1,238 matches
-
poate spori sau diminua în timp. Operațiunile războaielor informaționale de atac produc rezultate de genul învins-învingător, prin alterarea disponibilității și integrității resurselor informaționale, în favoarea atacantului și defavoarea apărătorului. Se poate vorbi despre obținerea a trei rezultate în urma unui atac: 1. atacantul obține un acces mai mare la resursele informaționale; 2. apărarea pierde accesul total sau parțial la resurse; 3. integritatea resurselor este diminuată. Operațiunile de apărare urmăresc să protejeze resursele informaționale împotriva potențialelor atacuri. Scopul lor este de păstrare a valorii
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
preocuparea și angajamentul jucătorului, aptitudinile jucătorului, disponibilitatea resurselor pentru jucător, disponibilitatea resurselor pentru alți jucători, integritatea resurselor și timpul. 2.11.2. Jucătoriitc "2.11.2. Jucătorii" Într-un război informațional participă doi jucători: unul ofensiv și altul defensiv. Primul, atacantul sau jucătorul ofensiv, este cel ce lansează o anumită operațiune asupra unei resurse informaționale, iar al doilea, apărătorul sau jucătorul defensiv, își propune să se apere de operațiunea declanșată de atacant. De regulă, atacantul este „zmeul”, „balaurul” sau „băiatul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
participă doi jucători: unul ofensiv și altul defensiv. Primul, atacantul sau jucătorul ofensiv, este cel ce lansează o anumită operațiune asupra unei resurse informaționale, iar al doilea, apărătorul sau jucătorul defensiv, își propune să se apere de operațiunea declanșată de atacant. De regulă, atacantul este „zmeul”, „balaurul” sau „băiatul cel rău”, dar o astfel de catalogare nu este valabilă în toate cazurile. Jucătorii din ambele tabere pot acționa individual sau în grupuri organizate (structurate) și neorganizate (nestructurate). Ei pot acționa la
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
unul ofensiv și altul defensiv. Primul, atacantul sau jucătorul ofensiv, este cel ce lansează o anumită operațiune asupra unei resurse informaționale, iar al doilea, apărătorul sau jucătorul defensiv, își propune să se apere de operațiunea declanșată de atacant. De regulă, atacantul este „zmeul”, „balaurul” sau „băiatul cel rău”, dar o astfel de catalogare nu este valabilă în toate cazurile. Jucătorii din ambele tabere pot acționa individual sau în grupuri organizate (structurate) și neorganizate (nestructurate). Ei pot acționa la nivelul unui stat
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
următoarele categorii: identificarea, investigarea și sancționarea actelor criminale, servicii de contrainformații, apărare națională, crearea cadrului protecției legale, definirea standardelor, precum și inventarea și realizarea noilor tehnologii de apărare. Părțile angajate într-un război informațional pot juca ambele roluri, de apărător și atacant. Capitolul IIItc "Capitolul III" Controlul accesului în sistemele informaționaletc "Controlul accesului în sistemele informaționale" După fatidica zi de 11 septembrie 2001, sensul controlului accesului în sistem s-a schimbat radical, atât prin prisma mijloacelor de exercitare a sa, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
infrastructurile critice pentru națiune, economie sau securitatea națională. Faptul că aceste atacuri necesită o tehnologie foarte sofisticată poate explica parțial lipsa acestora de până acum, ceea ce nu ar trebui însă să ne facă prea optimiști. Au fost cazuri în care atacanții au exploatat vulnerabilități ce constituie semnale despre posibilitatea producerii unor daune mult mai mari. Elemente de incertitudine au apărut ca urmare a studierii unor atacuri, începând de la plănuirea lor până la concretizarea în fapte. Analiza cât mai profundă a amenințărilor în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
DNS servește ca bază de date centrală care asigură circulația informației prin Internet - termenul consacrat fiind rutare. Capacitatea de rutare a informațiilor poate fi întreruptă când bazele de date nu pot fi accesate sau actualizate sau când au fost corupte. Atacanții pot să întrerupă DNS prin bombardarea sistemului cu informații sau cereri sau prin preluarea controlului sistemului (prin acces neautorizat) în vederea coruperii lui sau a distrugerii informațiilor existente. În 21 octombrie 2002, atacurile declanșate asupra serverelor principale DNS au demonstrat vulnerabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a membrilor echipei și a fanilor pentru că fac ceva bine, pentru îmbunătățirea abilităților lor, pentru stabilirea unor noi recorduri care îi încurajează să continue și să facă mai mult. Gândiți-vă la anunțul dat într-un ziar pentru căutarea unui atacant în Liga Națională de Fotbal. Cine ar solicita postul dacă nu ați menționa decât comportamentele cerute? SE CAUTĂ: Persoană solidă, de preferință bărbat, să blocheze acțiunile atacanților adverși. Poziția necesită multe ghemuiri zilnice. Candidații trebuie să împingă și să lovească
