4,626 matches
-
nivel de control ridicat asupra propriilor corpuri. Astfel de grupuri se temeau că femeile ar fi putut oricând să inventeze o afecțiune ereditară În familie, pentru a obține un avort. De aceea, legea conținea norma adițională ca decizia finală În privința avortului să-i aparțină unui medic specializat În afecțiuni ereditare. Astfel, controlul comportamentului individual și al reproducerii era din nou Încredințat specialiștilor tehnici, medicii, sprijiniți de aparatul de stat. Statisticile incomplete și inconsecvente privind rata nașterilor, disponibile pentru perioada de după adoptarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aparțină unui medic specializat În afecțiuni ereditare. Astfel, controlul comportamentului individual și al reproducerii era din nou Încredințat specialiștilor tehnici, medicii, sprijiniți de aparatul de stat. Statisticile incomplete și inconsecvente privind rata nașterilor, disponibile pentru perioada de după adoptarea legii Împotriva avortului, Îngreunează evaluarea eficienței acestor politici În stimularea creșterii cantitative și calitative a populației În anii ’30. Faptul că nu există statistici disponibile pentru perioada războiului, coroborat cu probleme specifice cum ar fi mobilizarea tuturor bărbaților adulți și creșterea ratei mortalității
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
motiv, mișcarea eugenistă din România Împărtășea opinia mișcărilor similare din țările Europei Occidentale și din Statele Unite, ce interpretau scăderea ratei nașterilor În mediul urban ca pe un rezultat al modului abuziv În care femeile din clasa de mijloc apelau la avort ca metodă contraceptivă. De aceea, argumentele Împotriva avortului se Îndreptau, de fapt, Împotriva unui grup-țintă mai restrâns: cel al populației urbane cu un nivel de educație superior și În special cel al femeilor din clasele superioare. În privința mortalității infantile, ratele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
similare din țările Europei Occidentale și din Statele Unite, ce interpretau scăderea ratei nașterilor În mediul urban ca pe un rezultat al modului abuziv În care femeile din clasa de mijloc apelau la avort ca metodă contraceptivă. De aceea, argumentele Împotriva avortului se Îndreptau, de fapt, Împotriva unui grup-țintă mai restrâns: cel al populației urbane cu un nivel de educație superior și În special cel al femeilor din clasele superioare. În privința mortalității infantile, ratele au rămas În perioada interbelică foarte mari În comparație cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dar scăderea treptată arată că tot mai multe cupluri practicau diverse metode de control al nașterilor, pentru că În aceeași perioadă rata mortalității infantile era și ea În descreștere rapidă. Statisticile par să susțină că eforturile eugeniștilor de a controla practica avorturilor au fost subminate de incapacitatea sau refuzul autorităților responsabile (poliția sau medicii practicanți) de a aplica legislația Împotriva avortului. Corupția generalizată din instituțiile publice și lipsa de comunicare dintre nivelul central și cele locale ale administrației afectau profund aplicarea legilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perioadă rata mortalității infantile era și ea În descreștere rapidă. Statisticile par să susțină că eforturile eugeniștilor de a controla practica avorturilor au fost subminate de incapacitatea sau refuzul autorităților responsabile (poliția sau medicii practicanți) de a aplica legislația Împotriva avortului. Corupția generalizată din instituțiile publice și lipsa de comunicare dintre nivelul central și cele locale ale administrației afectau profund aplicarea legilor, iar unele prevederi legislative au rămas, din aceste cauze, simple proiecte pe hârtie. În căutarea unor modele de reformă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nișă de afirmare, pentru că lucrările lui Preda Începeau prin a prezenta argumentele eugeniste, familiarizând astfel chiar și cititorii ignoranți cu principiile de bază ale eugeniei 14. Ideile eugeniste au revenit În viața publică o dată cu dezbaterile despre mijloacele de contracepție și avort din anii ’60, ca o resuscitare a discursului eugeniștilor din anii ’20, despre relația dintre stat și indivizi 15. La Începutul regimului comunist, controlul avorturilor nu era foarte strict. Dimpotrivă, Întreruperea voită a sarcinii a fost complet decriminalizată la sfârșitul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
