2,756 matches
-
mult prezența. Târgul de fete (1933) conține un reportaj-eseu (era subintitulat „simplă călătorie mintală”), o nuvelă ce nu iese din mediocritate (Moartea lui Decebal) și „un jurnal de arme” destul de banal. Excelente sunt însă paginile din Regele Andrei Iacobi, roman autobiografic rămas neterminat. Un fragment din acesta, intitulat Ana Iacobi, este inclus și în volumul Trandafiri de octombrie și alte surâsuri (1971). Probabil, și alte bucăți de aici datează dinainte de 1945. Cele noi (Sofora de pe Strei, Pădurea omenească etc.) nu relevă
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
lui Anton Pann”, „Bilete de papagal”, 1929, 459; T. Arghezi, Al. V. Bratu, [Romulus Dianu], „Cronicarul”, 1930, 3; Camil Baltazar, Romulus Dianu, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Lucian Boz, Romulus Dianu, „Adorata”, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Const. D. Ionescu, Două romane autobiografice, G, 1930, 8-9; Șerban Cioculescu, Romulus Dianu, „Adorata”, ADV, 1932, 14 929; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Nopți la Ada-Kaleh”, CRE , 1932, 1428; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Târgul de fete”, CRE, 1933, 1853; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, București, 1934, 151-158
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
trimite poemul Aprodul Purice. Tot el asigură, aproape exclusiv, partea de proză originală, aici găsindu-și loc nuvelele Zoe, O alergare de cai (reținută și de „Dacia literară”), Au mai pățit-o și alții (semnată cu pseudonimul Carlu Nervil), schița autobiografică Cum am învățat românește, iar din „Dacia literară” reproducându-se nuvela Alexandru Lăpușneanul. Heliade face numeroase însemnări (unele iscălite numai I.E. și I.H.), precum și portretul satiric Domul Sarsailă autorul. Traducerile, cu excepția foiletoanelor fără interes literar luate din presa franceză, arată
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
în 1999) și a publicat, pe lângă mai multe cărți de analiză critică (Modestie și orgoliu, 1984, Fereastra criticului, 1987, A scrie, a citi, 1992), două confesiuni (După-amiaza de sâmbătă, 1988, Bagaje pentru paradis, 1997) care, în fapt, sunt două romane autobiografice indirecte. Talentul epic merge, aici, mână în mână cu analiza morală pătrunzătoare. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1970, 1976, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1974, 1995), și cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române (1989). C. face o
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
este urmărirea evoluției „feciorului de slugă”, Tănase Bojoc, în paralel cu aceea a fiului de boier Nelu Azan, la care se adaugă contrapunerea finală a celor doi, ca reprezentanți ai ideologiei contrare clasei din care provin. În esență, romanul este autobiografic, fiul de boier fiind un alter ego al autorului. Sensibil la nedreptate, oripilat de violența reprimării țăranilor la 1907, Nelu Azan se înalță extaziat în lumea pură a artei, din care va coborî în momentul declanșării războiului. Înrolat voluntar, traversează
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
eroul, cu virulență pamfletară. O valorizare mai largă a însușirilor lui C. se vede în Însemnările lui Safirim (1936), proiectate în cinci-șase volume. În partea realizată - primul volum și câteva capitole din al doilea, publicate în periodice -, substanța este evident autobiografică. Însemnările... sunt de fapt memoriile autorului, organizate romanesc. Procedeul - atribuirea „însemnărilor” unui fost om de acțiune omnipotent, călugărit în urma unei tragice întâmplări - e livresc, cum e și dialogul repetat dintre erou și statuia lui Pan. Dar în această ramă se
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
