1,276 matches
-
asupra angajaților ar trebui să fie administrat în mod adecvat; 79 K. H. Spencer Pickett, The Essential Handbook of Internal Auditing, John Wiley & Sons Ltd., The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England, 2005, p. 65. 80 Australian/New Zealand Standard, Risk Management Guidelines AS/NZS 4360/2004, p. 27. Guvernanța corporativă 308 îmbunătățirea Managementul riscurilor trebuie să fie realizat într-un mediu propice învățării pentru a fi util. Astfel, modelul include nevoia de îmbunătățire continuă a procesului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de Studii Prospective ĂStrategikon, redactor-șef al revistei bianuale Romanian Journal of Society and Politics și colaborator al Comisiei pentru Politică Externă a Senatului României. Daniel Biró este doctorand în Relații Internaționale la Research School of Pacific and Asian Studies, Australian National University (Canberra, Australia). A absolvit studii masterale în Relații Internaționale și Studiul Conflictelor la SNSPA (București), în Relații Internaționale și Studii Europene la Central European University (Budapesta), în Studii Strategice la Aberystwyth, University of Wales (Marea Britanie). A publicat numeroase
RELATII INTERNATIONALE by MIRON ANDREI, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1500]
-
atent al DZ la bărbați (ce erau cunoscuți printr-o adresabilitate mai scăzută la medic) și scăderea mortalității la aceștia. Studiul AusDiab (103, 31) recent încheiat, ce a investigat 11.247 de subiecți, arată că T2DM afectează 17,9% din australienii între 65 -74 de ani și 23% din cei peste 75 de ani. Prevalența DZ și a TAG (IGT și/sau IFG) a crescut cu vârsta de la 0,3% respectiv 5,4% între 25-34 de ani, la 17,9 respectiv
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
Contending Approaches to International Relations (Princeton). (1969/1995) "The Theory of International Politics, 1919-1969", în B. Porter, The Aberystwyth Papers (London) Retipărit în J. Der Derian (ed.) (1995), International Therory: Critical Investigations (Basingstoke). (1973) "Foreign Policy of Australia", Proceedings of Australian Institute of Political Science (Sydney). (1977) The Anarchical Society: A Study of Order in World Politics (London) (1979a) "Human Rights and World Politics", în R. Petteman (ed.), Moral Claims in World Affairs (London). (1979b) "The State's Positive Role in
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Rights and World Politics", în R. Petteman (ed.), Moral Claims in World Affairs (London). (1979b) "The State's Positive Role in World Affairs", Daedalus, 108. (1982) "The West and South Africa", Daedalus, 111. (1983) "The International Anarchy in the 1980s", Australian Outlook, 37. Bull, H. (ed.) (1984) Intervention in World Politics (Oxford). (1984a) "Justice in International Relations", The Hagey Lectures, The University of Waterloo (Ontario). (1984b) "The Revolt Against the West", în H. Bull și A. Watson (ed.), The Expansion of
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Într-o nouă logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul unicității securizante, trăind relația și nu opoziția, multe tensiuni creatoare de conflicte ar putea deveni "complexități postmoderne care ne îmbogățesc" (L.Hutcheon, 1994:111). Pînă nu demult oricărei distinctivități i se atribuia o valoare negativă." Gîndirea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Nu puține sunt credințele și miturile care pun în relație directă femeia cu natura sau cu unele elemente personificate din natură. De pildă, credința că luna ca personificare a masculinului are relații sexuale cu femeia este destul de răspândită. La fel, australienii, papuașii, grecii, romanii etc. credeau că șerpii se împerechează cu femeile. J.G. Frazer descrie în Adonis felul cum tribul indian komati utiliza șerpi din piatră pentru a influența fertilitatea femeilor tribului. Mai târziu, "în cercurile rabinice se spune că menstruația
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1996. La République à l'école de l'immigration?", Revue française de pédagogie, nr. 117, pp. 53-85. MARROU H.I. (1948). Histoire de l'éducation dans l'Antiquité, vol. 1: Le Monde grec, Le Seuil, Paris. MARTIN R. (1994). "Violence in Australian schools", Criminology Australia, nr. 7, pp. 16-19. MEIER U.. MELZER W. SCHUBARTH W., TILLMANN K.J. (1995). "Schule, Jugend und Gewalt. Ergebnisse einer Schulleiterbefragung in Ost- und Westdeutschland", Zeitschrift für Sozialisationsforschung und Erziehungssoziologie, 15. Jg., Heft 2, pp. 168-182. MELLOR R