14. Ideile eugeniste au revenit În viața publică o dată cu dezbaterile despre mijloacele de contracepție și avort din anii ’60, ca o resuscitare a discursului eugeniștilor din anii ’20, despre relația dintre stat și indivizi 15. La Începutul regimului comunist, controlul avorturilor nu era foarte strict. Dimpotrivă, Întreruperea voită a sarcinii a fost complet decriminalizată la sfârșitul anilor ’50, când regimul a legalizat avortul la cerere prin Decretul nr. 463, din 30 septembrie 195716. La jumătatea anilor ’60 Însă, conducerea comunistă era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a discursului eugeniștilor din anii ’20, despre relația dintre stat și indivizi 15. La Începutul regimului comunist, controlul avorturilor nu era foarte strict. Dimpotrivă, Întreruperea voită a sarcinii a fost complet decriminalizată la sfârșitul anilor ’50, când regimul a legalizat avortul la cerere prin Decretul nr. 463, din 30 septembrie 195716. La jumătatea anilor ’60 Însă, conducerea comunistă era extrem de preocupată de scăderea natalității, care amenința să afecteze necesarul de forță de muncă al următoarei generații. Într-un moment În care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la maturitate reproductivă. În unul dintre memorandumuri, Râmneanțu propunea un program mai eficient de educare a femeilor În privința datoriilor pe care le aveau ca mame și introducerea conștientizării „genetice” la toate nivelurile de educație. Mai semnificativ, Râmneanțu susținea necesitatea interzicerii avortului și a tuturor mijloacelor contraceptive 18. Autorul recomanda sancțiuni severe atât pentru mamele care avortau, cât și pentru personalul medical ce le asista. În final, Râmneanțu recomanda diferite forme de susținere a familiilor cu mulți copii - de exemplu, prin creșterea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Cu siguranță, Râmneanțu nu a fost criticat pentru propunerea sa, nici pentru limbajul care abunda În referințe la noțiuni specifice determinismului ereditar 20. De fapt, la 1 octombrie 1966, Parlamentul a aprobat teribilul Decret nr. 770, prin care se interzicea avortul. În timp, această lege a generat una dintre cele mai intrusive forme de control asupra privatității indivizilor din timpul regimului comunist. Însuși faptul că, după revoluția din decembrie 1989, abrogarea decretului antiavort a fost una dintre primele decizii ale Frontului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mama are vârsta de peste 45 de ani; 5) mama are deja patru copii În Îngrijire; 6) sarcina a rezultat În urma violului sau incestului 22. Toate excepțiile (În afară de cea de vârstă) se apropie de cele stipulate de legislația eugenică privind interzicerea avortului, aprobată În 1938. Asemănarea include chiar și limbajul folosit. Nici Decretul din 1966 și nici literatura adițională nu Își asumă În mod explicit un scop eugenic, Însă această lege reprezintă, de fapt, o reafirmare a ideilor eugeniste. Moldovan și colaboratorii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Decretul din 1966 și nici literatura adițională nu Își asumă În mod explicit un scop eugenic, Însă această lege reprezintă, de fapt, o reafirmare a ideilor eugeniste. Moldovan și colaboratorii săi ar fi fost Încântați să constate că legislația Împotriva avortului a fost de data aceasta implementată cu mult mai multă „eficiență” de către instituțiile de stat responsabile, cu rezultatul instaurării unei adevărate terori asupra cuplurilor tinere și mai ales asupra femeilor. Din 1966 până În 1989, Decretul de interzicere a avortului și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Împotriva avortului a fost de data aceasta implementată cu mult mai multă „eficiență” de către instituțiile de stat responsabile, cu rezultatul instaurării unei adevărate terori asupra cuplurilor tinere și mai ales asupra femeilor. Din 1966 până În 1989, Decretul de interzicere a avortului și câteva alte legi cu implicații corolare au condus la crearea unui sistem de supraveghere directă și continuă de către stat a corpurilor tuturor femeilor aflate la vârste ale maturității procreative. Supravegherea se realiza prin diferite mijloace, de la examene medicale de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ducă sarcina până la capăt, chiar dacă statul cel mai adesea arunca apoi acești copii În orfelinate extrem de prost organizate 24. Nu este foarte clar dacă aceste politici erau implementate preferențial, În funcție de criterii etnice. Gail Kligman afirmă că politicile de interzicere a avortului au fost etnocentrice, pentru că au Încercat să prevină declinul populației de etnie română, În raport cu alte grupuri etnice: „Declinul populației era perceput ca sinonim cu declinul național și era intolerabil pentru ideologia naționalistă a socialismului sub Ceaușescu”25. România nu a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai bine de un deceniu 26. Cercetarea realizată de Viorel Achim arată că romii au continuat să aibă o rată a natalității mai mare decât populația de etnie română, fie pentru că nu a existat o implementare diferențială a legislației Împotriva avortului, fie pentru că, pur și simplu, familiile de romi alegeau să aibă mai mulți copii. (Achim Înclină către a doua interpretare, argumentând că alocațiile erau un stimulent important În decizia de a avea mai mulți copii.) Guvernul României a avut o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
