1,443 matches
-
mai izbutite, sugera câteva îmbunătățiri dacă era cazul, sau intervenea personal spre a le da deplina rotunjire, apoi le introducea în program. Când i se aduceau lucrări lipsite de valoare, nu se sfia să-și spună părerea. O făcea fără asprime, dar și fără vreun menajament”. Virgil Carianopol, tânăr și el, poet timid, s-a întâlnit cu redactorul de radio V. Voiculescu la Gândirea. Cel din urmă l-a invitat pe începătorul în ale literaturii la microfonul unde lucra. Nerăbdător și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
treburilor gospodăriei lor. Într-adevăr, rămas fără tovarășa de viață, poetul se izolase în camera sa de lucru. Astupase până și soba cu cărți, se supusese unui regim sever de austeritate, a trăit până la sfârșitul zilelor fără de foc, indiferent de asprimea iernilor. Lăsa încăperea în dezordine, ducea o viață de pustnic, rămas în tovărășia plantelor și a viețuitoarelor de cameră - un șoricel, un păianjen, o broască țestoasă etc. - pe care le ocrotea cu mare grijă, parcă cu afecțiune. Alexandru Oproescu care
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Voiculescu, om la șaptezeci și patru de ani, deși legea prevedea că celui care a împlinit vârsta de 60 de ani nu i se aplică o astfel de pedeapsă, a cunoscut în chip nemijlocit, timp de patru ani, rigorile și asprimea vieții de pușcăriaș. Deși scriitorul nu a prea vorbit familiei sau cunoscuților despre anii recluziunii, informațiile despre viața lui la închisoare nu au lipsit. — După arestare, am fost ținut timp de un an la penitenciarul din Ploiești. Cred că era
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
omenirii dintr-o infinită iubire, este Adevăr desăvîrșit („Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”). De la jertfa sa, scrie Eminescu, iubirea „a rămas cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr (subl. mea) care dizolvă adânca dizarmonie și asprime a luptei pentru existență ce bântuie în natura întreagă” (Timpul, 1881, 12 aprilie, în Opere XII, p. 134). Spune Eminescu mai departe, în același editorial pascal: „Suferințele de moarte ale dascălului și modelului nostru nu ni se cer decât în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr care dizolvă adânca dizarmonie și asprimea luptei pentru existență ce bântuie natura întreagă. E ușoară credința că prin precepte teoretice de morală, prin știință, oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune după care să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
însă și marea deosebire între vechiul stat păgân și statul creștin. Statul ca product al naturii e supus acelorași legi mecanice, prezintă același complex de lupte pentru existență individuală și colectivă ca și natura. Menirea monarhiei creștine e a modera asprimea legilor inerente statului prin apărarea celui slab de exploatarea celui puternic, și în fine prin compensație. Dacă există puternici, ei cată să compenseze prin o activitate binefăcătoare puterea ce-o au asupra altora. De aceea pentru înaintarea în viața politică
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
omenirii dintr-o infinită iubire, este Adevăr desăvîrșit („Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”). De la jertfa sa, scrie Eminescu, iubirea „a rămas cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr (subl. mea) care dizolvă adânca dizarmonie și asprime a luptei pentru existență ce bântuie în natura întreagă” (Timpul, 1881, 12 aprilie, în Opere XII, p. 134). Spune Eminescu mai departe, în același editorial pascal: „Suferințele de moarte ale dascălului și modelului nostru nu ni se cer decât în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr care dizolvă adânca dizarmonie și asprimea luptei pentru existență ce bântuie natura întreagă. E ușoară credința că prin precepte teoretice de morală, prin știință, oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune după care să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
însă și marea deosebire între vechiul stat păgân și statul creștin. Statul ca product al naturii e supus acelorași legi mecanice, prezintă același complex de lupte pentru existență individuală și colectivă ca și natura. Menirea monarhiei creștine e a modera asprimea legilor inerente statului prin apărarea celui slab de exploatarea celui puternic, și în fine prin compensație. Dacă există puternici, ei cată să compenseze prin o activitate binefăcătoare puterea ce-o au asupra altora. De aceea pentru înaintarea în viața politică
