2,138 matches
-
Bob Woodward, Plan of Attack, Simon and Schuster, New York, 2004, pp. 88-89. 4 Revelația originii mele evreiești, inclusiv șocul de a afla că trei dintre bunicii mei și alți membri ai familiei au murit în timpul Holocaustului, este amplu discutată în autobiografia mea, Doamna secretar de stat. Memorii, Miramax, New York, 2003, pp. 235-249. 5 Wellesley este un colegiu pentru femei. Motto-ul școlii este: Non ministrari sed ministrare, adică "Să nu fii servit, ci să servești" (not to be ministered unto but
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
grupurilor. Dimpotrivă, indivizii își aduc cu ei drepturile în cadrul grupurilor din care fac parte. Astfel, dreptul de a nu fi discriminat pe motive rasiale, sexuale sau religioase este atât un drept al indivizilor cât și al grupurilor. 284 Benjamin Franklin, Autobiografia lui Benjamin Franklin, Washington Square, New York, 1975, pp. 99. 285 William Butler Yeats, "The Second Coming", în Selected Poems and Two Plays of William Butler Yeats, Collier Books, New York, 1962, pp. 91. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- PUTERNICUL ȘI ATOTPUTERNICUL Puternicul și Atotputernicul 2 1
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
care relatează despre alții și un narator care relatează despre el însuși un asemenea narator este personificat presupune o diferență în retorica narativă a "adevărului". NP pretinde că ceea ce povestește despre el este adevărat; pretinde că ceea ce scrie este o autobiografie, chiar dacă fabula este evident neplauzibilă, fantastică, absurdă, metafizică. Faimoasa povestire a lui Julio Cortázar Axolotl ne relatează "la persoana întîi" cum naratorul s-a transformat într-un axolot, un fel de șopîrlă. Această formă îi permite să descopere "din interior
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai potrivit este "interdiscursivitate". Nuvelele postmoderne ale lui Kathy Acker sînt un bun exemplu de interdiscursivitate în sens ironic. Aceste nuvele constau dintr-o varietate de moduri textuale (dialog dramatic, narațiune, chiar poezie), moduri narative (naratorul-personaj precum și naratorul extern), genuri (autobiografie, analiza critică a politicii și a artei, literatura de călătorie, literatura pornografică), media (cuvinte, imagini) și stiluri tipografice. Dar, deși interdiscursivitatea încă trezește interes și este folosită intens, fenomenul nu se limitează nicidecum la cultura contemporană. Încă o dată, Don Quixote
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pictura încastrată, de asemenea destul de maternă, de asemenea predîndu-le artă copiilor pe care îi înfățișează, aruncă o umbră tot așa cum pictura lui Boucher aruncă o umbră pe pictura lui Aptekar, iar literele de pe sticlă o aruncă pe a lor, umbra autobiografiei care vorbește despre mîinile altui pictor, după care se ascunde băiatul. În această pictură (fig. 2), capodopera din trecut este citată și în acest fel expropriată în favoarea unei lucrări care își afirmă locul în prezent; imaginea este traversată de cuvinte
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Boucher. Din nou, acest lucru depășește pura subiectivitate a experienței personale. Referința la limba idiș din textul înrămat, rostit de mama, ca o trimitere la evreii din Europa, cu o celulă de familie atît de complexă și specifică, modifică această autobiografie într-o istorie personală care explică și justifică, făcînd-o totodată cu atît mai dureroasă, dorința mamei ca băiatul ei să aibă o profesie care să-l facă mai puțin vulnerabil în lume. Mîna, atît de importantă în această povestire, mîna
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
răspunsul a venit iute ca fulgerul: "Și ei sînt ca albii, care nu vor ca negrii să știe carte". Tema educației este reprezentată în Coliba Unchiului Tom precum în povestirile sclavilor; ea este de fapt discutată de către Frederick Douglas în autobiografia sa, și tocmai existența acestor povestiri ca gen de referință pentru textul persuasiv indică rolul științei de carte în procesul emancipării. Cu toate acestea, The Color Purple face referire directă la Coliba Unchiului Tom și în mod indirect la povestirile
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
