64,210 matches
-
de alți scriitori, ci în general a modului în care un scriitor este marcat de contextul istoric, social și cultural. În stiință cum stau lucrurile? Caracterul de ștafetă al creației științifice este mai clar și mai explicit, gradul de explicitare atingând maximul în matematică. Caracterul de construcție organică, de organism care se dezvoltă prin acumulări și eliminări, este impresionant. Are o legătură acest fapt cu pretenția (pe care ați combătut-o în numărul pe mai 2006 al revistei "Idei în dialog
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
pentru a proteja matematica românească, au acceptat o anumită colaborare cu puterea politică; dar dezamăgirea lor a fost atât de mare, încât ei au plătit cu viața creditul pe care l-au acordat unei puteri totalitare. Punctul culminant a fost atins în anii '70, cînd a fost desființat Institutul de Matematică al Academiei. Au fost și unii care au stat la închisoare, au existat și disidenți și rezistenți, dar nu au lipsit nici gesturi de cădere morală. Ce puteți spune despre
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
verde, în direcția barierei albe, scunde, salva celei dintâi țevi și lovea pasărea, iar cea de a doua se auzea aproape simultan cu prima. Când porumbelul cădea cu capul înainte, doar cei mai buni trăgători vedeau secunda salvei a doua atingând pasărea gata moartă în văzduh. n
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
lor". Constatând toate acestea, Tacitus conchide cu amărăciune "astfel delatorii, această categorie inventată spre dezastrul statului, care n-a putut fi stăpânită nici prin pedepse, a fost încurajată prin răsplăți". Delațiunea și delatorii sunt o realitate a imperiului care-și atinge un punct culminant în timpul domniei lui Nero. Aspirând către tipul de monarhie specific Orientului, disprețuind tradiția și spiritul roman autentic pe care voia să-l abolească, dorind strămutarea capitalei imperiului la Alexandria, împăratul artist s-a sprijinit în special pe
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
Macedonia. S-a stins din viață la 49 de ani - de inimă. Tot atât fuma străbunicul meu patern, doctorul Mihai Millotianu, medicul primar al orașului Turnu Severin. La ieșirea din cabinet a unui pacient aprindea o țigare, pe care o atingea - incomplet - de cum intra următorul. Dacă pacientul tușea - Turnul Severin era orașul cu cea mai ridicată cotă de tuberculoși din Vechiul Regat - era cu severitate consiliat să se lase de fumat. Zeci de țigări fumegânde se adunau într-o încăpătoare scrumieră
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
Facultății de Filozofie din Universitatea București (1991), a Facultății de Sociologie și Asistență Socială din Universitatea București (2001) și doctor în științe politice din 2004 - este că emanciparea femeii nu se va putea realiza cu adevărat cîtă vreme democratizarea modernă atinge numai spațiul public, neglijîndu-l sau influențîndu-l prea puțin pe cel privat. Cu alte cuvinte, cît timp femeia este egală bărbatului în societate, dar subordonată lui în familie, atîta timp emanciparea rămîne un cuvînt fără acoperire. Concluzia este că autonomia femeii
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
haotic. Nu mă puteam scula de jos, deliram. Trăiam acest gest care este unul al urii, o muțenie a cuvântului meu lăuntric, iar o trecere atât de bruscă de la bine la rău, nu poate fi decât ceva demonic. Tot ce atinge el cu privirile sale murdărește, distruge, tocmai pentru că gesturile lui, gândurile lui sunt demonice. Egoismul are ceva demonic În el. O, Doamne, când mă ridic de jos, cu Încetinitorul, văd totul În jurul meu altfel, deși nimic nu s-a schimbat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
este teamă să privesc demonul În ochi, omul rău care este din nou prezent, din nou pregătit să ucidă, să lovească Îl pot privi. De data aceasta omul are o armă ucigătoare În mâini. E pregătit să ucidă dacă mă ating de mâncarea aceea. Eu Îmi dau seama câtă nevoie am de ea, cât Îmi este de necesară. Mâncarea aceasta mi-a fost dată din nou și eu nu pot ajunge la ea, poate că nu pot să lupt pentru ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