oralității stilului și poeticii textului literar. A publicat și articole despre Ovidiu, Vergiliu, Cervantes. Își dă concursul la valorificarea unor scriitori români mai puțin cunoscuți în Republica Moldova, precum I. Heliade-Rădulescu, Magda Isanos, Gh.V. Madan ș.a. Este autorul volumului de memorialistică autobiografică, Răspântii (1995). SCRIERI: Studiu asupra sistemei lexicale moldovenești din anii 1870-1890, Chișinău, 1964; Creația lui Ion Creangă în școală, Chișinău, 1984; Scriitorul în fața limbii literare, Chișinău, 1985; Lumea poetului și resursele de exprimare a ei, Chișinău, 1985; Lumea cu toate
CORLATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286418_a_287747]
-
la începutul anilor ’60 n-a putut rezista presiunilor morale și șantajului exercitat asupra sa de Securitatea din Arad și a acceptat să colaboreze cu odioasa instituție. Amintirile unui laș reprezintă un roman indirect (sintagma lui Mircea Eliade), un roman autobiografic, bine scris, fluent, într-un stil franc, concis. Paginile despre copilăria bănățeană sunt admirabile și amintesc de prozele lui Sorin Titel. Când părinții se mută la oraș, tânărul C. se adaptează repede, învață să fie discret și să nu spună
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
personale, la construirea unor argumente diferite de ale sale. Interlocutori îi sunt Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Al. Ivasiuc, Adrian Marino, D.R. Popescu ș.a. În afara datelor memorialistice, autobiografice și a notelor de confesiune, convorbirile gravitează de obicei în jurul unor subiecte majore, precum condiția valorică și funcțională a eseului, „starea” poeziei, a prozei și a criticii literare, calofilia scriiturii moderne etc. Probând o deplină cunoaștere a operei și ideilor
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
în povestire (ca mod narativ generic, nu ca specie literară), adică practic în toate varietățile de proză anterioare: basm, legendă, roman popular, Biblie și narațiune religioasă, istoriografie, cronici rimate, epopee, jurnal de călătorie, nuvelă și povestire, „fiziologii”, corespondență literară, memorialistică autobiografică. Rolul capital îi este rezervat cronicii / letopisețului. Teoria lui C. este când prea laxă (formele ce ar anticipa romanul), când prea restrictivă (influența modelului occidental e redusă la rolul de „clarificator”), cartea rezistând însă prin considerațiile analitice care se sustrag
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
care să exprime cât mai fidel realități contemporane. Publică versuri și proză originală și tradusă, articole de istorie și critică literară, interviuri, cronică literară și artistică, precum și contribuții grupate în rubrici speciale: „Convorbiri critice”, „Restituiri”, „Literatura și școala”, „Dicționar literar autobiografic”, „Dicționar de pseudonime”. În cadrul altor rubrici, „Mari repere”, „Antologia lirică a «Convorbirilor»”, „Critica poeziei, prozei și critica criticii”, „Prezențe contemporane”, „Delimitări”, „Cronica ideilor literare”, „Opinii-controverse”, apar materiale variate, bine documentate, care fac din C.l. o revistă de ținută, cu un
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
viața, moartea, scurgerea ireversibilă a timpului și relativitatea consecințelor lui, într-o meditație sceptică (Timpul). Problematica existențială are accente grave, elegiace (Elegie). Viziunile cosmice sunt îmbrăcate într-o melopee de esență mioritică (Sus). Romanul Singurătatea din urmă (1986), de sorginte autobiografică, pune accente speciale pe o copilărie și o adolescență trăite într-un mediu familial bântuit de neliniști și vicisitudini, pe care autorul caută să le explice și să le înțeleagă în solitudinea reflexivă a maturității încărcate de experiențe decisive. SCRIERI
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
