1,639 matches
-
cultura turmei și cultura celor singuri, dintre cei ce disprețuiesc și cei ce apreciază o valoare necunoscută mai înainte”. Militantul avangardist român confirmă aproape punct cu punct o atare distincție, deplângând, bunăoară, „căderea ș...ț de pe o platformă suspendată în azurul libertății, sub cămașa de forță a formulelor utilitare, a înțelegerii unanime”. Și continuând: „Pierzania începe cu simptomul conștiinței nu a valorii în sine, ci a valorii raportate la numărul și înțelegerea turmei ș...ț”. E un „elitism” specific avangardei, pe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai târzie a lui Voronca, din eseul-confesiune Între mine și mine, ni se pare a clarifica deplin sensul acestei schimbări: „Devierea gândului prin cuvânt, (s.n.) - afirmă el - alunecarea într-o cale lactee de imagini, iată ce constituie însăși unealta de azur a meșteșugului de a scrie”. Deviere, așadar, a gândului prin cuvânt; proces de refracție - ca să zicem așa - a ideii în materie verbală, sugestie a primatului intuiției poetice în raport cu gândirea abstractă, ba chiar - cum o indică articolele din etapa constructivist-integralistă - desprinderea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
formule și convenții. Sub acest unghi, apelul la imaginar e semnul unei rupturi. E elocvent, bunăoară, faptul că și în etapa mai nouă a scrisului său „alunecarea într-o cale lactee de imagini”, care, după Voronca, „constituie însăși unealta de azur a meșteșugului de a scrie”, este asociată cu „devierea gândului prin cuvânt” și opusă, în același sens, „efortului cugetării în precizie”, „inutilei strădanii a unei gândiri ca metodă”, „ritualului profesional”, „formulei” sau „catalogului”. Exercițiul imaginației și, ca atare, imagismul ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
e una de tip panoramic și caleidoscopic, interesată de o cât mai vastă cuprindere a spectacolului cetății moderne: În suburbie cinematograf și bordel. Iată Geometria orașului: logaritm stelar, vals Pe fire electrice, soneria Europei țipând fals, Luntre și pasăre de azur, viziune descuiată. (Cloroform) Ecouri ale mai vechiului bacovianism se prelungesc pe alocuri și în noile versuri, într-o viziune acuzat expresionistă a peisajului, înscriind angoase apocaliptice, ca în această strofă din Sfârșit: Spectacol de mahala. Zarea se frânge, Toamna a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
niște arbori, doborâte-n măcelării”), discursul liric alunecă adesea spre orizontul luminos al unei lumi echilibrate și calme, în care versurile își regăsesc „starea de grație”: Și veți vedea lumina universală, calmă, Umplând ca o coroană de foi pădurea veche, Azurul ca un cântec pe crengile de alamă, Și în torente ochiul pietrelor stând de veghe, Veți auzi-n legumă clopote minerale, Veți auzi cum aripi cresc în huliții semeni, Și, cioburi, râsul vostru rămas între cristale, Vă vor răni gâtlejul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
extatice ale misticilor, mișcarea cuplului e pură levitație, „răpire” în zonele înalte ale spiritului: „Simți - îmi spuneai - prezența altor călători în jurul nostru. Invizibili”. Nori suflați cu aur ca niște calești Merg spre apus. Sub respirație se aburește ca o sticlă azurul. Cer risipit în suflet. Și tu ca alt cer te risipești. Dar poate suntem chiar norii ușori suiți în slavă, Clari, fără legături, cum sunt bulele de aer într-o apă Atât de senini. O pace apărând treptat la orizont
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
un peisaj, ca în poemul XIII din același volum: „Ploaia - câte scări de mătase pentru buclele ochiului /.../ Când cavalerul cu mandolina amurgului la subțioară se oprește sub balconul de apă / Și castelana desprinde ca o fundă surâsul din cascada de azur al singurătății / Câmpiile dansează cu pasul lent în ierburi”; după cum bâlciul, ca alt teritoriu al miracolelor elementare, poate sugera (în VIII) nu mai puțin o viziune dinamică, cu luxuriante izbucniri de forme și culori interferând spectaculos: E o rătăcire prin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