facă dragoste, nu război”, în același timp protejând și sănătatea ambilor parteneri și prelungindu-le viața. În lumea occidentală, artiștii și atleții au fost, până acum, singurele persoane care și-au dat seama de natura dăunătoare a ejaculării masculine. În autobiografia sa, Charlie Chaplin scria: „Asemenea lui Balzac, care era de părere că o noapte de sex însemna pierderea unei pagini bune din romanul său, și eu credeam că însemna pierderea unei zile bune de muncă la studio”. Într-o notă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a autominciunii reprezintă expresia cea mai rafinată sau mai perversă a înșelăciunii. "Minciuna cel mai des întîlnită nota Nietzsche este cea spusă propriei persoane". Este situația în care mincinoșii ajung să creadă propriile invenții, începînd de la cele "inconștiente", cuprinse în autobiografii sau curriculum vitae,pînă la cele mai stranii forme de paranoia, precum aceea a dictatorilor care se identifică cu stăpînii absoluți ai unei anumite situații, sau a politicienilor "cinstiți", care precum în gluma rusească încep să (se) mintă în clipa
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se leagă de o capacitate de a crede în propriile minciuni fără a fi victima unui permanent conflict interior. O conexiune de acest gen ar explica ironica remarcă: "memoriile în secolul nostru, cel mai înșelător gen literar" (Arendt 1972:10). Autobiografiile constituie o altă categorie de afirmații în privința cărora nu se știe dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
explica ironica remarcă: "memoriile în secolul nostru, cel mai înșelător gen literar" (Arendt 1972:10). Autobiografiile constituie o altă categorie de afirmații în privința cărora nu se știe dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
constituie o altă categorie de afirmații în privința cărora nu se știe dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams aprobă atitudinea lui Goleman (1985:96) față de autobiografi, printre care se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams aprobă atitudinea lui Goleman (1985:96) față de autobiografi, printre care se numără și "majoritatea dintre noi" care "ne autoamăgim cu naivitate". Inocența și vinovăția sînt termeni care pot fi atribuiți cu ușurință încercărilor de a-i minți pe alții, însă devin problematici atunci cînd e vorba de auto-amăgire
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu ușurință încercărilor de a-i minți pe alții, însă devin problematici atunci cînd e vorba de auto-amăgire. Unele biografii sînt scrise în mod înșelător, de exemplu cînd se încearcă mușamalizarea unei escrocherii. Însă a face același lucru într-o autobiografie este mai riscant. După cum remarcă Adams (1990:167): "Scriitorii care doresc să-și țină secrete viețile personale nu se apucă de autobiografie". Avînd în vedere acest mijloc convenabil de a relata evenimentele din trecutul cuiva, Adams (1990:173) își încheie
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în mod înșelător, de exemplu cînd se încearcă mușamalizarea unei escrocherii. Însă a face același lucru într-o autobiografie este mai riscant. După cum remarcă Adams (1990:167): "Scriitorii care doresc să-și țină secrete viețile personale nu se apucă de autobiografie". Avînd în vedere acest mijloc convenabil de a relata evenimentele din trecutul cuiva, Adams (1990:173) își încheie studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Adams (1990:167): "Scriitorii care doresc să-și țină secrete viețile personale nu se apucă de autobiografie". Avînd în vedere acest mijloc convenabil de a relata evenimentele din trecutul cuiva, Adams (1990:173) își încheie studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de aceea el nu se referă la George Bernard Shaw (1970:1), care își începe autobiografia cu afirmația: "Toate autobiografiile sînt minciuni. Și nu mă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
