3,106 matches
-
răsare clară și mare, cum a fost în adevăr. [26 februarie 1882] ["ÎN SFÎRȘIT, DUPĂ ZECE ZILE"] În sfârșit, după zece zile de așteptare a apărut discursul ținut de d. V. Boerescu la 14 februarie în meetingul roșu din sala Ateneului. A apărut, caracteristic, ca suplement la " Romînul" căci d. Boerescu însuși e un suplement cam târziu, și de prisos al partidului roșu, care, cu bunul simț al gardelor lui Serurie, a și afirmat cu drept cuvânt în acea memorabilă seară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ține pe țară atâtea zeci de mii de chile de grâu pe an și care pretinde a reprezenta viitorul țării când caută a semăna cu panglicarul țărigrădean din Strada Doamnei. [7 aprilie 1883] 284 {EminescuOpXIII 285} ["PRIN DISCURSUL ȚINUT LA ATENEU... "] Prin discursul ținut la Ateneu d. C. A. Rosetti a continuat a afirma că colegiile superioare sunt coruptibile din cauza micului număr; că se fac întregiri, se speculează voturile ș. a. m. d. Nu noi vom fi aceia cari să contestăm cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mii de chile de grâu pe an și care pretinde a reprezenta viitorul țării când caută a semăna cu panglicarul țărigrădean din Strada Doamnei. [7 aprilie 1883] 284 {EminescuOpXIII 285} ["PRIN DISCURSUL ȚINUT LA ATENEU... "] Prin discursul ținut la Ateneu d. C. A. Rosetti a continuat a afirma că colegiile superioare sunt coruptibile din cauza micului număr; că se fac întregiri, se speculează voturile ș. a. m. d. Nu noi vom fi aceia cari să contestăm cu desăvârșire aceasta, căci pădure fără de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a afirma că colegiile superioare sunt coruptibile din cauza micului număr; că se fac întregiri, se speculează voturile ș. a. m. d. Nu noi vom fi aceia cari să contestăm cu desăvârșire aceasta, căci pădure fără de uscături nu se poate. Oratorul de la Ateneu cată să fi cunoscând pe amicii săi politici din colegiul I și să fi știind, în calitate de fost staroste, cam ce fel de deprinderi și ce spirit negustoresc vor fi adus și în colegiul I, al proprietății istorice, oamenii banului și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Și buni chirurgi sunt în privința aceasta cei doi părinți ai demagogiei noastre, anarhistul din Strada Doamnei și autoritarul de la Florica. Dar la toate tiradele neuropatice - se știe că d. C. A. Rosetti sufere de amețeli, cum a spus-o la Ateneu - răspundem în mod constant: Nu credem că mai credeți în ceva! [16 aprilie 1883] ["E ÎNVEDERAT CĂ REFORMA ELECTORALĂ... E învederat că reforma electorală, în favorul căreia s-a declarat în sfârșit și d. Ioan Brătianu, nu tinde la alta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prezident se coboară însuși la rolul de agitator, de unde ne fericește cu cele mai curioase teorii asupra istoriei române sau a dreptului român vechi, pe cari le cunoaște atât de bine ca și pe-ale Chinei. 288 {EminescuOpXIII 289} La Ateneu, înconjurat de sute de lefegii cari nădăjduiesc întru d-sa, nu s-a sfiit a calomnia pe adversarii săi politici. Despre Lahovărești a zis de ex. că n-au tradiții în țară, că nu cunosc țara nefiind de la descălecare. Ca și când
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Oster. April 7, 2007. 53. Wright SM, Kern DE, Bass EB: Innovations in education and clinical practice. J Gen Intern Med. 1999;14:775-6. 54. http://www.bris.ac.uk/Depts/BMSC/ Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 1 128
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
viitoarea A.R.: „Societatea filosoficească din Mare Principatul Ardealului” (1795), Societatea literară (1822) din Brașov, continuată de Societatea literară (București, 1827), Societatea medicilor și naturaliștilor din Iași (1834), Societatea literară (1836), transformată apoi în Asociația literară a României (1845), Societatea Ateneului Român (Iași, 1860), Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român (Astra) (Sibiu, 1861), Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina (1865) etc. Ideea înființării unei societăți academice sau a unei „academii” a fost susținută de cei mai
