1,723 matches
-
romantismul german, București: Editura Eminescu (ediția a doua, București: Editura Universal Dalsi, iar ediția a treia, îngrijită de Cristina și Dumitru IRIMIA, apărută la Mânăstirea Putna: Editura Nicodim Caligraful). o intertextul german în opera lui Mihai Eminescu. GLO-DEANU Gheorghe (2000) Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București: Editura Libra. o avatar GUILLERMOU Alain [1963] (1977) Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, traducere de Gh. BULGĂR și Gabriel PÎRVAN, Iași: Editurea Junimea, Colecția "Eminesciana" (La Genèse intérieure des poèsiesd'Eminescu, Paris: Librairie Marcel
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Editura Universal Dalsi, iar ediția a treia, îngrijită de Cristina și Dumitru IRIMIA, apărută la Mânăstirea Putna: Editura Nicodim Caligraful). o intertextul german în opera lui Mihai Eminescu. GLO-DEANU Gheorghe (2000) Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București: Editura Libra. o avatar GUILLERMOU Alain [1963] (1977) Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, traducere de Gh. BULGĂR și Gabriel PÎRVAN, Iași: Editurea Junimea, Colecția "Eminesciana" (La Genèse intérieure des poèsiesd'Eminescu, Paris: Librairie Marcel Didier). o relativism IORGA Nicolae (1977) Istoria literaturii românești
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sau prin filiație (autogenerare) vezi infra. 46 Pentru semiosis-ul intertextual, v. și capitolul "Intertextualitate și semioză nelimitată", în studiul Textul poetic Perspectivă teoretică și modele generative, București: Editura Eminescu, 1995, pp.. 209-211. 47 În acest sens, vezi și Gheorghe Glodeanu Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu. 48 Jean-Christophe Bailly "Reprise, Répétition, Réécriture", La littérature dépliée. Reprise, répétition, réécriture, p. 17. 49 D. Vatamaniuc, îngrijitorul ediției integrale a Operelor Mihai Eminescu (vol. I-XI, București: Editura Național, 2011) realizează în cuprinsul volumului II
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o operă neterminată, trecută în revistă de istoric cu acribie de arhivar. Romanul se încheie cu trei povestiri scrise de protagonist, populate de trei personaje semnificative: un păgîn, un creștin, și un buddhist. Hesse ne invită să vedem aici trei avataruri ale lui Knecht, toate aflate în căutarea disperată a desăvîrșirii spirituale. Mai mult, putem bănui că efortul căutării rămîne etern -datorită catacterului lui anistoric (el trece de la o religie la alta, mergînd dincolo de barierele cronologice ori dogmatice) și universal din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
romanității. Foarte interesantă și oportună este deci, în acest context, atenția interpretei acordată poeziei interzise a Anei Blandiana, care a avut un impact extraordinar în epocă: o nobilă lumină pâlpâind în negura lipsei absolute de speranță. Este, de fapt, ultimul avatar al unei creații apărute sub egida ideii de ingenuitate, a copilăriei, a purității și a unui sentiment adânc al naturii ocrotitoare, cu punți de o vibrație caldă, țintind spre poezia lui Lucian Blaga. La fel de interesantă și de oportună este antrenarea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
propusă de Hillis Miller, cum că deconstructivismul preia studiul central al limbajului, de la structuraliștii europeni, menținută, ulterior, și de poststructuraliși, este susținută de o explicație argumentată a acestuia, despre care, la noi, va discuta și Mircea V. Ciobanu, în articolul Avatarurile exercițiului hermeneutic, publicat în revista "Sud Est Cultural Revista de Artă, Cultură și Civilizație", nr. 4/2006, în care se precizează că aspectul particular cel mai evident al poststructuralismului este deconstructivismul. Cuvînt cu două prefixe, "de-" și (re) "con", curentul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lirismului (Petru Poantă) se produce mai întâi în spațiul pastelului, în care are loc o mutație semnificativă; peisajul nu mai e un mediu artificializat, un cadru exterior, el e absorbit în țesătura poemului de către o gândire poetică ce participă la avatarurile cosmosului. De altfel, și spațiul poetic se diversifică, producându-se o alternanță dihotomică a deschiderii spre ilimitat și a claustrării. E regăsit, de asemenea, sentimentul grav al trecerii timpului, ca și melancolia sau angoasa ființei umane confruntate cu absurdul existențial
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
creației Repere teoretice, Ipostaze ale eului: eul senzorial, eul inocență, eul jubilare, eul meditativ maturizat, eul suprimat, eul tainic, eul străfulgerat și Realitatea între simbol și construct, Capitolul III. În căutarea unui limbaj poetic original Paliere lingvistice: expresivitatea sunetelor, între avatarurile sinelui și câmpurile semantice, expresivitatea modurilor și timpurilor verbale și Constructe metaforice ale creației), lucrarea își propune să identifice acele principii supraordonatoare specifice Anei Blandiana, dispuse "într-o serie de criterii originale, personale și exclusive de implicație majoră, aflate dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
