3,148 matches
-
de instruire, ajută sportivul la un bun simț al echilibrului și al orientării în spațiu ce determină în mare măsură execuția corectă și o amplitudine a majorității elementelor artistice și acrobatice, având un rol hotărâtor și în execuția acestora pe bârnă. Astfel, grupa experimentală a avut creșteri semnificative la ambele probe experimentate față de grupa martor care nu a lucrat după mijloacele noi introduse în programul de pregătire al sportivelor. Folosirea unor exerciții corespunzătoare, începând din copilărie, duce la o mai rapidă
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
mijloacele noi introduse în programul de pregătire al sportivelor. Folosirea unor exerciții corespunzătoare, începând din copilărie, duce la o mai rapidă perfecționare a organelor de simț. Educarea deprinderilor de stabilitate și capacitatea de a păstra echilibrul în execuția exercițiilor la bârnă sunt determinate de: ținuta corectă, deplasarea rațională a centrului de greutate al corpului, sensibilitate tactilă a gimnastei, tehnica de execuție a execițiilor, precum și de metodica învățării acestora. Procesul de instruire impune creșterea nivelului de pregătire a gimnastelor și a posibilităților
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
acestora. Procesul de instruire impune creșterea nivelului de pregătire a gimnastelor și a posibilităților lor motrice. Controlul menținerii echilibrului trebuie să vizeze educarea capacității de a efectua oscilații ale centrului de greutate pe verticala suprafeței de sprijin sau pe lungimea bârnei.
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
purcelușul fript? De bună seamă că nu. Ai fost, pînă acum, un martor cinstit, Ismaele, ai grijă însă, căci dreptul pe care ți-l arogi acum a fost privilegiul exclusiv al lui Iona și anume privilegiul de a vorbi despre bîrnele, grinzile, stîlpii, cosoroabele, căpriorii și coama de acoperiș din care e alcătuită șarpanta leviatanului, precum și despre hîrdaiele și putinile cu grăsime, cu lapte, cu unt și cu brînză din măruntaiele sale. Recunosc că, de la Iona încoace, puțini vînători de balene
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cât și În afara ei. Astfel: În nr. l-2: Victor Felea - Poem pentru armata eliberatoare; A.E. Baconsky - Cântec pentru cartierul meu; Dumitru Micu - Minerul; Ion Brad - Scrisoare la douăzeci de ani; Mihai Beniuc - Chivără roșie; Elisabeta Luca - Poetul; Vlaicu Bârna - Steaua nouă peste munți. În nr. 3-4: Eugen Jebeleanu - Scutul păcii; Radu Boureanu - Aripile albe ale păcii; Victor Eftimiu - Drapelul păcii; Victor Tulbure - Așa cum ucizi lupii; Szemler Ferenc - Patrie nouă; Jozef Attila - Versuri. Continuare, În note23. În Scânteia 24 publică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În Contemporanul 25 cel mai frecvent publicat este A.E. Baconsky, dar și majoritatea numelor care dădeau viitor și substanță poeziei din vreme. Cu insesizabile diferențieri, aceleași semnături și În Flacăra: George Dan, Suzana Delciu, N.Tăutu, Petru Vintilă, Vlaicu Bârna, Dan Deșliu, Mihai Beniuc, V. Porumbacu, Petre Solomon, D. Corbea, Noe Smirnov, ș.a. Numeroase sunt și volumele de poezii apărute la editura Uniunii Scriitorilor; Editura Pentru Literatură și Artă, la Editura de Stat și, În cazuri excepționale, la Editura Scânteia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viu nouă sute șapte, Sufletul nostru) și Victor Tulbure (Balada tovarășului căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate și Holde). Alte cărți de poezii mai publică A.Toma (Cântul vieții), Radu Boureanu (Sângele popoarelor, ed. a 2-a), Eugen Jebeleanu (Scutul păcii), Vlaicu Bârna (Minerii din satul lui Crișan), Mihnea Gheorghiu (Primăvara În Valea Jiului. Două poeme), Petru Vintilă (Oamenii și faptele lor. Poeme), Mihai Beniuc (Versuri alese), George Dan (Bună dimineață), Nicolae Tăutu (Și s-au Întors pădurile-napoi), ș.a. Culmea aparițiilor editoriale și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