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dușman, în același timp.152 Element fundamental în toate sistemele cosmogonice simbol al vieții și al creației, focul se opune apei, ca principiu activ, masculin (yang) și este izomorf păsării Pasărea de foc din mitologia slavilor (Zar-ptica), corbul igni-fer al australienilor, zburătorul din folclorul românesc, Phoenix la popoarele mediteranene. Purificator și dătător de viață, "focul viu" apare în ritualurile și ceremoniile specifice sărbătorilor calendaristice.153 În mitologia românească, focul nou, de primăvară, este sărbătorit de Alimori (Transilvania și Banat), când se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Prin progresele înregistrate în domeniul realizării noilor cipuri, ele pot fi plasate pe filele tuturor documentelor personale. Nici n-a intrat în funcțiune sistemul și se preconizează că musulmanii nu vor accepta să li se „descopere” fața, iar japonezii și australienii nu vor dori să li se ia amprentele digitale. Oricum, pentru securizarea țării, America va echipa 400 de locuri de intrare pe teritoriul său cu aproximativ 4.000 de stații de verificare biometrică. Numai pentru pașapoartele biometrice, Statele Unite vor cheltui
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
niște trîntori indienii ăștia! Cuvîntul "muncă" și opusul său, "lene", aparțin limbajului nostru, al omului modern. Cum am putea, însă, să le numim altfel? Lucrările lui Marshall Sahlins 58 (care se sprijină pe monografii consacrate mai ales grupurilor de aborigeni australieni trăind în Ținutul Arnhem și boșimanilor Dobe din Kalahari, Africa de Sud) demonstrează că nu este vorba despre o particularitate a societăților indiene tradiționale. De exemplu, săptămîna de lucru a boșimanilor (timpul dedicat pe săptă-mînă culesului și vînătorii) este de aproximativ 15
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ar părea (nouă, celor care ni-i imaginăm ducînd o viață aproape animalică, încercînd să supraviețuiască într-un mediu ostil), oamenii din paleolitic trăiesc în general bine. Manîncă pe săturate (s-a calculat că, de exemplu, în grupurile de aborigeni australieni, un individ consumă în medie 2150 de calorii pe zi). În afara unor situații excepționale provocate de catastrofe naturale (secetă ieșită din comun, uragane devastatoare) nu trăiesc sub amenințarea foametei. Iată cîteva observații frecvente în carnetele călătorilor care au parcurs Australia
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
viață existente. Ipoteza noastră (sprijinită pe lucrările lui Pierre Clastres și Marshall Sahlins) este că aceste diferite aspecte sunt indisociabile, se sprijină și se întăresc unele pe altele. Cele șase imposibile structurează, în bloc, lumea. Dacă Guayakii, boșimanii sau aborigenii australieni se organizează pentru a nu munci, o fac pentru a împiedica divizarea societății, inegalitatea. A munci, a produce dincolo de strictul necesar, înseamnă a deschide o breșă, am zice noi un posibil: înseamnă a face posibilă apariția șefilor, "dorința nefastă". Suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Organizați pentru a nu munci, nepăsători și neprevăzători, mulțumiți de condițiile lor de viață (din punctul nostru de vedere, minime), neposedînd mai nimic, dar nedorind să-și îmbunătățească strarea materială, considerînd resursele drept ilimitate, avînd nevoi constante, Guayakii, boșimanii, aborigenii australieni contrazic întru totul ceea ce științele economice ne învață despre om. Pot fi formulate trei ipoteze. Prima care-i vine în minte omului modern este să-i considere pe oamenii epocii de piatră infra-oameni: ființe care au o "mentalitate prelogică 65
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cel mai larg pe care i-l dă Polanyi) este un imposibil constitutiv al anumitor lumi. În același fel în care nu există artă în lumea Navajo, în același fel nu există economie în lumea Guayaki, a boșimanilor sau aborigenilor australieni. Pierre Clastres este, după cîte știm, singurul care acceptă cu totul ideea de societate "aneconomică" pe care o propunem. El vorbește de "societate anti-economică", de "societate de refuz al economiei", de "societate împotriva economiei". Surpiza și neîncrederea pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ședința importantă de miercuri dimineața, timpul petrecut visînd la o promovare, timpul petrecut discutînd despre slujbă la o întîlnire între prieteni etc.? Munca este tot timpul o preocupare fundamentală a omului modern, una din marile sale incertitudini. Guayakii sau aborigenii australieni se organizează împotriva muncii. Omul modern urmărește tot timpul să-și organizeze și mai bine munca, oricare ar fi sensul acestui "mai bine". Muncă și "realitate economică" sunt două idei nedisociabile. Lumea noastră rămîne o lume a muncii: ea crede
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de nevoi este atît de evidentă pentru noi, o percepem drept o realitate umană atît de naturală, încît ne este extrem de greu, dacă nu imposibil, să acceptăm ideea de ființe umane fără nevoi: în ochii oamenilor moderni, Guayakii sau aborigenii australieni sunt ființe umane subdezvoltate. A susține că oamenii au nevoi pe care caută să le satisfacă înseamnă a ne convinge că suntem condamnați la insatisfacție. Proiectul lumii noastre este "insatisfacerea" perpetuă, programul modernizării. Unealta acestui proiect este o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
