimente care captează atenția ascultătorilor (câteodată, acest fenomen poate să fie unul obiectiv - spre exemplu, o fereastră deschisă de vânt distrage câteva momente de la ascultare); 6) Când ascultătorii „dorm cu ochii deschiși”; persoanele cuprinse în această categorie mimează atenția, dar în fapt gândurile lor sunt în cu totul alt areal decât cel adus în discuție de profesor. Un mod interesant de personalizare a acestor bariere în calea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]