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
x 2 cu pase lungi Scopul acestui joc sub formă de întrecere este exersarea în condiții de ,joc, a paselor lungi și în diagonală. Se joacă în spațiul dintre semicercul de 9 metri și linia de mijloc. Cei patru elevi atacanți execută pase de cel puțin 10 metri lungime. Lovesc mingea din mișcare, fie direct, fie din drop sau după o singură atingere a solului. Daca pasa este mai scurtă sau mingea atinge de mai multe ori solul, elevul vinovat schimbă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
depășire a adversarului, respectiv, de marcare și deposedare a acestuia. 2. Acțiune de joc împotriva atacanților, cu apărători în inferioritate numerică. Trei apărători, plasați inițial în mijlocul terenului în trei zone, marchează, deposedează și resping atacurile desfășurate de patru sau cinci atacanți. 3. Joc 3 X 2 Demarcare - marcaj - transmiteri ale mingii - devieri ale mingii - “un-doi”-uri. Într-un pătrat delimitat pe gazon, cu latura de 10 metri, joc „măgărușul”, jucătorii fiind obligați să transmită mingea numai după o prealabilă preluare. Accentul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
4 X 2 Se va pune accent pe consolidarea colaborării dintre cei doi elevi desemnați „apărători” (marcaj strict și de supraveghere). Jocul se va desfășura în interiorul unui pătrat cu latura de 10 metri. Cei patru coechipieri se vor constitui în atacanți și vor juca împotriva celor doi apărători. Este evidentă superioritatea numerică a atacului asupra apărării, lucru care duce la numeroase posibilități de transmitere a mingii prin „culoarele” apărute. În același timp, cei doi apărători își vor consolida marcajul și deposedarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
celor doi apărători. Este evidentă superioritatea numerică a atacului asupra apărării, lucru care duce la numeroase posibilități de transmitere a mingii prin „culoarele” apărute. În același timp, cei doi apărători își vor consolida marcajul și deposedarea pe când ceilalți patru elevi (atacanții) vor consolida în principal depășirea, demarcajul și pasarea mingii. 5. Joc 4 x 4 cu menținerea posesiei mingii Se joacă într-un pătrat amenajat cu latura de 10 metri. Prima echipă încearcă să păstreze cât mai mult timp mingea în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
apoi îi pasează lui C (4), care urmează să-i transmită mingea lui D (5) marcat de B. C reprimește de la D (6) și îi pasează lui E care l-a înlocuit pe A. 8. Exercițiu tehnico-tactic pentru apărători și atacanți în care accent se pune pe marcaj din partea apărătorilor și șutul la poartă al atacanților. Jucătorii în atac A și B realizează un un-doi pe lângă apărătorul C care încearcă să deposedeze adversarul de minge. A conduce mingea paralel cu linia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
trag la poartă, căutând fiecare în parte să execute primul. Acest exercițiu este un foarte bun mijloc de consolidare a loviturilor cu întoarcere. 4. Joc 3:3 în care apărătorii (E,C,F) sunt la început semiactivi, apoi activi, iar atacanții (A,B,D) încearcă să își mențină posesia mingii. După un anumit număr de repetări apărătorii devin atacanți. 5. Joc 3:4 în care elevii atacanți (A,B,C) încearcă prin combinații să depășească cei 4 elevi apărători (D, D1
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
consolidare a loviturilor cu întoarcere. 4. Joc 3:3 în care apărătorii (E,C,F) sunt la început semiactivi, apoi activi, iar atacanții (A,B,D) încearcă să își mențină posesia mingii. După un anumit număr de repetări apărătorii devin atacanți. 5. Joc 3:4 în care elevii atacanți (A,B,C) încearcă prin combinații să depășească cei 4 elevi apărători (D, D1, D2, D3) care au rolul de a închide orice culoar de pătrundere a atacanților și de a se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
3 în care apărătorii (E,C,F) sunt la început semiactivi, apoi activi, iar atacanții (A,B,D) încearcă să își mențină posesia mingii. După un anumit număr de repetări apărătorii devin atacanți. 5. Joc 3:4 în care elevii atacanți (A,B,C) încearcă prin combinații să depășească cei 4 elevi apărători (D, D1, D2, D3) care au rolul de a închide orice culoar de pătrundere a atacanților și de a se dubla reciproc. D la început îndeplinește funcția de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
că elevii și-au consolidat aceste procedee tehnice, se poate introduce finalizarea cu piciorul sau prin lovirea mingii cu capul. 9. Acțiuni de joc între un grup de elevi apărători plasați inițial în dispozitivul de 4+1 și patru elevi atacanți, plasați în zonele lor de atac. Elevii atacanți realizează manevre de atac și finalizare, iar cei patru elevi apărători îi urmăresc strict pe zona de atac. Jucătorul liber acoperă întregul grup defensiv în acțiune. Profesorul conduce de la centru și după
