1,813 matches
-
lumea "fragilă" a Doamnei Macbeth, unde copii și exercițiul domestic reprezintă mizele fundamentale. Nu întîmplător, ea sucombă nervos (se sinucide), refuzînd prizonieratul identitar. Conflictul cultural este, prin urmare, baza tragediilor autentice. Orice antagonism ireconciliabil se regăsește ultimativ în interiorul unei paradigme axiologice, de extracție culturală. Marile tragedii shakespeariene demonstrază faptul cu prisosință, impunînd, pînă la un punct, o regîndire a teoriei tragicului. Bibliografie William Shakespeare. The Complete Works. Ed. Avid Bevigton. London: Acott, Foresman and Company, 1980. William Shakespeare. Hamlet. Traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
identității noastre ("conștiinței", ego-ului), a ajuns în postura neverosimilă de a fi reprimat. Ca atare, el se recompune în însăși negația sa, identificîndu-se drept nefamiliar. Morbiditatea povestirilor lui Poe nu reprezintă altceva, măcar în plan strict psihic, decît această "răsturnare" axiologică, proiectînd în grotesc ceea ce, în faza inițială a percepției, era frumos și acceptabil, probabil chiar sublim. Angoasele general umane, incomprehensiunile, rutinele, automatismele și derutele noastre sînt cuprinse în prozele lui Poe într-o manieră sintetică (sublimată), și, categoric, parabolică. Diotima
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
remarcabile. Vorbeam acolo despre o "legătură" simbolică, realizată între "două Americi". Seize the Day surprinde o societate americană în expansiune economică, focalizîndu-se pe un discurs narativ psihologizant, în timp ce Ravelstein sondează universul intelectual din jurul globalizării, cosmopolit și decadent, înclinat spre confuzia axiologică. Recenta publicare a prozei scurte a lui Bellow (desigur, la aceeași editură Polirom!), Collected Stories/ Filiera Bellarosa și alte povestiri, mă convinge pe deplin că acest longeviv scriitor american a avut, cu adevărat, o viziune epică asupra lumii, viziune materializată
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
teză despre romanul Tom Jones al lui Henry Fielding și unde, de altfel, a și predat, pentru un timp, poezie engleză. Cumva implicit, fără declarații teoretice ostentative, Jonathan Coe pare să se situeze, din punct de vedere estetic, pe linia axiologică a victorienilor (prerafaeliți) Rossetti, Morris, Arnold și Swinburne care, în manifestul revistei The Germ, de la jumătatea veacului al XIX-lea, vedeau arta ca pe un produs cultural organic și total, compus numai din "direcții artistice" simbiotice, precum "muzica", "pictura" și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Înțeles că valorilor centrale le revine un rol precumpănitor În alegerea modelului existențial și În canalizarea energiilor umane spre Îndeplinirea acestuia. Or, valorile morale au anumite particularități ce le indică ca fiind cele mai potrivite pentru a structura un sistem axiologic: servesc, mai Cuvânt Înainte Întâi, drept imbold ființei pentru a imagina si a aspira spre o condiție umană superioară; apoi, valorile morale fixează reguli de acțiune concretă, În care se recunoaște expresia binelui, pentru atingerea scopului propus. Intrăm Într-o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
trebuie s-o accepte pentru a-și pune În acord cultura organizațională cu schimbările revoluționare pe care le trăim conștientizând faptul că nu economicul - și ca atare - nici profitul, ci mai degrabă eticul, cu valorile sale centralizatoare În cadrul noii ierarhii axiologice, va defini societatea de mâine, spre care noi toți - indivizi, organizații, guverne, companii - ne-am Început deja cursa de neoprit. Etică și comunicare În societatea bazată pe cunoaștere Problemele referitoare la natura comunicării În relație cu conștiința de sine, fie
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ei fiind aceea de a distinge valoarea de non-valoare. Arta poetică a clasicismului francez i-a oferit instrumentele teoretice. Sigur, în fiecare epocă literară cu o manieră cristalizată în ceea ce astăzi numim canon, exigențele criticii au suportat variațiuni. Însă funcția axiologică, teoretic rămâne constantă. De vreme ce puneți problema unei "Schimbări la față", sigur că ați perceput ceva ce s-a putut întâmpla. Și acum voi proceda la câteva întrebări din care veți deduce un răspuns. Mai este astăzi cel care scrie critică
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
intră cine vrea, rămâne cine poate, dar dreptul de comentariu îl primesc doar cei care se pricep, care-și probează inițierea, democratizarea excesivă a exegezei literare inclusiv, sau în primul rând prin intermediul blogurilor și al rețelelor de socializare fiind contraproductivă axiologic. [G.] "Călinescu precizează Elvira Sorohan se grăbește să izoleze, între criticii literari, o elită. "Simțul critic" e dat numai unor aleși." Afirmația reapare acolo unde sunt analizate Dioptrele Alicei Botez, în contextul general al criterionismului interbelic și în cel special