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
la care mă refer în aceste rânduri e, în ultimă instanță, unul în care și noi, scriitorii, suntem implicați, cu atât mai mult, cu cât, în fond, e vorba de o modalitate a poeziei. În București, a avut loc, la Ateneu, o expoziție care, în mod normal, ar fi trebuit să fie privită ca un eveniment: expoziția Ion Sava. Sunt uimit de lipsa ei de ecou. Expoziția s-a închis acum vreo două săptămâni fără ca între timp să fi apărut acele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
1901- 1904), un colaborator apropiat al lui Spiru Haret. În calitate de inspector general al învățământului, ia parte la congrese de educație din străinătate. În 1921 este ales membru corespondent al Academiei Române. A fost secretar și vicepreședinte al Comitetului de conducere al Ateneului Român. În domeniul istoriei literare, A. a elaborat unele studii cu caracter de popularizare, publicate în periodice, și a întocmit ediții, antologii, biografii de scriitori și manuale ce se adresau în primul rând elevilor. Dintre acestea merită reținute Din biografiile
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
al lui Teodor Adam, preot. După ce a absolvit Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Iași (1958), a funcționat ca profesor de limba română (1958-1961), metodist la Casa Regională a Creației Populare din Bacău (1964-1965), iar din 1965 redactor la revista „Ateneu” din Bacău, unde, începând cu 1990, este redactor-șef. Debutează în revista „Flacăra Iașului”, cu poezie, în 1954. Prezență discretă în lumea literară, definitiv legat de revista băcăuană „Ateneu”, A. este un introspectiv, urmăritor de aventuri regresive, elegiac în cadrele
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
Creației Populare din Bacău (1964-1965), iar din 1965 redactor la revista „Ateneu” din Bacău, unde, începând cu 1990, este redactor-șef. Debutează în revista „Flacăra Iașului”, cu poezie, în 1954. Prezență discretă în lumea literară, definitiv legat de revista băcăuană „Ateneu”, A. este un introspectiv, urmăritor de aventuri regresive, elegiac în cadrele „vitaliste” ale poeziei și atent la meandrele psihologice chiar în plin dinamism epic. A debutat (sub un moto din Mateiu I. Caragiale) cu volumul Țara de lut sau Scrisorile
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
Văratec. La Galați, A. ar fi redactat gazeta unionistă „Libertatea Dunării”, iar la Botoșani, ziarul democrat „Independentul” (1862), despre care s-au păstrat vagi informații, și „Terra de sus” (1866). Versurile, cu nimic relevabile, i-au apărut în „Steaua Dunării”, „Ateneul român” în „Lumina” lui B. P. Hasdeu și în volumul Din versurile lui I. V. Adrian (1871). În paginile „Bondarului”, A. combate vehement „reacțiunea”, adică pe cei ce în țară sau în afara granițelor ei se opuneau procesului de consolidare a
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
Între 1967 și 1982 (când se pensionează) este cercetător la Institutul de Cercetări Pedagogice din București. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza Opera literară a lui G. Călinescu (susținută în 1973). Colaborează la „Jurnalul literar”, „Bacăul”, „Moldova”, „Ateneul cultural”, „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri” ș.a. Marcat de opera și personalitatea lui G. Călinescu, de care s-a simțit profund atras în anii studenției, A. se dedică cercetării contribuției artistice și jurnalistice a acestuia. Teza de doctorat, publicată
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
După 1990 a predat, ca profesor-asociat, cursuri de teatrologie la Academia de Teatru și Film și la Universitatea Ecologică din București. Debutează în 1954, cu cronici și recenzii, la „Viața românească”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Teatrul”. Debutul editorial îl constituie antologia de poezie Patrie și libertate (I-II, 1958), care reintroduce în circulație autori puțin cunoscuți la începuturile regimului comunist. Îngrijește numeroase ediții de popularizare din operele scriitorilor români ai secolului al XIX-lea (V.
