9,111 matches
-
inferioară se formează un puf cenușiu-violaceu. Zonele pătate se necrozează și se usucă, iar pe păstăi se constată pătrunderea agentului în boabe. Prevenire și combatere. Măsurile preventive ca: asolament de 4 ani, folosirea la semănat de sămânță sănătoasă, îngroparea resturilor atacate și semănarea de soiuri rezistente, sunt suficiente pentru a avea o cultură sănătoasă. Pentru a avea mai multă siguranță, se recomandă tratarea semințelor cu: Apron 35 SD-0,2 kg/t săm. Soiul Perla de Mai este tolerant la mană. 2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
centrale uscate ale petelor cu timpul devin cenușii și prezintă mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte păgubitor, deoarece în dreptul petelor lungi de 1 cm, țesuturile sunt denivelate, tulpina se strangulează și partea superioară a plantei se usucă. Păstăile atacate au pete circulare, brune sau cafenii-cenușii, adâncite, cu puncte mici negre. Cu cât atacul pe păstăi se instalează mai devreme, cu atât pagubele sunt mai mari și chiar dacă se formează boabe, acestea au tegumentul zbârcit, cu pete galbene sau cafenii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunze și tulpini de pete de decolorare, în centrul cărora apar puncte mici, prăfoase, de culoare brună-deschis. Mai târziu apar pete pe care se deschid grupuri de spori negri, mai numeroase pe partea inferioară a frunzelor (fig. 42). Plantele puternic atacate se usucă prematur și prezintă boabe șiștave în păstăi. Boala este prezentă și pe plantele de laptele câinelui care au frunzele lățite, îngroșate, aproape circulare cu puncte mici, negre (fructificații cu spori mici), pe fața superioară și cupe mici (fructificații
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vară, iar peste iarnă rezistă sub formă de sporii de rezistență din care, în primăvara următoare vor germina și vor da infecțiile primare. Prevenire și combatere. Rotația culturii, dublată de măsurile de igienă culturală (strângerea și arderea resturilor de plante atacate), asigură sănătatea plantelor din viitoarele culturi. În cazul unor infecții puternice, ce duc la depășirea pragului economic de dăunare și există riscul uscării culturii se vor face tratamente cu: Poliram Combi PU-0,3 %. Plantele leguminoase (fasole, mazăre, bob etc.) mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cercetătorii care au evaluat pagubele produse de această boală, au stabilit că în câmp acestea variază între 1-5 % și 10-15 % în depozite, iar uneori, în depozitele prost aerisite, ele pot fi de până 70 %. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele atacate rămân pitice cu tulpini subțiri, internodii scurte și ramuri orientate în sus. Frunzele sunt răsucite spre fața superioară, tari și la lovire au un sunet metalic datorită acumulărilor de amidon din țesuturi (fig. 47). Aceste simptome apar datorită faptului că
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
faptului că baza tulpinilor este atacată și amidonul din frunze nu coboară la tuberculi. Baza tulpinii are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea vaselor. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acesteia. Coaja tuberculilor nu este afectată. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din pământ, dar în cazul în care intervine o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
amănunțite sunt făcute de Tr. Săvulescu, Ana Hulea în 1947 și de Hulpoi și col. în 1964; ei au remarcat o frecvență deosebită a acestei boli în Transilvania și Nordul Moldovei, în zonele unde s-a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantăm, mai ales în terenurile unde în anii trecuți am observat atacul. Prevenire și combatere. Atacul acestei bacterii este mult mai mare în terenurile care nu au aciditate, așa încât folosirea îngrășămintelor ce cresc aciditatea va reduce și procentul de plante atacate. Îngrășămintele cu azot măresc sensibilitatea plantelor, iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale bacteriei. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
azot măresc sensibilitatea plantelor, iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale bacteriei. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Cultivarea de lucernă sau soia poate reduce procentul de atac al acestei bacterii deoarece, o bacterie (Bacillus subtilis), frecvent găsită în pământul cultivat cu soia, produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Polonia, Suedia, Rusia, iar pentru România este considerată boală de carantină deși, în Moldova a fost găsită încă din 1929. Pierderile anuale sunt relativ mici, deși uneori pot ajunge la 50 % (B. Plămădeală, 1987). Simptome. Plantele atacate manifestă către sfârșitul perioadei de vegetație o ușoară veștejire a frunzelor inferioare și o decolorare a acestora în verde-pal, apoi în galben, înainte de uscare. În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor cu vase conducătoar, în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor cu vase conducătoar, în apropierea tulpinilor subterane. Într-un stadiu mai avansat, în zona inelului cu vase conducătoare apar caverne în care țesuturile sunt înmuiate (fig. 49). Tuberculii atacați, prin presare elimină din caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are crăpături neregulate, stelate. Transmitere-răspândire. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi, iar atacul este amplificat dacă se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
creșterii neuniforme a țesuturilor și a colorării lor în brun-negru, această formă se poate confunda cu atacul de râie neagră. Dacă după instalarea bolii intervine o vreme secetoasă, sub veziculă, se formează un strat de celule moarte ce izolează zona atacată. Atacul pe partea subterană a tulpinilor, pe tulpini subterane și rădăcini se manifestă sub formă de mici pete brune și gale de 1-10 mm în diametru. Tuberculii și părțile suterane afectate de râia făinoasă pot fi ușor atacate și de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