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să-și ceară plata pentru abuzul călugărului de la starețul mănăstirii însuși. Frecvența acestor scene (în proza de ficțiune, ca și în Amintiri) confirmă primatul materialității ca trăsătură esențială a universului monastic definit de Stănoiu. Consecința directă a unui asemenea accent axiologic este sentimentul valorizării superlative a lumii de aici și căutarea împlinirii hic et nunc. Aceste date aruncă în derizoriu orizontul eshatologic în care, prin proiectul ei fundamental, instituția mănăstirii e ancorată. Departe de a fi o împărăție a spiritului, aici
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o țară care a ridicat critica literară la rang de instituție și model, reprezentanții acesteia și-au pierdut aproape orice legitimitate în ochii cititorilor. Această înfrîngere majoră se datorează în primul rînd incapacității criticii de a se poziționa ca reper axiologic, de stabilitate în cernerea valorilor și de configurare a orizontului de așteptare, sau poate mai ales ca metodă de lectură rațională (cum au fost cele marxistă, structuralistă, textualistă, deconstructivistă etc.) față de critica impresionistă. De altfel, ca semn de neadaptare la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al lui McLuhan pentru a sugera cum granițele dintre imagine și realitate dispar în hiperrealitate. Dacă termenul de "explozie" era caracteristic modernității, prin creșterea constantă a mărfurilor, progresul științei și tehnologiei, dar și prin diferențierile între sferele sociale, discursive și axiologice, Baudrillard argumentează că teoria imploziei este cea mai în măsură să descrie societatea postmodernă. Filosoful francez consideră că și societățile primitive au trăit un proces de implozie dirijată, care a dus la colapsul lor, dar și la explozia și expansiunea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o "mașină de simulare". Dacă europenii au mania diferențierilor, americanii par a eluda distincțiile fără regret, nostalgia și melancolia fiind asumate doar ca tonalități ale culturii europene, drept rezultat al presiunilor finalităților induse de istorie, de apartenența la un cod axiologic. "Furioasa hiperrealitate" a Americii a mai fost descrisă și de către Eco în Travels in Hiperreality; americanii sunt caracterizați ca fiind obsedați de construcția replicilor perfecte, a reprezentărilor "autentice", de simulacre, astfel încât granițele dintre adevărat și fals, realitate și reproducere se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În general, minciuna este văzută ca o acțiune voită de deformare a adevărului, domeniile în care se poate manifesta fiind numeroase (ontologic având conotațiile de a iluziona, a obtura, a plăsmui; (epistemo)logic însemnând a falsifica, a substitui, a voala; axiologic cu înțelesurile de a trișa, a amăgi în plan moral, a imagina, a fabula în plan estetic și a înșela, a fura, a sustrage în plan juridic; praxiologic înțeleasă ca ocultare, deghizare în spațiul cultural, ca deformare, degradare, metamorfoză în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În această situație, cum ar fi Grecia, Portugalia, Spania) se află În situația de Criză financiară și bugetară (de fapt criza În care se află România este una complexă, totală, suntem În criză economică, În criză morală, educațională, informațională, psihologică, axiologică, de identitate, de sistem, suntem În cea mai gravă Criză istorică, de când există pe acest pământ poporul tracodaco-român. Aceasta este deci Problema românească pe care trebuie noi, românii s o rezolvăm!) se datorează faptului că Sistemul socio economic românesc este
ADEVĂRATA PROBLEMĂ A IEȘIRII ROMÂNIEI ȘI A POPORULUI ROMÂN DIN ACEASTĂ CRIZĂ FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
literare alternative, din categoria acelora care fac joncțiunea dintre literatură și istoria ideilor sau a mentalităților, ca un plan complementar nu de contrast față de obișnuința de a recepta textul doar ca pe un exponent al excelenței estetice și al "canonului" axiologic. În ultima vreme, a început să se vorbească și la noi de necesitatea metodologiilor alternative, integratoare: s-a lansat proiectul unei "istorii politice a literaturii române", Radu Cernătescu a publicat, în 2010, o istorie "luciferică" a literaturii române, inventariind adeseori
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cartea, că, în urmă cu aproape două decenii, Ion Vartic a scris un excelent eseu despre spaima din Inspecțiunea lui I. L. Caragiale. În cartea lui Cătălin Ghiță, opțiunea finală pentru Orbitorul lui Mircea Cărtărescu e plauzibilă mai mult sub aspect axiologic și empatic decât tematic, însă rămâne în suspensie marele écart în timp între Mircea Eliade și autorul Nostalgiei, când sugerează construcția volumului și, într-o jumătate de frază, autorul însuși seceta culturală a fost atât de profundă, încât a afectat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lui Enoh) și într-o veche carte de magie, Cheia lui Solomon, elaborată de un scriitor evreu necunoscut. Cu riscuri teoretice considerabile, se trece, apoi, la citarea unor opere din Antichitate (lista este eteroclită și relativ departe de orice criteriu axiologic sau metodologic): Satyricon al lui Petronius (incidentul plat cu un vârcolac, prezent în capitolele 61-62), Metamorfozele (sau Măgarul de aur) al lui Apuleius, o scrisoare relativ lipsită de valențe artistice a lui Pliniu cel Tânăr către Sura etc. Lovecraft ajunge