luptă Stalin trăiește În orice speranță În victorii crescute din vis și din trudă». (Suzana DELCIU. - Cântec despre Stalin) Poezia realismului socialist În formă populară a dat opere de valoare În ultimii ani, semnate de Mihai Beniuc, Maria Banuș, Vlaicu Bârna, Dimitrie Corbea, Nina Cassian, Dan Deșliu și alții. De pildă versurile acestea, În ritmul Mioriței: «Iar din Răsărit/ Reazim ne-a venit Pașnice popoare/Din Soare-Răsare Inima ne-au dat/Pentru nou veleat Să ne facem viața/Cum Îi dimineața
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Flacăra mărturisesc elanul creator al poeților. De asemeni, câteva antologii dedicate, printre care cea din urmă, Luptăm pentru pace, cuprinde cel mai numeros și cel mai semnificativ material. Un luminos tablou al viitorului fac toți acești poeți (V. Nicorovici, V.I. Bârna, Maria Banuș, Radu Pădure - n.n.). (Ă). După cum se vede, poeții, alăturându-se fraților lor, muncitorii, În lupta pentru pace, au Înțeles problemele acesteia În spiritul cel mai just. La asta i-a ajutat lămuririle partidului, precum și exemplul scriitorilor sovietici. E
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sovietici. E drept că uneori, duși de elan, ei pierd pământul de sub picioare și, așa cum spunea Mihai Novicov, «foarte des lupta pentru pace apare Încă drept ceva Înălțător, măreț, dar depășind vâltoarea realităților zilnice, rupându-se de ea». Pentru Vlaicu Bârna, de pildă, pacea e categorie de inițiere magică, o «Înaltă treaptă» pe care se realizează, abstracte, binele și dreptatea, un «orizont de azur» (Ă). Dar nu numai pentru a afla un «fapt al dimineții» coboară minerul În pământ, să scoată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nicorovici, Ion Horea. Și pentru ca imaginea despre poezia și poeții anului să fie mai completă să dăm și câteva date despre spectrul editorial al liricii; câțiva poeți, editați și-n anul precedent, apar și-n acest an În volum: Vlaicu Bârna (Tulnice În munți), Eugen Jebeleanu (Poeme de pace și luptă), Dan Deșliu (În numele vieții). Alte volume de poezii publică: Vasile Nicorovici ( În mina de cărbuni), Nina Cassian (Nică fără frică), A. E. Baconsky (Poezii). De asemenea, Eugen Frunză - poetul cultivat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
309, 339 Baranga, Aurel 16, 27, 30, 61, 65, 308, 309, 346 Barbu, George 340 Barbu Ion 196, 197, 198 Barbu, N. I. 240 Basarabeanu, Vornic 30 Bălan, Ștefan 246 Bălcescu, Nicolae 138, 230, 280 Bănuță Ion 290 Bărbulescu, Dumitru 222 Bârna, Vlaicu 40, 41, 61, 197, 215 Bednâi, Damian 303 Beldiceanu, N. 234 Beldiman, Al. 198 Beligan, Radu 122 Benador, Ury 119 Benda, Julien 115 Beniuc, Mihai 12, 30, 40, 41, 54, 56, 60, 61, 81, 93, 138, 140, 143, 191
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poetic se configura din repere ca: personalitate comunistă, eveniment comunist, plan economic, miner, ilegalitate, pace, armată, ostaș sovietic, imperialism, țăran sărac, chiabur, activist de partid. Poeții reprezentativi: Dan Deșliu, A. Toma, Mihai Beniuc, D.Corbea, Victor Tulbure, Mihnea Gheorghiu, Vlaicu Bârna, Eugen Jebeleanu, A.E.Baconsky, Eugen Frunză, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Nina Cassian ș.a. În 1953-1955, discursul liric se bazează pe motive ca: partidul, ilegalistul, colectiva, chiaburul, cartierul, minerii, sabotorii, grănicerii, zidarii, sondorii, marinarii, moții, alegeri, festival al tineretului, congres
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Perpessicius, care susține rubrica „Mențiuni critice”, George Breazul la „Cronica muzicală”, Ion Vlasiu la „Cronica plastică”. Alte rubrici: „Pagini memorialistice”, „Revista presei străine”, „Justiție”, „Economie, finanțe, agricultură”, „Tribuna muncitorească”, „Știri diverse”. Mai colaborează E. Lovinescu, Tudor Mușatescu, N. Mihăescu, Vlaicu Bârna, Ion Larian Postolache, Ionel Teodoreanu, Ștefana Velisar-Teodoreanu, V. Damaschin, Al. Jordan, V. V. Haneș, C. Cristobald. I.D.
ACŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285164_a_286493]
-
este amintită atât în declarația lui Dan Dumitrescu, cât și a lui Pafnutie Pătrășcanu 4, iar rezultatul ei a fost intensificarea eforturilor lui Bogdanovici, care i-a convins și pe Vasile Pușcașu, Toma Simionovici, Sorin Pintilie, Ștefan Moravschi, Batovici și Bârnă să i se alăture. Deținuții care colaborau cu autoritățile erau, în marea lor majoritate, arestați pentru omisiune de denunț, trecere frauduloasă a frontierei ori alte fapte minore. Ei nu fuseseră niciodată realmente anticomuniști și se considerau nevinovați, astfel că au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ioan 29 Bănescu Ioan 28 Bărbosu Viorel (doctor) 29, 75, 98-99, 164, 177, 182 Bărbulescu Nicolae 133, 158 Bărgăoanu Gheorghe 68, 71, 73, 77, 148, 183 Bâgu Gheorghe 16, 39, 104-105, 121, 167 Bârjoveanu Dumitru 55, 60, 64, 140, 170 Bârnă 23 Bârsan Florin 30, 72-73, 112, 176 Benescu Constantin 29 Berghezan Ioan 172, 185 Bertea Mihai (director) 58 Beșchea Tiberiu 35, 39, 41, 133, 166-167, 182 Biaș 158 Birbirii Mircea 30 Birtaș Gavril (colonel) 236 Bizău Ion 28 Blaga Liciniu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
IV, București, 1951-1953; Evghenii Junga, Corabia nemuritoare, București, 1951 (în colaborare cu Ana Mișea); A. N. Stepanov, Port Arthur, I-II, București, 1952 (în colaborare cu Melania Livadă); N. I. Vapțarov, Poeme, București, 1952 (în colaborare cu Maria Banuș și Vlaicu Bârna); Z. Firsov, Prieteni cu apa, București, 1953; V. Cocetov, Neamul Jurbinilor, București, 1953 (în colaborare cu Ada Steinberg); Dimos Rendis, Pământul patriei, București, 1953 (în colaborare cu Letiția Papu); N. Bobrov, Cikalov, București, 1954; Aristofan, Norii, București, 1955 (în colaborare
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Cel mai interesant număr al publicației este 2 din 1937. Aici, la ancheta privind menirea librarului, răspund Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Perpessicius și George-Mihail Zamfirescu. Tot aici sunt de semnalat opiniile unor scriitori - Andrei Tudor, Lascăr Sebastian, Al. Mironescu, Vlaicu Bârna -, privind ciclul de conferințe inițiat de Asociația Librarilor din România. I.R.-N.