îi învățam pe de rost, încercam să scriu ca ei. Am trecut astfel așa cum în burta mamei embrionul trece prin toate stadiile dezvoltării speciilor până la om prin diversele stadii ale dezvoltării literare (ontogeneza repetă filogeneza nu numai în biologie), ultimul avatar de care a trebuit să trec, înainte de a ajunge la mine însămi, fiind cel al generației mele. A.-I. P.: Între anii 1963-1967, dragostea pentru literatură s-a concretizat prin înscrierea dumneavoastră la cursurile Facultății de Filologie ale Universității din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999. Cârneci, Magda, Arta anilor '80. Texte despre postmodernism, București, Editura Litera, 1996. Ciobanu, Mircea V., Avatarurile exercițiului hermeneutic, în "Sud Est Cultural Revista de Artă, Cultură și Civilizație", nr. 4 (2006). Ciobanu, Nicolae, Panormaic, București, Editura Cartea Românească, 1972. Cipău, Dana Maria, Poetici ale tăcerii, Cluj-Napoca, Editura Sarmis, 2002. Cipău, Dana Maria, Repere pentru o poetică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
E ceva firesc și ține de actul cercetării, de "investigarea" în amănunt a domeniului de studiu. Recunosc faptul că, la început, n-am înțeles prea bine cum, la Ana Blandiana, o scriitoare neomodernistă, deconstrucția canonului ar funcționa. Doar avangardismul, prin avatarurile sale, mai precis, printr-o "aripă" lui, a constructivismului, sau prin falanga expresionistă, se preta la așa ceva și, prin extensie, postmodernismul, ca un continuator, din multiple puncte de vedere, al avangardismului. Apoi, Alina-Iuliana, prin îndârjirea cu care-și expunea ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
deconstrucția se resemnează să împrumute numele vechilor concepte metafizice, dar fără a le respecta sensul, conform normelor tradiționale ci, au contraire, sarcina ei constă în alegerea conceptelor celor mai problematice și manipularea lor ludică în limbaj". 51 Mircea V. Ciobanu, Avatarurile exercițiului hermeneutic, în "Sud Est Cultural Revista de Artă, Cultură și Civilizație", nr. 4 (2006), p. 35. 52 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 52-53. 53***, Dicționarul enciclopedic ilustrat (DEI), București, Editura Cartier, 1999. 54 Informații preluate din: Sursa: http://ro
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care iubește traiul cumpătat, lipsit de excese sau patimi și este preocupat de educația intelectuală și morală proprie, cât și a celor apropiați. Basmele populare, doinele, proverbele ilustrează triumful idealului asupra realului, biruința logică a binelui asupra răului, dar și avatarurile Binelui În efortul său de a se afirma Împotriva răului, expresie a conștiinței faptului că nu există un bine absolut, Etica nu poate și nici nu trebuie să fie altceva decât metafizică Întrucât, explicând temeiurile, structura și sensul vieții morale
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Bucureștilor, 2003. SOROHAN, Elvira. Un narator și mai mulți istorici ai literaturii. În: Dacia literară, 15, nr. 52, ian.-febr. 2004, p. 8-11. SOROHAN, Elvira. Adnotările Țiganiadei. În: România literară, 38, 13-19 iul. 2005, nr. 27, p. 15. SOROHAN, Elvira. Avatarurile unui roman. În: România literară, 38, 2-8 mart. 2005, nr. 8, p. 18. Despre volumul Orașele scufundate de Felix Aderca. SOROHAN, Elvira. Călătoria ca trăire întru ecumenism. În: Cronica (Iași), 40, apr. 2005, nr. 4, p. 10. Elena Simionovici. Pelerin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2002, 206 f. PATRAȘ, Antonio. Ion D. Sîrbu, un artist al lucidității: teză de doctorat / Conducător științific: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2002, 333 f. MORAR, Ovidiu. Lecturi în palimpsest: Avatarurile suprarealismului românesc: teză de doctorat. Conducător științific: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2003, 279 f. PETRACHE, Gabriela. Forme și funcții ale grotescului în proza românească (sec. XVIII-XIX): teză de doctorat. Conducător științific: Prof. univ. dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
În textul acesta s-a întipărit pregnant o parte din figura spiritului heliadesc" (p. 51); "Heliade este omul timpului său; în orice evocare (...) răzbate imaginea sa în luptă cu prezentul" (p. 104); Acest chip interior al poetului nu suportă reale avataruri (p. 221); "Mureșanu, imagine fictivă a autorului întors spre sine" (p. 244); În realitatea secundă, concepută ca evocare, poetul pare să caute, în figurile mari ale istoriei, propria imagine" (p. 285). Introducere... "Dorința cronicarului e de a compune pentru posteritate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Sofocle a tot fost rescrisă, pînă la Anouilh și Bauchau, iar mitul lui Don Juan continuă să bîntuie imaginarul creatorilor, ca să nu luăm decît cîteva din exemplele cele mai familiare. Sau poate că o ilustrare și mai potrivită ar fi avatarurile contemporane ale lui Dorian Gray, cele trei rescrieri cunoscute (Mathieu Terence, Journal d'un coeur sec, Will Self, Dorian și Graham Masterton, Le portrait du mal), păstrînd spiritul și atmosfera romanului lui Oscar Wilde, schimbările tehnologice nemodificîndu-i sub stanța, aportul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