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
Academia de Artă „George Enescu”. Este doctor în filologie din 1976. Debutează în 1965 la „Iașul literar” și colaborează cu articole de teorie literară și comentarii de artă la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Arta plastică”, „Ateneu”, „Moldova” ș.a. A folosit uneori pseudonimul George Perfir. Preocupat de delimitarea conceptului de sentiment al naturii în opera literară, M. i-a consacrat o substanțială monografie, Sentimentul naturii în proza românească a secolului al XIX-lea (1978), punctele de referință
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
unde va lucra ca bibliotecar la Comunitatea Evreiască (1946-1949), ca funcționar la Uniunea Scriitorilor (până la pensionare, în 1973) și ca secretar al Biroului Uniunii Scriitorilor (1950-1969). Colaborează la „Națiunea”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Literatorul” ș.a. Debutează cu proză în revista „Adam”(1939), iar primul volum, Povestire, îi este tipărit în 1942. Cărțile sale cuprind povestiri moralizatoare, scrise cu predilecție la persoana întâi, discrete, pline de vervă, aducând în scenă personaje anonime cu
MARCIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288003_a_289332]
-
Studenților din Iași. Debutează cu versuri, aproape concomitent, în revistele „Familia” și „Amfiteatru” (1974), fiind prezentat de Ștefan Aug. Doinaș, respectiv de Constanța Buzea. Între 1979 și 1982 ocupă funcția de secretar general de redacție la „Opinia studențească”. Colaborează la „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. Prima plachetă de versuri, Nunta în sâmbure (1975), apare în caseta Zece poeți tineri și se bucură de o bună primire. De altfel, anul următor obține Premiul „Nicolae Labiș”. Amiaza câmpiei (1977
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
al Departamentului Central European (1981-1984), consilier (1989). A mai fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1987-1988). Din 1994 este însărcinat cu afaceri ad-interim la Ambasada Română din Macedonia. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ș.a. Debutează ca traducător în 1970 și își publică prima carte, monografia Republica Populară Polonă, în 1972 (în colaborare cu Lucia Badea). Monografia Ioan Paul al II-lea, papă pentru mileniul al III-lea (2000), bogat nutrită documentar, prezintă personalitatea
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
redacția revistei „Parlamentul”, apoi ca expert juridic la Camera Deputaților (1994-1998), după care va practica avocatura în Baroul București. Debutează în ziarul „Viața nouă” din Galați (1963), cu poezia Simfonia muncii, semnată N. Grigore. Colaborează la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tomis”, „Flacăra”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „România literară”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Porto-Franco”, „Familia”, „Ramuri” ș.a. Prima carte de versuri, Insula (1973), și multe dintre cele publicate ulterior de M. proiectează, cu o reală forță de sugestie, pitorescul Brăilei, farmecul peisajului dunărean, atmosfera bălților și a
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
orașul natal Liceul „Dimitrie Cantemir”, Liceul de Artă „Octav Băncilă”, secția de muzică, și Facultatea de Construcții Civile și Industriale a Institutului Politehnic „Gh. Asachi”, luându-și licența în 1976. Colaborează cu poezie la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Revista cultului mozaic”, „Ramuri”, „Dacia literară”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. Frecventează cenaclul ieșean Junimea. Între 1990 și 1991 lucrează ca redactor la Editura Omnia din Iași. Emigrată în Israel în 1991, este inginer constructor la Societatea de Electricitate din Haifa. Colaborează
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
magazin literar”, „Floare de foc”, „Munca literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Familia”, „Însemnări ieșene”, „Cuvântul liber”, „Jurnalul literar”, „Abecedar”, „Manifest”, „Meridian”, „Teatrul Național”, „Claviaturi”, „Acțiunea literară”, „Afirmarea”, „Flori de câmp”, „Pan”, „Veac nou”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Cronica”, „Argeș”, „Ateneu”, „Orizont”, „Ramuri”, „Teleormanul”. A semnat, la începutul carierei, Ion Manolescu. Prima sa carte de versuri, Odihna neagră, a apărut la editura revistei „unu” în 1936, iar cea de-a doua, Muntele ascuns (1938), în colecția editorială „Frize”, inițiată de Mihail
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
cu volumul de proză Anna sau Pasărea paradisului, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor; este, în același an, coautor la volumul colectiv de reportaje Vine istoria (alături de Vasile Sălăjan și Nicolae Prelipceanu). Colaborează cu proză, reportaje, critică literară, eseuri în „Tribuna”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Vatra” ș.a. Romanelor Cel iubit (1976) și Caii sălbatici (1981) li se adaugă o carte de însemnări, pagini de jurnal și note de lectură intitulată Pe cont propriu (1986) și o alta, care ezită
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
a anilor ‘60. Imediat după absolvire (1966), devine redactor al Studioului de Radio Iași; în această calitate intervievează majoritatea scriitorilor importanți ai timpului, realizează comentarii critice, prezentări de carte, emisiuni cu specific folcloric. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Viața studențească” ș.a. Debutează în 1959, cu versuri, la ziarul „Viața nouă” din Galați. Figurează cu un grupaj de poeme în antologia Poezia ieșeană contemporană (1968). Cele trei volume antume ale poetei - Fructul apei (1969), Ziua dragostei (1972), În așteptarea
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
Din 1994 este profesor la Catedra de istoria literaturii române a Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza”. A fost distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” (1975) și cu Premiul „Timotei Cipariu” (ex aequo, 1979) ale Academiei Române, cu premiile revistelor „Ateneu” (1993) și „Convorbiri literare” (1998), precum și cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1999). Primele articole de critică literară, pamflete (unul la adresa lui Mihai Beniuc) și traduceri i-au apărut în revista samizdat „Cuvântul nostru”, scoasă de studenții filologi ieșeni în anii
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]