romi, Însă măsurile luate nu au fost violente, agresive. Ca răspuns, guvernul a condiționat acordarea alocațiilor de condiția ca măcar unul din părinți să fie angajat, iar copiii să fie Înscriși la școală 27. Dacă suferința femeilor cauzată de interzicerea avortului a fost diferită În funcție de etnie rămâne un subiect de cercetare. În timpul perioadei de dezgheț ideologic care a urmat Primăverii de la Praga, mulți medici și cercetători români au redescoperit interesul față de contribuția eugeniștilor la dezvoltarea științei și medicinei În România. Un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
turul al doilea al alegerilor Împotriva candidatului neocomunist Ion Iliescu. Un alt domeniu În care există pericolul resuscitării determinismului biologic este cel al tratamentului corpului și al afecțiunilor acestuia, În special În probleme precum alegerile reproductive ale femeilor (În particular avortul), SIDA și sexualitate (În special În aspectele ce afectează persoanele de orientare homosexuală). Într-un articol recent despre gen și postsocialism, Gail Kligman și Susan Gal analizează rolul central al tematicii reproducerii În evoluția dezbaterilor politice În Europa de Est, după 1989
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Statului”, Adevărul, vol. 36, nr. 12098, 10 iulie 1923, pp. 1-2; citat de la pagina 1. Doctorul Ygrec era pseudonimul cu care Își semna articolele medicul care redacta rubrica permanentă de sfaturi medicale a ziarului Adevărul. 42. Doctorul Ygrec, „Iarăși despre avorturi provocate și medici avortori”, Adevărul, vol. 36, nr. 12152, 8 septembrie 1923, pp. 1-2. 43. G. Manicatide, „Certificatul de sănătate pentru contractarea căsătoriei”, Revista de Igienă Socială, vol. 2, nr. 1, 1932, p. 9. 44. Banu, „Mari probleme”, p. 105
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
anul 1944”, Sora de Ocrotire 4, nr.4-6 (1946): 34. 52. Doctorul Ygrec, „Medicii avortori și «făcătoarele de Îngeri»”, Adevărul, vol. 36, nr. 12125, 6 august 1923, p. 1. 53. Doctorul Ygrec, „Medicii avortori”, p. 1. 54. Sabin Manuilă, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr.1, 1936, p. 33. 55. I. Manliu, „Un pericol social. Discuții”, Adevărul, vol. 36, nr. 12135, 18august 1923, pp. 1-2. 56. Manliu, „Un pericol”, p. 2. 57. Banu, „Mari probleme”, pp. 106-107. 58. Codul Penal
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
La fertilité diffèrentielle en Roumanie”, XVIIe Congrès, p. 644. 61. Eugeniștii români nu foloseau această terminologie. O folosesc Însă aici datorită similitudinilor dintre temerile exprimate de eugeniștii români În această perioadă și discursurile lui Theodore Roosevelt despre controlul imigrării și avortului. 62. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 63. Pentru cifrele din 1933, vezi Banu, „Mari probleme”, p. 101; pentru 1940, vezi „Raport lunar demografico-sanitar, județul Brașov, pe luna februarie 1940, comune rurale”, fond Ministerul Sănătății, 1939, dos.872, p. 1. Ultima
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-5, aprilie-iunie 1935, pp.169-183. Făcăoaru, Iordache, „Legea pentru apărarea sănătății ereditare a populației Germane”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 49-53. Făcăoaru, Iordache, „Legiferarea avortului din indicații eugenice În Germania”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp.57-59. Făcăoaru, Iordache, „Familii degenerate și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 5-7, mai-iunie 1936, pp. 214-221
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
circumscripției Văscăuți (Storojineț), pe anii: 1931-35”, Sociologie Românească, vol. 3, nr.4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 272-274. Ionescu, Tiberiu, „Problema sănătății satului și acțiunea sanitară preventivă”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 4, nr. 9, 15 iulie 1938, p. 2. Iorgulescu, Nicolae, „Neavenirea avortului preventiv. Imoralitatea «avortului moral» și antieugenia celui eugenetic”, Curierul Judiciar, 24 martie 1935. Kernbach, Mihai, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10. Kernbach, Mihai, „Ereditatea și criminalitatea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe anii: 1931-35”, Sociologie Românească, vol. 3, nr.4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 272-274. Ionescu, Tiberiu, „Problema sănătății satului și acțiunea sanitară preventivă”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 4, nr. 9, 15 iulie 1938, p. 2. Iorgulescu, Nicolae, „Neavenirea avortului preventiv. Imoralitatea «avortului moral» și antieugenia celui eugenetic”, Curierul Judiciar, 24 martie 1935. Kernbach, Mihai, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10. Kernbach, Mihai, „Ereditatea și criminalitatea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 6, iunie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1-3, 1929. Manuilă, Sabin, „Problema rassială a României”, România Nouă, vol. 7, nr. 41, 22 noiembrie 1940, p. 5. Manuilă, Sabin, „Les Problèmes démographiques en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 1, nr. 1, mai 1934, pp. 45-60. Manuilă, Sabin, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 33. Manuilă, Sabin, „Societatea Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut central de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]