1965; Dinamica, București, 1965; Poveștile pădurii, cu ilustrații de Gheorghe Adoc, București, 1965; Flăcări în Vest, București, 1966; ed. (Drumul spre Mai), București, 1975; O poveste cu povești, București, 1967; Camera 210, București, 1968; Poeme în marș, București, 1969; Dincolo de azur, București, 1970; Aventurile lui Țâncu-Năzdrăvanul, București, 1971; Ctitorie în albastru, București, 1972; Țară și scut, București, 1972; Bătrânul și livada, Iași, 1973; Cântec deasupra apelor, București, 1973; Voievod de stea, București, 1973; Satul cu oameni frumoși, București, 1975; Pasărea Phoenix
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Baltag, „Buchet în august”, CNT, 1965, 32; Alexandru Chiriacescu, „Flăcări în Vest”, LCF, 1967, 4; Adriana Iliescu, „Camera 210”, RMB, 1969, 7 626; Ion Lungu, „Camera 210”, TR, 1969, 16; Traian Filip, „Camera 210”, ATN, 1969, 11; Gheorghe Andrei, „Dincolo de azur”, CL, 1970, 2; Radu Vaida, Cartea la care lucrez (interviu cu Dragoș Vicol), „Pentru patrie”, 1970, 5; Sorin Movileanu, „Nopțile dinspre ziuă”, „Viața militară”, 1970, 7; Sorin Movileanu, „Dincolo de azur”, „Viața militară”, 1970, 10; Daniel Dimitriu, Dragoș Vicol, CL, 1972
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Traian Filip, „Camera 210”, ATN, 1969, 11; Gheorghe Andrei, „Dincolo de azur”, CL, 1970, 2; Radu Vaida, Cartea la care lucrez (interviu cu Dragoș Vicol), „Pentru patrie”, 1970, 5; Sorin Movileanu, „Nopțile dinspre ziuă”, „Viața militară”, 1970, 7; Sorin Movileanu, „Dincolo de azur”, „Viața militară”, 1970, 10; Daniel Dimitriu, Dragoș Vicol, CL, 1972, 21; George Muntean, Darul povestirii directe, RL, 1975, 44; Haralambie Țugui, „Satul cu oameni frumoși”, CRC, 1976, 10; Sabin Opreanu, Convorbire cu Dragoș Vicol, O, 1976, 27; George Muntean, „Satul
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
ce reprezintă emblema clasică a școlii de învățământ superior. Un alt simbol îl constituie prezența celor trei stele strălucitoare, ce semnifică cele trei facultăți integrante la înființarea Universității (Filosofie, Drept și Științe). Un ultim element simbolic îl constituie culorile, deoarece azurul (albastrul) și argintiul se regăseau pe scutul familiei Cuza. Astfel, stema însumează suita aspectelor istorice și axiologice ce individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”». Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe stema Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 41 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Obrajii tăi mi-s dragi Cu ochii lor ca lacul, În care se-oglindesc Azurul și copacul. Și capul tău mi-i drag Căci e ca malu-n stuf, Unde paianjeni dorm, Pe zori făcute puf. Surâsul tău mi-i drag Căci e ca piatra-n fund, Spre care-noată albi Pești lungi cu ochi rotund
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
obținute de Omulețul său și de Pădurea spânzuraților : Avalanșa succesului, a răspîndirii filmului american a fost stăvilită în Europa într- un mod foarte original, folosind nu întrecerea, ci competiția. Înființarea unui festival de 15 zile pe an pe Coasta de Azur, la Cannes, a adus producției americane de filme pagube de milioane de dolari. Festivalul a modificat „gustul” cumpărătorilor de filme din Europa. [...] Cum a fost folosit filmul socialist intereselor capitaliste. Grupînd în general filmele americane, engleze, germane, francezii le-au
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii Înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă În azurul cerului atîta timp cît Îl trage firul care Îl leagă de un punct al pămîntului, tot așa cade bicisnic la pămînt, nu mai poate realiza Înaltele lui idealuri dacă se dezrădăcinează, și eu mă simt legat printr-un fir indestructibil
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii Înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă În azurul cerului atîta timp cît Îl trage firul care Îl leagă de un punct al pămîntului, tot așa cade bicisnic la pămînt, nu mai poate realiza Înaltele lui idealuri dacă se dezrădăcinează. Și eu mă simt legat printr-un fir indestructibil
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu luptă, temporar și fără consecințe, suzeranitatea Asiriei; Asiria a primit fără opoziție, definitiv și cu toate urmările fatale: cultura, religia și credințele Babilonului. Fig.13 Rugăciune pentru îndepărtarea unei invazii de lăcuste făcută de un demnitar asirian în fața zeului Azur. Cărămidă acoperită cu ceramică. Astrologia s-a furișat în Cetatea lui Ninus - fabulosul rege, fondator al cetății care îi poartă numele, cu mult înainte ca Semiramida să domnească peste ambele capitale. Zeiței Iștar - Venus la babilonieni i s-a ridicat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