capacitatea omului de a spune povești este de nestăvilit. CONTINGENȚA LUMILOR ȘI RELATIVISMUL Putem oare explica apariția, nașterea unei lumi pe pămînt? Fiecare lume își inventează poveștile care să-i arate că existența sa este indispensabilă, o necesitate. Guayakii, aborigenii australieni, Kogii, aztecii, omul modern de asemenea, cred că este imposibil să nu fi existat, să se afle pe pămînt din întîmplare, fără rost. Pentru omul modern este imposibil ca poveștile sale explicații raționale, științifice să aibă vreo legătură cu poveștile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
religioase, menită să facă din ei niște "adevărați" australieni. Scopul era așa de bine atins, încît ieșiți de pe poarta acestor școli, aborigenilor li se făcea frică dacă întîlneau pentru prima oară pe stradă un aborigen "sălbatic". Pentru ei, transformați în australieni "obișnuiți", aborigenii întîlniți erau niște "negri". Imposibilul implicit care le era transmis prin educație imposibil să nu fiți și voi niște australieni obișnuiți, adică "albi" le crea realitatea fizică: cînd se aflau între ei sau privindu-se în oglindă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
li se făcea frică dacă întîlneau pentru prima oară pe stradă un aborigen "sălbatic". Pentru ei, transformați în australieni "obișnuiți", aborigenii întîlniți erau niște "negri". Imposibilul implicit care le era transmis prin educație imposibil să nu fiți și voi niște australieni obișnuiți, adică "albi" le crea realitatea fizică: cînd se aflau între ei sau privindu-se în oglindă, nu se mai vedeau "negri". Dezbaterea asupra realității fizice nu poate să nu țină cont de controversa din domeniul fizicii cuantice care a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
iar Wes Whitten m-a ținut în contact cu lumea din afara științelor sociale; Anthony Barnett, Marjorie Bull, Fay Goddard, Jo Habib, Frances Michaelis și Peter Underwood s-au interesat de materiale utile acestui studiu. Salonul de ceai din clădirea Coombs, Australian National University, este demult un teren fertil pentru idei interesante și informații erudite; dintre numeroșii colegi amatori de ceai cărora le sînt îndatorat, trebuie să îi menționez în special pe Lisbeth Haakonssen, Ken Inglis, Harry Rigby și Barry Smith. De
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ethics of advocacy. Stanford Law Review 4:3-23 [163]. Dale, David 1992. The new, improved official liars' handbook. Pymble: Collins Angus and Robertson [105]. Daniel, Glyn Edward 1986. Piltdown and Professor Hewitt. Antiquity 60:59-60 [186]. Daniel, Helen 1988. Liars:Australian new novelists. Ringwood, Vic.: Penguin [107, 286]. Darby, Michael R., and Karni, Edi 1973. Free competition and the optimum of fraud. Journal of Law and Economics 16:67-88 [349]. Davidoff, Eugene 1942. The treatment of pathological liars. Nervous Child 1
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
evolution of primate behavior (ed. a II-a). New York: Macmillan [325]. 1988. Lemur social behaviour and primate intelligence. Bryne and Whiten 1988, pp.27-49 [325]. Jones, Frank Lancaster 1989. Changing attitudes and values in post-war Australia. Hancock, Keith Jackson, ed., Australian society. Cambridge: Cambridge University Press, pp.94-118 [201]. Jones, Graham 1984. Forked tongues: the book of lies, half truths and excuses. London: Century [105]. Kant, Immanuel 1930. Lectures on ethics. London: Methuen [305]. 1949. On a supposed right to lie
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
statelor din Europa de Est. Daniel Bíro este absolvent al University of Wales (Aberystwyth, Marea Britanie), Universității Central Europene (CEU, Budapesta) și al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (București). În prezent, este doctorand În cadrul Research School of Pacific and Asian Studies, Australian National University (Canberra, Australia). A coordonat cursuri și seminarii la Graduate School of International Affairs (Canberra) și la Catedra de Relații Internaționale și Integrare Europeană a SNSPA. A publicat studii privind securitatea internațională, cauzele războiului și teoria relațiilor internaționale, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
New Framework for Analysis, Lynne Rienner-Boulder (CO), Londra. Buzan, Barry; Richard, Little (2000), International Systems in World History, Oxford University Press, Oxford. Cameron, Fraser (2002), „The European Union’s Growing International Role: Closing the Capability - Expectations Gap?”, National Europe Centre, Australian National University, http://www.anu.edu.au/NEC/fraser cameron.pdf. Cameron, Fraser (2006), „The European Union’s role in the Balkans”, În Brad K. Blitz (ed.), War and change in the Balkans, Cambridge University Press, Cambridge. Cameron, Iain (2000), National
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]