marea ruptură a plecării din Bucureștiul anilor '80 pînă în America de azi și înapoi în România postrevoluționară. Tensiunea romanescă e men ținută vie prin alternarea planurilor, astfel încît începuturile poveștii de dragoste dintre Andi și Carmen se împletesc cu avatarurile ame ricane ale bărbatului fugit înainte, pentru a pregăti terenul în vederea reîntregirii familiei sub auspiciile normalității. Interesantă e coabitarea problematică, în spațiul interior, a unor "euri" aparent ire conciliabile în cotidian. Dacă pentru unele personaje, deruta și încovoierea sub vre
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
principal al romanul său Mon père est un fantôme, Mina Kemper, o tînără ce traversează o sumă de aventuri neverosimile, află în cele din urmă, odată cu noi, că de fapt este o creație virtuală, o eroină de joc interactiv, un "avatar", cum se spune, ale cărui coduri sunt înscrise într-un program pe care toți utilizatorii internetului îl pot descărca și face să interacționeze cu alte softuri, generînd astfel o infinitate de vieți fictive. Dar cine este această Mina, căreia "genitoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pot descărca și face să interacționeze cu alte softuri, generînd astfel o infinitate de vieți fictive. Dar cine este această Mina, căreia "genitoarea" ei vine să-i explice că este un pur produs al fanteziei și al spațiului virtual? Odată ce avatarul a decis să se suprime, obligîndu-i pe utilizatori să-și reinițializeze calculatoarele, explicit-ul este uluitor: "A fost singura consecință a morții Minei Kemper, cea adevărată, cea care nu există."... Cioran pare să-i răspundă în ecou: "Sunt distinct de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
eventual reconstituită prin figurile unor creatori apropiați, în cazul celui de al doilea. Autoficțiunea apare atunci ca un substitut, o prelungire sau o ruptură de identitatea personală. Noțiune care, de altfel, tinde să devină caducă... Iată-ne deci atașați de avatarurile noastre, nu doar pentru că noi le-am creat, ci pentru că ne dau această iluzie imersivă a cufundării într-un între, un neloc, un spațiu al libertății aproape absolute, pe care cotidianul euclidian și aristotelic ni-l interzice. Roussy alege absurdul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
într-o vocabulă curentă nu doar în America, ci și în Europa, astfel încât coerența acestui nou curent părea să fie instituită: "Cu zece ani în urmă, în Fețele modernității, tratam postmodernismul drept o subcategorie a avangardei, în esență drept un avatar contemporan al vechii avangarde. [...] Încă mai cred că opoziția dintre modernism și avangardă poate fi apărată, în sens analitic, în anumite contexte (istorice), dar în linii mari ea necesită revizuiri, pentru a putea îngloba opoziția recentă, mult mai fermă, dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
timpului ("plecată de la neantul în care gândirea părea că se înalță fericită deasupra cuvintelor, scriitura a parcurs toate etapele unei solidificări treptate: mai întâi obiect al privirii, apoi al acțiunii și, în sfârșit, al crimei, ea trăiește astăzi un ultim avatar, absența"276), Barthes se oprește la o definiție a scriiturii-ca-sociolect, "un orizont al speranței" ce ocupă un loc intermediar între "realitățile" numite limbă și stil. Producția literară se regăsește la intersecția a două axe: orizontalitatea limbii și verticalitatea stilului, ambele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Debord, "societate tehnologică" la Ellul etc. Dezbaterile poststructuralismului, ale situaționalismului, ale Tel-Quel-ului sau ale postmodernismului francez în formare i-au marcat în continuare opțiunile, precum și stilul de filosofare. Problema scriiturii ca economie și producere axată mai degrabă pe rolul semnificantului, avatarurile barthesiene de surprindere a scriiturii între alte noțiuni ca text, discurs, scriere, sau ale diminuării instituției autorului, incursiunile semiotice ale Juliei Kristeva ce vor contura conceptul de intertextualitate ca "indice al modalității în care un text citește istoria și se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
echivalente. O societate civilă europeană s-a construit prin emanciparea din interiorul statelor, fără a da însă naștere unui stat european, lăsînd deschis dublul deficit al Europei comunitare, democratic și social 8. Pentru alții, dimpotrivă, Europa este percepută ca noul avatar al statului, care diminuează forța societăților ci-vile. În acest sens, sînt deosebit de concludente cuvintele fostului prim-minstru britanic Margaret Thatcher, care declara: "În Marea Britanie, nu am ajuns să controlăm cu succes limitele de intervenție ale statului doar pentru a le vedea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]