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ciocnirile dintre valori opuse ale civilizațiilor occidentale cu cele islamice ori extrem-orientale. Mai aproape de percepția imediată par a fi nevoile sporite de resurse energetice, de hrană și locuințe, piețe de desfacere și cumpărări de bunuri și simboluri; diferențe de opțiuni axiologice între vechile și noile generații, antrenate prin rețelele de socializare on line; conservatorismul ideologic sau curiozitatea cognitivă, împletite cu proiecte științifico-tehnologice de anvergură ori cu noi modele de viață, opuse celor practicate până acum, și altele. După anii '30 ai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Hazard, vom reuși să înțelegem "criza conștiinței Occidentului" prin "schimbări psihologice" tulburătoare. De ordinul esențelor au fost opozițiile raționaliștilor "intoxicați de rațiune" (11, p. 180) față de "credințele tradiționale", urmate de reconstrucțiile din partea a treia a scrierii, și sinteza de ordin axiologic a noilor valori, care vin până aproape de noi, din ultima parte. Psihologic, s-a trecut de la starea de liniște, asigurată de lipsa de curiozitate a vechilor intelectuali de a vedea alte locuri și oameni, cu obiceiuri diferite, la "spiritul de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și din cantonul Berna, de exemplu. El considera că Guénon în (9a) "n-a văzut că redresarea nu reprezintă o antiteză de tip hegelian, ci tocmai o "saturație" paroxistică ce produce ea însăși și potrivit însuși principiului similitudinii propria răsturnare axiologică. Hermetismul este bine îmbarcat în senzorialismul epocilor de criză în care apare, dar el radicalizează acest caracter prin procedura intuiției empirice generalizate: el este gnoza care trece, fără vreo tăietură, de la percepția senzorială la intuiția intelectuală. Similitudinea este intuiția (viziunea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se impune cunoașterea și valorificarea mitologiei proprii, ale cărei granițe nu coincid cu cele geopolitice. Sunt mituri autohtone care apar puțin schimbate în mitologiile popoarelor vecine, și invers, dovedind astfel conținutul umanist comun. Nu la "priorități", ci la o ordine axiologică impusă de locul și timpul de viață al indivizilor și comunităților. Or, după 1989 s-a acentuat mereu nefireasca inversiune: disprețul față de tot ceea ce aveam, trecerea la părăsirea și apoi la distrugerea sistematică a acelui avut (pământ, ape, păduri etc.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sau a puterii. (28, pp. 200-205) Instituționalizarea științelor sociale este tratată de autor cu argumente care combină epistemologia cu ontologia și teoria acțiunii. De la interacțiunile "faptelor" cu "valorile", la separarea lor și, apoi, la adoptarea de către "experți" a tezei neutralității axiologice a predicțiilor sociale pe care ei le emit pentru a manipula oamenii cu așa-zisele legi și previziuni sociale livrate mai ales de științele sociale. Filosoful consideră că instituțiile societăților moderne sunt legitimate moral și politic prin interpretări greșite ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
noile partide și organizații politice, dintre minorități și alte grupuri sociale se răsfrâng negativ în climatul social. Domenii culturale și de civilizație viabile cândva își restrâng influențele ori își pierd temeiurile care le justifică prezența. Sunt dovezi ale generalizării instabilității axiologice, descrise parțial în paginile anterioare, cu trimiteri la filosofi contemporani preocupați de soarta pământului și a oamenilor de pe el. Un eveniment de ruptură cu vechile temeiuri politice a fost arestarea membrilor CPEx. Printre cei judecați s-a numărat și președintele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Dahrendorf criticau elogiul experților tehnocrați din perspectivă liberală. Un critic al liberalismului și modernității târzii, care este A. MacIntyre (n.1929), consideră că în societățile dezvoltate de astăzi estetul bogat, managerul și terapeutul sunt reprezentativi pentru ceea ce el numește emotivism axiologic ca suport al moralității lumii civilizate occidentale. (28, pp. 52-61) Apărând pozițiile "comunitariste", ne convingem încă o dată că relațiile dintre individ și colectivitate în societățile omenești (cu unele analogii și în "societățile" animalelor), constituie o altă problemă fără soluții definitive
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Piața Universității", din aprilie până în 13 iunie 1990 (pe de o parte) și organizarea mineriadei pe 14-15 iunie (pe de altă parte) au exprimat clar clivajul existent între aceste categorii. La astfel de evenimente ce au îndepărtat România de spațiul axiologic european s-au adăugat: interzicerea în mod repetat a venirii în țară a Regelui Mihai și a doua mineriadă ce a dus la căderea guvernului Roman. Toate aceste evenimente se vor solda cu respingerea de către SUA a cererii de acordare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]