Petre Stoica, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Dorin Tudoran, Marius Robescu, Daniel Turcea, Mircea Dinescu. Inițial teză de doctorat la Universitatea din Iowa, publicată în engleză în deceniul al nouălea, Versiune și subversiune (1999) cercetează cu rigoare bibliografică genul autobiograficului din perspectiva problematicii subiectului. Pornind de la ipoteza dublei legitimări a eului care scrie în regim autobiografic (prin istoria exterioară lui, aceea socioculturală și religioasă, dar și prin istoria internă a propriei subiectivități), se discută cazurile a trei scriitori emblematici pentru
CRISTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
Inițial teză de doctorat la Universitatea din Iowa, publicată în engleză în deceniul al nouălea, Versiune și subversiune (1999) cercetează cu rigoare bibliografică genul autobiograficului din perspectiva problematicii subiectului. Pornind de la ipoteza dublei legitimări a eului care scrie în regim autobiografic (prin istoria exterioară lui, aceea socioculturală și religioasă, dar și prin istoria internă a propriei subiectivități), se discută cazurile a trei scriitori emblematici pentru tema aleasă (Benjamin Franklin, Henry Adams, Michel Leiris). Modelarea subiectului autobiografic este urmărită pe filiera construcției
CRISTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
eului care scrie în regim autobiografic (prin istoria exterioară lui, aceea socioculturală și religioasă, dar și prin istoria internă a propriei subiectivități), se discută cazurile a trei scriitori emblematici pentru tema aleasă (Benjamin Franklin, Henry Adams, Michel Leiris). Modelarea subiectului autobiografic este urmărită pe filiera construcției identitare, realizată prin mitologizarea eului și singularizarea lui la nivelul scriiturii. Cartea asimilează cu precădere influențe poststructuraliste. SCRIERI: Un an de poezie, București, 1974; Arcadia imaginară, București, 1977; Faptul de a scrie, București, 1980; Versiune
CRISTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
o vibrație specială la amănunt, la inefabil, la insesizabil, element propriu prozei scrise de B., aproape lirică fără a fi vreodată sentimentală, exactă și acidă, fără a cădea în cinism. Întâmplare cu Zâna Mirării (2002) este o povestire cu note autobiografice, dintr-o „biografie a fantazării”. SCRIERI: Blana de focă, București, 1966; ed. București, 2002; A XI-a poruncă, București, 1969; Moartea centaurului, București, 1970; La cules de vipere, București, 1978; Dyonis sărmanu, București, 1984; Vin americanii... destin amânat, București, 1998
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
de-al doilea război mondial, datorită relațiilor sale, va interveni, în repetate rânduri, în favoarea intereselor României, pe lângă marile puteri. B. a publicat, în limba franceză, aproape patruzeci de volume, cărora li se adaugă numeroase colaborări în presa vremii. Scrie romane autobiografice, impresii de călătorie, biografii romanțate, studii și eseuri, cronici artistice și mondene, pagini de jurnal și întreține o bogată corespondență. Semnează, de obicei, Princesse Bibesco, dar și cu pseudonimul Lucile Decaux. Parte din scrieri au fost traduse în Anglia, Suedia
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Manolescu, Metamorfozele, 34-35; Crohmălniceanu, Literatura, 162-165; Micu, „Gândirea”, 558-570; Dorin Teodorescu, Poezia lui D. Ciurezu, în Unele contribuții la istoria mișcării literare din Craiova, Craiova, 1977, 1-37; Tomuș, Mișcarea, 73-75; Mircea Popa, D. Ciurezu - fișă autobiografică, T, 1986, 8; Firan, Profiluri, 196-198; Const. Ciopraga, Mirajele lui D. Ciurezu, CL, 1988, 4, 5; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 63-67; Mircea Braga, O biografie literară suprimată, MS, 1991, 2-4; Dicț. scriit. rom., I, 605-607. C.T.