beton a separat familii, a strivit iubiri, a distrus tot ceea ce oamenii aveau mai scump. O lacrimă Îmi alunecă pe obraz. Dar soarele o usucă repede, iar peste ultimele rămășițe ale zidului văd două flori apropiate, două flori care se ating. Mă uit atent și văd cum fiecare are rădăcinile Într-una dintre părțile zidului. Iată că mamutul care a despărțit Europa În două este astăzi cucerit de două flori. Natura găsește Întotdeauna o cale... Noaptea strălucește tăcut. Pare să se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de multe ori cu Întâlnirile mediate de... microfon. Grigore Vieru și Vasile Tarateanu fascinează prin devotamentul pentru adevărul limbii și istoriei romanești. Iar inima, ea știe că martirii sunt printre noi și nici nu-i atât de greu să-i atingi și să-i asculți. Primele Întâlniri cu academicianul Grigore Vieru au fost prin mijlocirea (cum altfel?) cuvântului scris. Prin poeziile care veneau tumultoase din suferințele, abisul trăit sub comunism. Și nu chiar orice fel de comunism. Tocmai cel de factură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Atunci profesorul nostru drag, ne-a adus și am văzut, pentru prima dată, cartea de vizită a lui Eminescu, din vremea când era prim-redactor al ziarului Timpul. Aceasta făcea parte din colecția sa personală. Ne-a lăsat s-o atingem numai cu privirea. Fiecare dintre cei 36 de elevi ai clasei, au simțit emoția acestei atingeri. Spre norocul nostru, din cei patru ani de școală, ne-au mai rămas Încă 11 trimestre În care să fim Îndrumați de profesorul Augustin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aflat În greva foamei, Teodor Mărieș. Agresiunile Parchetului prin agenții săi, contra acestui om par secvențe din filmele perioadei staliniste - agresiuni mediatice multiple direct de la Procurorul General, agresiune fizică de la un milițian care poartă azi o uniformă de jandarm, dar atins de „sindromul Vietnam” - dispreț și lăsarea prelungită În greva foamei sub pretextul de sorginte securistă - că trebuie să scrie Curtea negru pe alb, ca pentru analfabetul judiciar, ca acces la dosar Înseamnă și eliberarea de fotocopii... Și le-a scris
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
din 1906 (Exposition générale roumaine de 1906); ideea organizării acestui eveniment de proporții a fost inspirată de expozițiile universale, naționale și regionale la modă la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX; intenția viza, pe de o parte, afirmarea maturității atinse de Stat în toate domeniile, iar, pe de alta, furnizarea unei imagini identitare. Din acest punct de vedere, Carmen Popescu consideră că Expoziția generală română (iunie - noiembrie 1906, București, Parcul Filaret, în prezent Parcul Carol) încheie perioada de tatonări de la
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
de serviciile secrete. O vreme, Traian Băsescu a nutrit aceeași iluzie. Când a înțeles că o astfel de instituție nu poate fi controlată în nici un fel, a trecut la dezmembrarea ei. Operațiunea, pe cât de energică, pe atât de eficientă, a atins nervul sensibilității ultragiate a lui Emil Constantinescu. Din nefericire pentru el, e pasul care l-a proiectat în cea mai dezgustătoare mocirlă morală cu putință.
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
scaunului de la toaletă nu seamănă cu cel al florilor proaspete), imixtiunile părinților în viața cuplului sunt tot mai grotești și mai greu de suportat, bolile mai vechi sau mai noi ajung să se manifeste în toată splendoarea lor. Soția este atinsă tot mai des de atacuri de panică, devine cvasi-handicapată, nu mai poate ieși pe stradă, trebuie să fie însoțită chiar și în cabina de w.c. Doctorii ridică neputincioși din umeri, frustrările devin maxime, personajul trăiește disperarea unei permanente stări de
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
în pânza de păianjen a clopotelor lor. *** Totul începe în Bamberg: un orășel universitar, cu mii de biciclete studențești, cu o solidă bază americană în apropiere și, mai ales, cu o mirabilă excepție arhitectonică (căci clădirile medievale nu au fost atinse de nici o bombă în cel de-al doilea război mondial), cu o droaie de catedrale, centru spiritual al catolicismului regiunii numite Franconia, care a fost cucerită de bavarezi în secolul al 19-lea și integrată Bavariei. Pe scurt. Atracțiile turistice
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
mers să o cumpăr pe insula mea, la Groix. Este un carnet de pescar. L-am văzut pe tatăl meu însemnându-și capturile într-un carnet asemănător, făcând bastonașe pe care le unea cu o liniuță orizontală. Când barele se atingeau, mâncam după pofta inimii. Când erau rare, făceam foame. Tatăl meu a fost unul dintre primii care au cerut cu tărie ca insula noastră să-și trimită și ea caietul de doleanțe. Dar nu știa să scrie nici o literă. Așa că
