KorAP: Find »[drukola/base=asociere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...2583 >

64,551 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

2% dintre copii și au fost asociate. Tulburările de auz s-au rezolvat până în momentul studiului, rămânând cele de văz. B. Particularități socio-demografice ale copilului și starea de sănătate psiho-fizică. Analiza asocierilor. Studiile naționale și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului în momentul adopției are multiple semnificații pentru acest proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în spate un istoric social și de plasament

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copilului. În cazul acesta vârsta copilului se asociază semnificativ cu tulburările comportamentale manifestate de copil în familia adoptivă, semnificând că, cu cât vârsta este mai înaintată cu atât copilul este mai predispus să manifeste tulburări de comportament. Tabelul 5.5 Asocieri între dimensiunile dezvoltării copilului, factorii socio-demografici și istoricul de plasament 324 Gen masculin Vârstă în momentul adopției Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
476* Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar -,312 ,056 -,088 -,416* ,434* ,169 În ceea ce privește istoricul de plasament, am luat în considerare dacă copilul a beneficiat sau nu de vreo măsură de protecție, tipul măsurii și eventualele asocieri dintre aceste măsuri. Toate acestea au fost evaluate în asociere cu tulburările/deficiențele copiilor. Analizând datele din tabelul 5.5 putem preciza că, acei copii care au beneficiat de asistență maternală anterior adopției sunt mult mai puțin predispuși să prezinte

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
imunitar -,312 ,056 -,088 -,416* ,434* ,169 În ceea ce privește istoricul de plasament, am luat în considerare dacă copilul a beneficiat sau nu de vreo măsură de protecție, tipul măsurii și eventualele asocieri dintre aceste măsuri. Toate acestea au fost evaluate în asociere cu tulburările/deficiențele copiilor. Analizând datele din tabelul 5.5 putem preciza că, acei copii care au beneficiat de asistență maternală anterior adopției sunt mult mai puțin predispuși să prezinte deficiențe în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai mare. Genul copilului nu are influențe semnficative asupra conduitei copilului în raport cu mama. În privința istoricului social, formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament ale copilului adoptat 325 Vârstă Gen Copilul nu a beneficiat de protecție

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru informare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mare de non-răspunsuri. Aproximativ 22,5% dintre persoane nu au răspuns la întrebările care fac referire la servicii. Asociind persoanele care nu răspund la aceste întrebări cu cei care afirmă că nu s-au informat despre serviciile sociale, identificăm o asociere semnificativă (V=0,486, p=0,01330). Prin urmare, putem, asuma că, motivul pentru care aproximativ un sfert dintre părinții adoptatori nu au oferit un răspuns la aceste întrebări poate fi lipsa de informare. Dintre cei care răspund 20,4

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
6 Servicii de recuperare psihomotorie și logopedice 27,8 58,2 10,0 14,2 Programe de pregătire psihologică pre-adopție 58,4 25,0 11,1 5,6 Programe de consiliere parentală 39,2 42,9 14,3 5,7 Asocierile dintre variabilele anterior menționate pentru cele două dimensiuni ale resurselor (sociale și informaționale) și particularitățile socio-demografice ale părinților adoptatori (vârstă, status marital, nivel de educație, nivel profesional, venituri, etnie) nu indică nicio asociere semnificativă. 5.4.3 Concluzii și implicații

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2 42,9 14,3 5,7 Asocierile dintre variabilele anterior menționate pentru cele două dimensiuni ale resurselor (sociale și informaționale) și particularitățile socio-demografice ale părinților adoptatori (vârstă, status marital, nivel de educație, nivel profesional, venituri, etnie) nu indică nicio asociere semnificativă. 5.4.3 Concluzii și implicații practice O observație, considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care trebuie să o urmeze, datele despre copilul care urmează a fi adoptat și despre

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.039 -.407* -.127 Psihologice -.044 -.378 -.167 Educaționale .097 -.462* .007 Comportamentale -.029 -.396 -.094 Pentru testarea ipotezei a doua au fost construite o serie de scheme care indică asocierile semnificative dintre prezența anumitor probleme de sănătate psiho-fizică, respectiv forme de protecție de care a beneficiat copilul anterior adopției și percepția părinților asupra resurselor și asupra propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări de comportament. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări de comportament. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337 Întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror copii prezintă tulburări de comportament, aceștia consideră că nu au fost suficient de bine informați

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pregătire adecvată pre-adopție a părinților adoptatori. În ceea ce privește resursele sociale pentru copii, identificăm nevoia de servicii psihologice și de recuperare. Figura 5.4 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 338 Părinții ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare la implicațiile generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
aceste probleme sunt mai grave decât au fost ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și de recuperare destinate copilului. Figura 5.5 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări emoționale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.6 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări senzoriale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 339 Tulburările senzoriale ale copilului se asociază cu o nevoie mai mare a părinților de a beneficia de servicii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și de recuperare destinate copilului. Figura 5.5 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări emoționale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.6 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări senzoriale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 339 Tulburările senzoriale ale copilului se asociază cu o nevoie mai mare a părinților de a beneficia de servicii de consiliere parentală post-adopție pe care le și accesează. O categorie de servicii pe care o consideră mai puțin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adopție diferă în funcție de problemele sau istoricul de plasament al copilului. Acestea fiind rezultatele concluziona că, ipoteza doi se confirmă. Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
toleranța statistică se situează peste 0,2341. În analiza de regresie au fost introduse numai acele variabile independente care, s-au dovedit a se asocia semnificativ cu variabilele dependente (vezi tabelul 5.17). Câteva precizări, referitoare la rezultatele analizei de asociere a variabilelor, considerăm că sunt necesare. În primul rând, trebuie semnalat faptul că, dintre variabilele dimensiunii socio-demografice, doar vârsta copilului se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Dintre variabilele dimensiunii istoric de plasament cele care au fost păstrate și introduse în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
joc; Îl implic în activitatea de servire a mesei. 0,879 Relația părinților adoptatori post-adopție Relația părinților adoptatori post-adopție Un singur item. Măsurat pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică negativ, iar 4 pozitiv Anexa II. Coeficienți de asociere Suficiența informațiilor și particularitățile copilului adoptat Suficiența informațiilor despre copilul adoptat despre părinții biologici ai copilului adoptat despre dificultățile întâmpinate de copii și părinți adoptatori în general Tulburări de comportament -,540* -,212 -,569** Tulburări emoționale -,224 -,250 -,194 Tulburări senzoriale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]