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
fabuloase. Interesante sunt și evocările anilor de școală, în care elegiacul spontan se împletește cu teza dezrădăcinării, și ale câtorva episoade din viața studențească (Promoție, În străini, Bătrânul), ce ilustrează cazuri contrastante de succes și eșec universitar. Cu o implicație autobiografică redusă, alte texte (Ghiță, Mitru, Homunculus) vor să demonstreze efectele pernicioase ale ruperii de comunitatea rurală, prin intrarea la școală sau la mănăstire. C. a încercat, de asemenea, să brodeze epic pe marginea unor episoade din Evanghelii, în Iscariot. Numeroasele
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
C. a inventat un sistem de notare a muzicii turcești și a scris, în limba turcă, o „carte mică”, închinată noului sultan, Ahmed III, Tarifu ilmil musiki ala vêgni maksus [Explicarea muzicii teoretice pe scurt]. În 1704-1705, încheie romanul alegoric autobiografic Istoria ieroglifică, un pamflet care, alături de Divanul, legitimează locul deosebit ocupat de C. în istoria literaturii române. Cunoscută în manuscris, cartea s-a tipărit foarte târziu (1883). Dacă evoluția unei literaturi se decide în momentele de ruptură, de discontinuitate, Istoria
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
le transformă în personaje literare, dezvăluindu-le caracterul. Alegoria propune o substituire evaluativă, aici degradantă. C. își programa să respecte principiul estetic al „descoperirii prin acoperire”, amintit de el în postfața romanului. Cartea are o vie motivație psihologică, fiind și autobiografică. Autorul se deghizează sub masca Inorogului, personaj spiritual, charismatic, de care se teme toată fauna inferioară lui, drept care este urmărit, spre a fi exterminat. Titlul atrage atenția asupra încifrării figurative a realității, iar subtitlul anunță structura clasică („în douăsprezece părți
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
alte documente medievale, Cronica Banatului scrisă de Nicolae Stoica de Hațeg ș.a.). Literaturitatea ansamblului e asigurată de selecția, contextualitatea și „montajul” textelor. Clopotul scufundat (1988) e tot un roman, neconvențional, în parte eseu și în parte jurnal comentat, cu substrat autobiografic, foarte diferit însă, prin structurare și scriitură, de „memoriile” ori „autobiografiile literare” canonice. În anii ’90, C. publică o serie de volume fragmentare, cu statut multiplu ori incert: ele sunt, simultan, în diferite proporții, jurnale, confesiuni comentate, comentarii în marginea
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
-l contrarieze singur pe Pașka într-o înfruntare. Dar mulțimea are un curaj foarte specific. I-a răspuns un mârâit indignat. Pentru a liniști spiritele, am precizat pe un ton conciliant: - Ba nu, nu sunt scorneli, Pașka! E un roman autobiografic. Tipul acela, după revoluție, a fugit într-adevăr din Rusia cu iubita lui și, apoi, la Paris, a fost asasinat... - Și atunci de ce nu le povestești despre ceea ce s-a întâmplat la gară, hm? Am rămas cu gura căscată. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu haina „pătată toată cu praf de prizat și cenușă de țigară”), din memoriile lui Moses Gaster (240), la marinarul grec Mavromati din Brăila (căruia golanii îi puneau, ca să strănute, piper în „tabacherușa” plină de tabac de prizat), din paginile autobiografice ale lui Panait Istrati (241), și până la vreun personaj din poeziile „grecului” Ion Vinea (Iovanaki) din Giurgiu : „cu tabachere pentru strănutat” (poemul Soliloc, 1915) (247). Anume în Dobrogea (regiune cu puternică influență din partea turco-tătarilor și a marinarilor străini din orașele-porturi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
potrivită pentru acea perioadă descrierea situației narative drept "cea mai leneșă abordare a romanului"16. Acest lucru nu mai este totuși valabil pentru autorii contemporani, din moment ce norma narativă a romanului de la mijlocul secolului XX nu este o situație narativă sau autobiografică la persoana întîi, ci mai degrabă o situație narativă care combină elementele auctorial și actorial. Voi folosi termenul de "prototip" pentru acea situație narativă care, conform tuturor aparențelor, este cel mai larg folosită de către autorii dintr-o anumită perioadă. În
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]