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
dornic să absoarbă, așteptându-și într-o blândă feminitate întregirea sau, dimpotrivă, închis și împlătoșat de orgoliu, suficient sieși, reflectând sigur de el și deformator orice gând ce s-a apropiat din afară, orice durere care încă nu l-a atins?" însă din păcate calvarul așteptării autorului (așteptarea, o așteptare înfrigurată, cu deschidere, am zice, metafizică, e o dimensiune a întregii sale crize), nu se încheie nici în momentul în care un glas se ridică vestind găsirea prețiosului mesaj lăsat în
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
tot mai stufoasă și mai ireconcilibilă a afluenților ei cognitivi. Dacă acum un privitor contemporan ar deschide o ramură oarecare a filozofiei, intrînd în cămara cunoștințelor ei și cercetîndu-le valabilitatea, el ar putea afla stadiul cunoașterii pe care omenirea la atins în cadrul acelei ramuri, ba chiar ar putea trece dintr-o ramură în alta străbătînd treptat toată planta filozofiei. Imaginea aceasta e cea mai potrivită și mai plauzibilă reprezentare pe care ne-o putem face despre evoluția cunoașterii umane și despre
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
pungă cu bani, portofel", adică de conținut al buzunarului: "I-a cardit caraimanul și moara" (Vasiliu 1937; moară fiind o metaforă argotică pentru ceas). Termenul intră adesea în expresii, astăzi destul de cunoscute, cu sensul "a fura din buzunarul cuiva": a atinge la caraiman (pe cineva), a băga mîna în caraiman (,Gestionarii de la Loto bagă mîna în "caraiman", Evenimentul zilei = EZ 1549, 1997; "șeful medicilor țărăniști bagă mâna în Caraiman", Adevărul, 24.04.2000); apar și variații, în expresii mai puțin fixe
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
și pornești din sudul țării, luând-o prin Caransebeș, așa cum am făcut eu în această vară, vei trece negreșit prin momente de coșmar. Căci de la Orșova încolo, pe porțiuni tot mai întinse, drumul este din ce în ce mai prost, este zdrențuit / ciuruit / harcea-parcea, atingând între Lugoj și Timișoara niște inimaginabile culmi ale dezastrului, inimaginabile după așteptările unei minți sănătoase. Pe alocuri nici nu mai arată ca o șosea, ci ca un drum improvizat, apărut pe câmp din rularea repetată a vehiculelor pe acolo. Ai
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
Securitatea, îi judecăm, îi punem la zid pentru răul la care au fost părtași (foarte bine!), dar uităm că ei nu sunt decât personaje secundare (personaje secundare și, în parte, chiar victime) în această montare a răului, dar nu ne atingem de miezul sistemului, de rădăcina răului, de Securitatea însăși, de ofițerii și agenții acoperiți, aceștia rămân de atâta vreme invulnerabili, deasupra și trag de fire cum vor. Viața la televizor Spuneam că viața noastră s-a mutat la televizor. Trăim
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
răstălmăcire sînt în număr de patru: mai întîi, fiindcă această răstălmăcire este un fals; în al doilea rînd, deoarece falsul s-a impus, dovadă fiind preluarea lui fără verificare de presa scrisă; în al treilea rînd, deoarece comentariile iscate au atins un prag al defăimării în fața căruia Patapievici este hotărît să acționeze în instanță pe cei care vor prelua fraza lui Viorel Patrichi; în al patrulea rînd, pentru că răstălmăcirea aruncă o umbră asupra Institului Cultural Român. Îi dăm dreptate lui H.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
pădurea Cotoșmanei și Lângă apa Vodislavei, din volumul următor, Clopotele din Mănăstirea Neamțu, apărut în 1916. Ceea ce nu schimbă cu nimic datele problemei: Gala Galaction și-a dat adevărata măsură a talentului chiar la începutul carierei, fără ca ulterior să mai atingă acest nivel. A mai publicat și patru romane (Roxana, 1930; Papucii lui Mahmud, 1932; Doctorul Taifun, 1933; La răspântie de veacuri, 1935), dar nu a convins. Nu a fost creditat ca romancier, rămânând un povestitor prin excelență. Opera lui Gala
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
sub încordarea naturii. VARIAȚIUNE DESPRE IDEE O auzeam în reflexul sângelui, înălțată-n febră schimbărilor, domesticită-n smârcul curgerii naufragiate. Pe argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre celălalt. Numai dezmățul singurătății îi atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia înclinată a zilei, fugarița pe străzi de copacii cu trotuarele în gură... Și cădea sânge din coasta sărutului cu care ți-am îndrăgostit umbră atârnata
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]