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fie deliberat, și nu sub semnul emoției sau al unor impulsuri necontrolate. • Foarte util ar fi dacă elevul ar putea conștientiza mai întâi amenințarea recurgerii la pedeapsa respectivă, deoarece aceasta i-ar oferi prilejul renunțării la comportamentul inadecvat. • Durata și asprimea pedepsei trebuie să fie în relație directă cu gradul de neplăcere pe care îl va produce, dar și cu gravitatea situației conflictuale create de elev. • Pedeapsa ar trebui însoțită de o discuție asupra circumstanțelor și asupra regulilor care au fost
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
numeroase, deoarece restul grupului va considera că acesta nu poate stăpâni situația. Efectul de undă va influența pozitiv comportamentul unui grup de elevi dacă intervențiile profesorului vor avea câteva caracteristici: claritatea, intransigență, centrarea elevului pe temă și nu pe profesor, asprime, studierea atentă a elevilor cu prestigiu ridicat în cadrul grupului. Aceste caracteristici au făcut obiectul mai multor cercetări din partea lui W. Gnagey 194: • Claritatea. Admonestarea trebuie să distingă clar între comportamentul deviant și comportamentul dezirabil. Astfel, George, taci din gură și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
un management adecvat, profesorul se poate folosi de "liderii" elevilor ca de adevărate "stații de amplificare" a semnalelor pozitive pe care dorește să le transmită grupului. Dar trebuie să procedeze cu multă grijă, pentru că pot fi amplificate și semnale negative. • Asprimea. Pentru Gnagey, asprimea implică utilizarea amenințării sau a tehnicilor violente de control, ceea ce va determina (cu o probabilitate destul de mare) efecte de undă negative în rândul elevilor: furie, resentiment, sentimentul nedreptății, sentimentul neputinței etc. Aceste efecte vor induce comportamente indezirabile
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profesorul se poate folosi de "liderii" elevilor ca de adevărate "stații de amplificare" a semnalelor pozitive pe care dorește să le transmită grupului. Dar trebuie să procedeze cu multă grijă, pentru că pot fi amplificate și semnale negative. • Asprimea. Pentru Gnagey, asprimea implică utilizarea amenințării sau a tehnicilor violente de control, ceea ce va determina (cu o probabilitate destul de mare) efecte de undă negative în rândul elevilor: furie, resentiment, sentimentul nedreptății, sentimentul neputinței etc. Aceste efecte vor induce comportamente indezirabile în rândul elevilor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
vor induce comportamente indezirabile în rândul elevilor care n-au creat probleme și vor influența negativ percepția lor asupra profesorului (de pildă, nu-l vor mai stima). Întrucât recurge la procedee care pot avea consecințe mult amplificate față de cele scontate, asprimea n-ar trebui să facă parte din "arsenalul" profesorilor lipsiți de experiență. Capitolul 17 Cum se dau ordine și instrucțiuni elevilor S-ar putea spune că abilitatea de a da instrucțiuni sau ordine este oarecum naturală, sau, dacă nu, că
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
printre haine sau printre peticele ce se pun pe haine. Față de asemenea străduințe, are o poziție în care se amestecă batjocora cu mila. Cînd Carlyle spune frecvent despre cineva "bietul!" (poor!), cuvîntul acesta exprimă parțial simpatie, parțial dispreț. El zugrăveștecu asprime nechibzuința (potrivit vederilor sale) de a lucra pentru adevăr ți dreptate în lume. Și cu toate acestea, avea o inimă caldă. Și prețuia rîsul spontan, sănătos, putea rîde el însuși din inimă, socotind că omul care a rîs măcar o dată
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Copilăria lui Beethoven a fost tristă. Tatăl său, cântăreț în capela prințului elec tor Maximilian, ros de vicii, lipsit de căldură sufletească, de simțăminte părintești, nu s-a străduit să găsească cele mai elementare mijloace pentru susținerea familiei sale. Dar asprimea vieții nu l-au copleșit pe micul Ludwig. În dragostea mamei sale măcinată de tuberculoză, în frumusețile meleagurilor natale, el și-a găsit alinare, sprijin, căldură. Repetând la infinit, Ludwig descoperă curând în spatele claviaturii rezonanțe adânci, gânduri mari. Curând, tânărul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
suflete mari curge un torent de forță senină și de puternică bunătate”. (R.Rolland, ,,Viața lui Beethoven”) ,,Autorul ,,Eroicei” - n-a fost un om care să privească destinul, societatea, propria sa viață prin ochelari trandafirii. El cunoștea realitatea în toată asprimea ei, dar credea ferm în victorie. Înțelegând suferința și lupta, el știa, totodată, prea bine, ce mult înseamnă un ceas de voie bună, în care să râzi după pofta inimii. El știa să exploateze la maximum și să cultive toate