BULETINUL ASOCIAŢIEI LIBRARILOR DETAILISTI DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285930_a_287259]
-
273-290; Negoițescu, Scriitori contemporani, 52-54; Ovidiu Pecican, Metafizica încorporată, ST, 1994, 3; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban despre epoca sa, RL, 1994, 45-46; Florin Mihăilescu, Viața literară sub comunism, ST, 1995, 1-2; Liviu Petrescu, Moment Nicolae Breban, ST, 1995, 1-2; Nicolae Bârna, Don Brebjuan, Don Brebjote, CC, 1995, 3-4; George Pruteanu, Pești de plastic în acvarii diferite, RL, 1995, 45; Caius Dobrescu, Aventurile unei provocări (mereu) amânate, RL, 1995, 45; Gabriel Dimisianu, Nedreptățitul Amfitrion, RL, 1995, 45; Simona Sora, Apocalipsa după Breban
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
CC, 1995, 3-4; George Pruteanu, Pești de plastic în acvarii diferite, RL, 1995, 45; Caius Dobrescu, Aventurile unei provocări (mereu) amânate, RL, 1995, 45; Gabriel Dimisianu, Nedreptățitul Amfitrion, RL, 1995, 45; Simona Sora, Apocalipsa după Breban, RL, 1995, 45; Nicolae Bârna, Banalități interesante, CC, 1996, 6-7; Marian Victor Buciu, Breban. Eseu despre stratagemele supraviețuirii narative, Craiova, 1996; Micu, Scurtă ist., III, 148-158; Laura Pavel, Antimemoriile lui Grobei, București, 1997; Petre Isachi, Ioan Lazăr, Anotimpurile romanului, Bacău, 1997, 356-402; Petrescu, Studii transilvane
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
O epistolă rămasă într-un sertar, F, 2000, 5; Marian Victor Buciu, Marele romancier și visul său estetic din dictatura de zi și noapte, F, 2000, 5; Ovidiu Pecican, Două dimensiuni europene (interviu cu Nicolae Breban), F, 2000, 5; Nicolae Bârna, „Animale bolnave” - o paradigmă a romanului brebanian, F, 2000, 5; Ovidiu Pecican, Amfitrionul brebanian - eros divin și eros uman, F, 2000, 5; S. Damian, Silueta câinelui, APF, 2000, 6-8; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban, eseist amator, RL, 2000, 30; Dicț. esențial
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
divin și eros uman, F, 2000, 5; S. Damian, Silueta câinelui, APF, 2000, 6-8; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban, eseist amator, RL, 2000, 30; Dicț. esențial, 111-116; Dimisianu, Lumea, 128-158; Grigurcu, Poezie, I, 139-144; Ghițulescu, Istoria, 411-413; Manolescu, Lista, II, 187-208; Bârna, Comentarii, 7-36, 194-208; Popa, Ist. lit., II, 848-852, passim; Cornel Ungureanu, Nicolae Breban și voința de putere, O, 2002, 6; Robert Șerban, „M-a susținut propria megalomanie” (interviu cu Nicolae Breban), O, 2002, 6; Cristina Chevereșan, Viața în suspans, O
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
CADRAN, săptămânal al Saloanelor culturale „Liviu Rebreanu”, apărut la Bistrița de la 25 ianuarie până la 21 decembrie 1990. Redactori: Adriana Rodica Bârnă, Pavel Iuoraș, Oliv Mircea, Domnită Petri, Virgil Rațiu, Vasile Todan, Alexandru Uiuiu, Ion Urcan, Augustin Zegrean. Revista de cultură și literatura, C. publică eseuri, cronici, versuri, interviuri, anchete, informații, constituindu-se într-o imagine fidelă și reprezentativă pentru presa culturală
CADRAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285988_a_287317]
-
foileton Jurnalul fericirii de N. Steinhardt. De la numărul 34, Mircea Ivănescu semnează o serie de traduceri din Fr. Nietzsche (Ecce homo sau Cum devii ceea ce ești). Apar studii, articole, editoriale semnate de Mircea Oliv, Olimpiu Nușfelean, Șerban Demetriu, Adriana Rodica Bârnă, Ion Urcan, Domnită Petri, Alexandru Uiuiu. Alți colaboratori: Ovidiu Petri, Sorin Vieru, Letiția Ilea, Ion Mureșan, Gheorghe Crăciun. C.Tt.
CADRAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285988_a_287317]
-
pe cei care l-au urmat pe Eugen Ionescu. Beletristica originală este prezentă în paginile C. prin proza Tiriplic II, din seria Poveștile lui Tiriplic de B. Iordan, și prin versuri semnate de Virgil Gheorghiu, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna, alături de Theodor Scarlat, Stelian Cucu, Mihail Dan, Ștefan Stănescu, E.Ar. Zaharia, Al. Baiculescu, Victor Stroe ș.a. Sumarul celor două numere include eseuri de Petru Manoliu (Elogiul cotidianului) și reflecții despre temeiurile culturii noastre populare (Cultura românească și satul), acestea
CAIET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286003_a_287332]