apucă de autobiografie". Avînd în vedere acest mijloc convenabil de a relata evenimentele din trecutul cuiva, Adams (1990:173) își încheie studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de aceea el nu se referă la George Bernard Shaw (1970:1), care își începe autobiografia cu afirmația: "Toate autobiografiile sînt minciuni. Și nu mă gîndesc la involuntare, neintenționate, ci la minciuni spuse cu bună știință". Probabil că numai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1990:173) își încheie studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de aceea el nu se referă la George Bernard Shaw (1970:1), care își începe autobiografia cu afirmația: "Toate autobiografiile sînt minciuni. Și nu mă gîndesc la involuntare, neintenționate, ci la minciuni spuse cu bună știință". Probabil că numai cineva de talia lui Shaw ar îndrăzni să se declare un "cretan" fără să se compromită. Totuși
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de aceea el nu se referă la George Bernard Shaw (1970:1), care își începe autobiografia cu afirmația: "Toate autobiografiile sînt minciuni. Și nu mă gîndesc la involuntare, neintenționate, ci la minciuni spuse cu bună știință". Probabil că numai cineva de talia lui Shaw ar îndrăzni să se declare un "cretan" fără să se compromită. Totuși, ceea ce urmează se conformează
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Weintraub (1970: xvi) comentează: "Shaw se prezintă așa cum ar fi vrut ca lumea să-și amintească de el... poate cel mai plăcut și amuzant G.B.S.". Aici nu e vorba de nici o autoiluzionare și cititorul este avertizat în privința nesincerității textului. Formulîndu-și autobiografia în acest mod, Shaw îi atribuie privilegiul creației ficționale, după cum se va discuta în capitolul 9. Ar trebui să evităm să ne mințim singuri? Vom analiza problema meritelor sociale și a neajunsurilor minciunii în capitolul 11, însă caracteristicile specifice auto-amăgirii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
includerea în câmpul literar doar a "texte(lor) a priori marcate de pecetea generică, sau mai degrabă arhigenetică, a ficționalității și/sau a poeticității", în detrimentul celor foarte multe și variate care alcătuiesc "literatura neficțională în proză", adică "istoria, elocvența, eseul, autobiografia" etc. Această concluzie îl îndreptățește să recurgă la "poetica condiționalistă", adică la o abordare intuitivă și instinctuală a literarității întemeiată conform unei deschise, dinamice și subiective "judecăți de gust". Principiul genettian al acestei perspective este exprimat astfel: "Consider ca fiind
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
deși într-un articol anterior dăduse ca dată de înființare a laboratorului anul 1879 (Cattell, 1928, p.544). Primii trei Arbeitsgenossen (colaboratori, tovarăși de muncă) ai maestrului au fost Emil Kraepelin, Alfred Lehmann și James McKeen Cattell, după cum afirmă în autobiografia sa intitulată Erlebtes und Erkanntes (Trăite și cunoscute) publicată în anul 1920. După părerea sa, aceștia au rămas fideli psihologiei și au lucrat cu el pe vremea când era o realizare a sa privată, neavând recunoaștere din partea universității. În semestrul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
reprezentant al "Școlii de la Târgoviște". Ne referim la Frica (2002) lui Costache Olăreanu, roman al cărui titlu inițial, Confesiuni paralele (1978), descifra tocmai această manevră abilă de eschivare derutantă și exasperantă (prin digresiuni, reveniri, adăugiri, retractări) de la coerența și veridicitatea "autobiografiei" ale cărei nenumărate variante îl covârșesc pe receptor și revelează prin inversiunea comică de situații (anchetatorul terorizat de cel interogat), absurdul sistemului bazat pe control prin îndosariere de existențe. Apropiată de utilizarea dată de prozatorii târgovișteni pare ironia din romanul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
abandonate în cărțile precedente, preiau de acolo personaje, fapte, detalii, și chiar formulări efective, încât, dacă le citești în bloc, ai senzația stranie a unei migrații generalizate"19. În fața unui șef de cadre, naratorul din Confesiuni paralele își mistifică repetat autobiografia și își justifică neconcordanțele și contrazicerile cu deplină seninătate astfel: Mintea mea este plină de fragmente ce se alătură, de multe ori absurd, după o gramatică ce-mi aparține. Imaginea dominantă însă rămâne, pentru mine, cea a unei umanități strivite
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]