p.59-61): 1. Numărul și întinderea populației existente, precum și vitalitatea și diversitatea activităților acesteia înainte de introducerea turismului. 2. Natura spontană sau planificată a facilităților turistice oferite. 3. Natura localizată sau extinsă a zonei turistice. Dezvoltare spontană: Costa Brava - Coasta de Azur În ambele cazuri, turismul s-a dezvoltat în mod spontan. De-a lungul Coastei de Azur (Riviera Franceză), turismul s-a dezvoltat în două etape. Cea dintâi a fost caracterizată de venirea în regiune a persoanelor înstărite în secolele al
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
turismului. 2. Natura spontană sau planificată a facilităților turistice oferite. 3. Natura localizată sau extinsă a zonei turistice. Dezvoltare spontană: Costa Brava - Coasta de Azur În ambele cazuri, turismul s-a dezvoltat în mod spontan. De-a lungul Coastei de Azur (Riviera Franceză), turismul s-a dezvoltat în două etape. Cea dintâi a fost caracterizată de venirea în regiune a persoanelor înstărite în secolele al optsprezecelea și al nouăsprezecelea, care a determinat apariția unor stațiuni ca de exemplu Cannes sau Nisa
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de masă (Timpuriu de Cluj, Napoca, Splendid, Someșan, Transilvania), la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași soiuri pentru struguri de masă și vin (Aromat de Iași, Ozana, Alidor, Arcaș, Unirea, Raluca, Paula și Gelu), la Drăgășani soiurile Azur, Călina, Alutus, Negru de Drăgășani, Novac, Vilarom, la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ce reprezintă emblemă clasică a școlii de învătământ superior. Un alt simbol îl constituie prezenta celor trei stele strălucitoare, ce semnifică cele trei facultăți integrante la înființarea Universității (Filosofie, Drept și Științe). Un ultim element simbolic îl constituie culorile, deoarece azurul (albastrul) și argintiul se regaseau pe scutul familiei Cuza. Astfel, stema însumează suita aspectelor istorice și axiologice ce individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”»{\cîte 63}. Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă în azurul cerului atîta timp cît îl trage firul care îl leagă de un punct al pămîntului, tot așa cade bicisnic la pămînt, nu mai poate realiza înaltele lui idealuri dacă se dezrădăcinează, și eu mă simt legat printr-un fir indestructibil
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă în azurul cerului atîta timp cît îl trage firul care îl leagă de un punct al pămîntului, tot așa cade bicisnic la pămînt, nu mai poate realiza înaltele lui idealuri dacă se dezrădăcinează. Și eu mă simt legat printr-un fir indestructibil
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sau pentru că „ai pierdut drumul”, te oprești și „privești În jur”. Surprins și apoi Încântat, descoperind atâtea lucruri pe care În goana și concentrarea drumului nu le vedeai: un arbore, verdeața vie, răscolitoare a câmpului, o pasăre ce planează, În azur, „privindu-te” ca pe o posibilă pradă, un animal ce paște În depărtare, un vehicul sau o siluetă umană care se Îndepărtează și care probabil a trecut pe lângă tine fără să-ți fi acordat nici cea mai mică atenție... Acesta
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dor după mii de ani de așteptare, părea că nici nu eram, așa de mult eram. Ce fericiți suntem, Doamne, ce fericiți suntem!" grăiam negrăind". Apoi încă unul: Ce ochi au adunat atâta rouă și atâta verde pur, și atâta azur, și atâta dor!..." După un șir de misterioase dispariții, în special a Corei Solomon din spitalul bucureștean (după ce a fost maltratată de trei varvarieni), apoi și a lui Dimitrie Cristea din casa mamei sale de pe strada Arcadiei, naratorul rămâne în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al presei cotidiene, cine știe! Serile se succed, cu fracțiuni de secundă, fiind parcă mereu aceleași, noi - la o primă simțire (!) - egali cu noi înșine. Părelnic, timpul a rămas pe loc. același cer imaculat dintr-o vară caldă, de un azur ireproșabil, aceiași nori aducători de ploi dinspre pădure, zgomotele vecinilor ce trec pe uliță, cârâitul găinilor..., un câine pripășit în praful uliței (ah, parcă vorbesc din Rebreanu!), privirea tatii pe cer pentru a adulmeca apusul spre a vedea dacă mâine
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]