izolează zona atacată. Atacul pe partea subterană a tulpinilor, pe tulpini subterane și rădăcini se manifestă sub formă de mici pete brune și gale de 1-10 mm în diametru. Tuberculii și părțile suterane afectate de râia făinoasă pot fi ușor atacate și de alte ciuperci sau microorganisme saprofite ce pot intra în rănile provocate de râia făinoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în pământ sub formă de spori de rezistență a căror viabilitate este de 3-5 ani. În timpul perioadei de vegetație, la temperaturi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
să nu urmeze carof după cartof sau vinete, limitează atacul acestei ciuperci. Corectarea reacției pământului (să nu fie aciditate) împiedică evoluția ciupercii așa încât se va evita administrarea de îngrășăminte minerale, recomandând pe cele organice (gunoi de grajd), bine fermentate. Tuberculii atacați vor fi folosiți în furajare numai după fierberea lor, deoarece sporii de rezistență nuși pierd viabilitatea prin trecerea prin tubul digestiv al animalelor și în acest caz prin administrarea îngrășămintelor organice se aduce ciuperca în tarla. 3.1.11. Mana
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică. În condiții de temperatură scăzută (+10, +15șC) și umiditate ridicată se brunifică codițele frunzelor și chiar vârfurile lăstarilor împreună cu toate frunzele superioare. Tuberculii atacați au pe suprafața lor zone brune cenușii, cu țesuturile puțin scufundate. În timp, pe suprafața zonei brune se observă cum progresează spre centru o colorație cenușie-difuză. Secțiunile atacate ținute în mediu umed și la temperatură de 20-25șC se acoperă rapid
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunifică codițele frunzelor și chiar vârfurile lăstarilor împreună cu toate frunzele superioare. Tuberculii atacați au pe suprafața lor zone brune cenușii, cu țesuturile puțin scufundate. În timp, pe suprafața zonei brune se observă cum progresează spre centru o colorație cenușie-difuză. Secțiunile atacate ținute în mediu umed și la temperatură de 20-25șC se acoperă rapid cu un puf alcătuit din miceliul ciupercii (fig. 52). Transmitere-răspândire. Transmiterea bolii de la un an la altul este asigurată de tuberculii mănați care au rămas în stocul materialului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau în asolamente de scurtă durată. Descrisă în 1879 în Germania, boala a apărut și la noi în țară mai întâi la vinete (1943) apoi în 1959. C. Dobrescu și A. Volcinschi o semnalează pe cartof și tomate. Simptome. Plantele atacate se observă mai ușor în timpul verii, când devin debile și își încheie ciclul de vegetație cu câteva săptămâni mai devreme. Veștejirea plantelor care apare de regulă după înflorire și poate avea loc treptat la întreaga plantă sau se usucă numai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
când devin debile și își încheie ciclul de vegetație cu câteva săptămâni mai devreme. Veștejirea plantelor care apare de regulă după înflorire și poate avea loc treptat la întreaga plantă sau se usucă numai o parte a acesteia. Pe plantele atacate se observă târziu în toamnă pete brun-cărămizii, acoperite de fructificațiile ciupercii. La secționarea tulpinilor se observă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 54). Transmitere-răspândire.Transmiterea ciupercii în pământ se face prin sporii de rezistență prezenți pe resturile vegetale ale tomatelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
variază între 20-30șC, atacul fiind condiționat și de prezența în pământ a nematozilor ce rănesc plantele. Prevenire și combatere. La alegerea terenurilor pentru amplasarea cartofului trebuie să se țină seama de prezența acestor ciuperci în pământ. În culturile semincere tufele atacate se vor distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. În culturile semincere tufele atacate se vor distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. 3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pentru amplasarea cartofului trebuie să se țină seama de prezența acestor ciuperci în pământ. În culturile semincere tufele atacate se vor distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. În culturile semincere tufele atacate se vor distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. 3.1.15. Alternarioza cartofului Alternaria porri f.sp.solani și A. tenuis Alternarioza sau “arsura timpurie” a cartofilor apare în zonele sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Speciile genului Fusarium ce parazitează cartoful produc simptome variate. Fusarium oxysporum produce o ofilire în masă a plantelor și chiar pieirea lor, plantele prezentând un ritm încet de creștere, ceea ce se observă printr-o neuniformitate a înălțimii plantelor. Tuberculii atacați au pulpa apoasă, putrezesc, frunzele se ofilesc, se îngălbenesc și se usucă, iar tulpinile ca și tuberculii prezintă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 55). Fusarium solani var. eumartii produce o îngălbenire a limbului frunzelor, urmată de brunificarea frunzelor de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aceștia sunt slab dezvoltați, bruni, ușor putreziți și abia ies la suprafața bilonului. Atacul la tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet, care se vor transforma în pete brune și va produce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din pământ, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la suprafața bilonului. Atacul la tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet, care se vor transforma în pete brune și va produce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din pământ, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele atacate nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se smulg ușor din pământ, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele atacate nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu coaja aspră. Pe suprafața tuberculilor apar bășici ce devin prin uscare și înnegrire, scleroți turtiți ca niște plăci negre de 1-4 mm în diametru ce sunt ușor înfipți în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile, întreg frunzișul este brunificat și uscat, putând apărea pete brune alungite chiar și pe cozile frunzelor. Rădăcinile de la sfeclele atacate rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat (fig. 64). Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută de semințe mici, cu o slabă facultate germinativă. Transmitere-răspândire. Sporii rămași pe pământ și pe resturile vegetale, rămân viabili
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]