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
se poate introduce finalizarea cu piciorul sau prin lovirea mingii cu capul. 9. Acțiuni de joc între un grup de elevi apărători plasați inițial în dispozitivul de 4+1 și patru elevi atacanți, plasați în zonele lor de atac. Elevii atacanți realizează manevre de atac și finalizare, iar cei patru elevi apărători îi urmăresc strict pe zona de atac. Jucătorul liber acoperă întregul grup defensiv în acțiune. Profesorul conduce de la centru și după fiecare fază epuizată repune o nouă minge în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
zone și linii, creșterea vitezei de joc, menținerea legăturii între compartimente, etc. Acțiunea se reia mereu de la o poartă la cealaltă. 12.Menținerea posesiei mingii 5 la 5 cu marcaj om la om. Se dau sarcini de joc pentru elevii atacanți: pasă precedată de dribling, cu două atingeri de minge și apoi dintr-o singură atingere și pentru elevii apărători: deposedarea adversarului direct prin intercepție sau prin alunecare. 13.Exercițiu tehnico-tactic 4 la 4 în care patru elevi atacanți acționează împotriva
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru elevii atacanți: pasă precedată de dribling, cu două atingeri de minge și apoi dintr-o singură atingere și pentru elevii apărători: deposedarea adversarului direct prin intercepție sau prin alunecare. 13.Exercițiu tehnico-tactic 4 la 4 în care patru elevi atacanți acționează împotriva a patru elevi apărători, care marchează în zonă. Elevii atacanți combină între ei numai prin pase directe, se demarcă permanent, își schimbă locurile încercând să mențină cât mai mult posesia mingii. Pentru finalizare vor acționa numai când unul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și apoi dintr-o singură atingere și pentru elevii apărători: deposedarea adversarului direct prin intercepție sau prin alunecare. 13.Exercițiu tehnico-tactic 4 la 4 în care patru elevi atacanți acționează împotriva a patru elevi apărători, care marchează în zonă. Elevii atacanți combină între ei numai prin pase directe, se demarcă permanent, își schimbă locurile încercând să mențină cât mai mult posesia mingii. Pentru finalizare vor acționa numai când unul din ei se află într-o poziție favorabilă. 14.Exercițiu tehnico-tactic 6
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
linia de centru. Jocul începe printr-o degajare a portarului. Echipa care interceptează atacă, iar cealaltă se apără. Jucătorii echipei în apărare, dacă interceptează mingea, sunt obligați s-o ducă la centrul terenului, de unde vor începe din nou jocul, devenind atacanți. Câștigă echipa care înscrie mai multe goluri. 15.Joc de verificare 7 la 7. Se va urmări: precizia deposedării adversarului de minge; perfecționarea combinațiilor între jucători; eficiența șutului la poartă; omogenizarea relațiilor dintre compartimente; marcajul atent în apărare pe zone
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a citi jocul - capacitatea de neutralizare a adversarului - capacitatea de a contra ataca C) Centru - capacitatea de a stăpâni poziția lor - capacitatea de a controla balonul si de a fi amenințător pentru adversar - capacitatea de a executa eficient pase pentru atacanți - capacitatea de a obține eliminări D) Extreme - capacitatea de a marca goluri de la distanta - capacitatea de a avea lansări eficiente E) Portarii - capacitatea de a bloca - capacitatea de a da pase lungi si precise - capacitatea de a simți jocul - capacitatea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
își desfășoară activitatea începând de la mijlocul terenului până la poarta adversă, finalizând acțiunile de atac. 3.1.2 Sarcinile jucătorilor în apărare. Sarcinile jucătorilor în apărare se caracterizează printr-o mai mare elasticitate, echipa este considerată un tot unitar, nefragmentat în atacanți pe de o parte și apărători pe de altă parte. Prin adoptarea apărării combinate sau pe zonă se mărește elasticitatea apărării, iar în atac acționându-se după faza de joc, înaintașii au libertate mai mare de acțiune. Ca urmare a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
efortului între toți jucătorii. Acest sistem are la bază "apărarea în zonă". 3.1.3 Sarcinile de bază pe compartimente și posturi 1. - Portarul apără propria poartă folosind mijloacele specifice acestui post. Este în ultimă instanță ultimul apărător și primul atacant. 2. - Linia de fundași are ca sarcină de bază organizarea apărării porții ș i împiedicarea adversarului de a înscrie goluri. 3. - Linia de mijlocași are următoarele sarcini principale: - asigură o legătură tactică permanentă între linia de fundași și cea de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]