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Antichitate, mai puțin pentru text cît pentru limbă, pentru a învăța latina și a o pune mai bine în practică. Păstrarea acestei literaturi poate fi și o dovadă a prestigiului pe care îl exersa încă asupra anumitor spirite sensibile la asprimea timpului. Voind să refacă Imperiul Roman, Carol cel Mare a provocat renașterea interesului pentru studii și restaurarea civilizației antice într-un spirit creștin; este ceea ce s-a numit Renașterea carolingiană. El adună spiritele cele mai luminate la curtea sa din
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în curentul popular: Versuri, Patriarhale, A fost odată... și, împreună cu D. Anghel, Legenda funigeilor, Caleidoscopul lui A. Mirea, Carmen saeculare. Este Sully Prudhomme, spun oamenii de aici. D. Karr culege din visul său Crini albi; albeața lor blândă nu temperează asprimea muzei sale, care a crescut în umbra lui Macedonski. Haralamb G. Lecca, născut în 1873, are o inspirație sinceră 13, dar se exprimă într-o limbă plină de neologisme. V. Leonescu exaltă cu pasiune sentimentul național și cultul trecutului românesc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se confundă, se amestecă și se exprimă prin aceleași semne. Intensitatea, profunzimea emoției sunt atât de mari încât nu trebuie și nu putem să ne mirăm dacă semnele lor sunt violente, discordante, dezordonate, pasionale ca niște țipete. Adăugați la această asprime ingenuă o fermecătoare inexperiență de străină 18 care nu scrie în limba ei maternă și veți înțelege savoarea deosebită, exotică, orientală, puțin barbară a acestor pagini calde și colorate. Ne place această limbă care-și trădează originea, presărată și parfumată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fost, în tinerețe, o "supapă de siguranță". Și a fost pentru ea de foarte devreme, rămânând pentru toată viața, o alinare. Tinerețea-i în preajma unei mame severe n-a cunoscut zâmbetul, nici razele veseliei. Copilăria i-a fost întristată de asprimile, uneori brutalitățile unor institutoare nepricepute. Așa cum margrafa de Bayreuth a avut de suferit din pricina guvernantei sale, abominabila Letti, și prințesa de Wied a fost umilită și maltratată de o irlandeză răutăcioasă care o băga într-un sac legat la gură
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a cântat, ci pentru ceilalți: "Trebuie ca poezia mea să le ia celorlalți o greutate de pe inimă". Când un scriitor își face despre arta sa o idee atât de frumoasă, de nobilă, merită să uităm de coroana regală și de asprimea mulțimilor față de muzele ce-și au tronul pe Helicon; demn este să-i acordăm ceea ce a fost ambiția inimii și vieții ei: un loc printre puzderia de simpli muritori, un scaun la banchetul fraternității, care i-a inspirat și înnobilat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
adio)? Minunat! Ia uitați-vă puțin la ce-am spicuit: Primul, rece și tăios ca o ghilotină, e Titu Maiorescu, când retează orice speranță în matrimoniu: „Clara, ă...ț Vreau să-ți atrag din timp atenția asupra unui lucru, fără asprime, dar cu fermitate: toate acțiunile acestea febrile pentru întoarcere, explicare, împăcare constituie un punct de vedere depășit/... La starea actuală nu se va schimba nimic ani de zile de acum înainte. Pentru mine este ultima încercare de a vedea dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
mai ales de bolnavi. Prof. dr. Alexandru Cosăcescu (1888-1951) În legătură cu lucrarea „Tumori și distrofii osoase” se cuvine să facem o remarcă. În planul pentru tratatul de chirurgie inițiat în acea vreme de profesorul Iacob Iacobovici figurează și profesorul Cosăcescu. Din cauza asprimii vremurilor Tratatul nu a putut fi publicat în întregime, deodată. De aceea profesorul Iacobovici i-a sfătuit pe colaboratorii săi care elaboraseră capitolul solicitat, să-l publice ca o lucrare de sine stătătoare. Iată ce scrie, în acest sens, profesorul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
frumos posibil. Profesorul Cosăcescu a adunat zi de zi toate cazurile clinice pe care le-a întâlnit. A studiat cu amănuntul și cu toate mijloacele fiecare caz în parte și prin aceasta aduce o contribuție valoroasă... Dr. Cosăcescu, cu toată asprimea vremurilor a răspuns cu grabă la apelul, care s-a făcut la dânsul, de-a redacta această parte a „Tratatului Român de chirurgie”. Simțul estetic al profesorului Cosăcescu și cultura lui generală l-au ajutat să dea cărții un aspect
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]