1,216 matches
-
-ului cu sediul în București are o filială în Burdujeni începând cu 1 mai 1912 și care funcționează și astăzi. Bazele societății „Cariera”, pentru valorificarea carierelor de piatră din Burdujeni au fost puse de asemenea de șeful de gară Romulus Bârsan. Societatea Mihai Eminescu a luat ființă în 1922 cu scop cultural și național. În anul 1930 în Burdujeni erau înregistrate 36 de străzi și o populație totală de 4.706 locuitori. În anul 1926 localitatea Burdujeni este integrată în orașul
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
bălțile [[Insula Mare a Brăilei|Brăilei]] și [[Balta Ialomiței|Ialomiței]], în sudul Moldovei și în Dobrogea. În zona satelor brănene și săcelene s-a constatat existența unei transhumanțe duble, de o amploare însemnată. Datorită faptului că versanții nordici ai Carpaților bârsani nu puteau asigura destule suprafețe de pășuni pentru vărat, marii proprietari de turme închiriau pajiști pe versantul sudic, în Țara Românească. Juzi sau foști juzi ai Brașovului au avut și ei însemnate turme de oi. În 1653 marele comis Radu
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
marele comis Radu îi scrie fostului jude Mihai că „pentru rândul oilor, va înțelege din cartea Măriei Sale”. Hărman Mihai Brașoveanul primește de la Duca vodă îngăduința de a-și ține oile în Moldova, fără bir, cu condiția ca ciobanii să fie bârsani. [[Constantin Brâncoveanu]] scria magistratului brașovean, în [[1707]], că deși toate stările din țara sa erau datoare a plăti birul după numărul vitelor deținute, totuși oile brașovenilor „vor fi nesupărate, și ale dumneavoastră judeților și ale fălnogilor”. Ulterior, datorită creșterii pretențiilor
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
de nimic. Abia în [[1765]] numărul acestora scade la 7 dintr-o sută. În cele din urmă s-a ajuns la un consens, astfel încât negustorii din țara Românească aveau dreptul să cumpere, la prima mână, oile disponibile spre vânzare ale păstorilor bârsani. Prețul era negociat și, oricum, mai bun decât cel al turcilor. Pentru a-și apăra interesele, oierii săceleni s-au constituit, după 1800, într-o asociație numită „Compania oierilor săceleni”. La începutul secolului XIX, datorită practicării tot mai anevoioase a
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
acestuia. Privilegiile date de [[Vlaicu Vodă]] și [[Mircea cel Bătrân]] fuseseră acordate pentru "„toți cetățenii, musafirii și locuitorii cetății Brașovului, al întegului ținut al Bârsei”". De-a lungul vremii, domnitori români au acordat mai multe privilegii comerciale brașovenilor și locuitorilor bârsani. De la Brașov proveneau mărfuri de calitate, așa numitele "brașoveníi", apreciate chiar însuși [[papa Honoriu al III-lea]], care printr-o diplomă îi scutea pe locuitorii acestei țări de vămi. Ulterior, brașoveniile au devenit produse de referință, orașul din care proveneau
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
colac și un ștergar ales de ea. După nuntă, la intrarea în casa bărbatului, pe capul miresei se pune caș și pâine, ca simbol al bogăției. [[Imagine:Brasoveanca.jpg|thumb|right|250px|Brașoveanca, jucată de perechi îmbrăcate în costumul popular bârsan]] Cel mai popular joc românesc din Țara Bârsei este Brașoveanca, dansat în special la nunți. Acesta se joacă în perechi, cu mâinile împreunate. Zona coregrafică [[Bran]]-[[Zărnești]] cuprinde în medie circa 30 de jocuri cu o mare diversitate tipologică. Brâul
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
sau de către rudele acestora a Bibliotecii drept loc de conservare și de punere la dispoziția generațiilor viitoare a unor importante biblioteci particulare. În acest scop, în cadrul colecțiilor speciale sunt constituite fonduri ale acestor personalități. Cele mai reprezentative sunt: biblioteca familiei Bârsan, familiei Balmuș, a lui Anton Crihan, Alexandru Sturdza, Nicolai Moghileanski. Arta miniaturală a ex-librisului conferă colecției multiseculare a Bibliotecii o prestație aparte. Cele mai vechi ex-librisuri datează din secolul XVII. Un loc aparte îl ocupă cărțile vechi cu coperte deosebite
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
activității unor colaboratori ai revistei și asupra apariției cărților mai importante, literare și științifice. Rubricile Răspunsuri și Poșta redacției sunt destinate începătorilor, care căutau să-și facă intrarea în literatură. Paginile literare ,poartă și un timbru de actualitate”, scrie Andrei Bârsan, aducând schițe, notițe, și ilustrații din primul război mondial, ținându-i astfel la curent cu toate evenimentele vremii. Articolul acestuia , publicat după apariția ultimului număr, apare ca un bilanț la sfârșit de activitate. Explicațiile pentru încetarea apariției Paginilor literare sunt
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
Kapetanos a declarat că s-a întors „acasă”. La debutul la Steaua antrenată de Reghecampf, în meciul cu Săgeata Năvodari, el a marcat o „dublă”, primul gol fiind marcat din penalti.Mai are o dublă și din meciul cu Avântul Bârsana,scor 4-0.
Pantelis Kapetanos () [Corola-website/Science/314709_a_316038]
-
mult sau mai puțin grandioasă, simbolizează o transformare (de suprafață ori structurală, fizică sau virtuală). La 22 martie 2012, la noul sediu al ambasadei SUA la București a fost inaugurată o poartă tradițională maramureșeană din lemn, realizată de meșterul Teodor Bârsan după modelul agreat de reprezentanții ambasadei.
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
sistematice ale lui Adrian Fochi în această zonă aveau să pună în evidență un lucru frapant: comunitatea de păstori sibieni cunoșteau în mică măsură cântecul mioritic. După 1900, George Coșbuc (născut la Hordou, județul Bistrița-Năsăud) pledează și el pentru originea „bârsană”, deci transilvăneană, a baladei, iar Leontin Ghergariu (1897-1980) (născut în comuna Nădlac, județul Arad) identifică în versiunea colind tipul "fata de maior", specific regiunii Jiboului și opinează pentru originea ardelenească, în speță sălăjeană a Mioriței. Datorită lipsei de argumente a
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
oficiale, toate nevrozele, neliniștile și nedumeririle exprimate ocazional - în articole sau studii răzlețe, în discuții particulare - față de atitudinea de neînțeles a unui erou dintr-o creație populară românească: „Iată un flăcău voinic, trăind pe corhane cu turma sa, căruia oița bârsană îi spune că au să-l omoare baciul Ungurean și cu cel Vrâncean și, în loc să pună mâna pe bâtă și să se apere, pune mâinile pe piept și face poezii! Contemplativitatea și forța, forța mai cu seamă, nu îngăduie o
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
lui Costea, / C-alta-n turmă nu era / Mai isteață decât ea. / Când simțea de vremuri grele / Trăgea oile-n perdele; / Când simțea de vremuri bune / Trăgea oile-n pășune». Oaia rucăreană este, în alți termeni, o variantă a oii bârsane sau a oiței năzdrăvane din Miorița”. Costea îl prinde și îl ucide pe Fulga, decapitându-l. Eroic, răzbunător, coleric, ciobanul Costea apare în antiteză cu păstorul din Miorița. Singurul fir care leagă cele două balade este mioara - aceleași abilități (istețime
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
parohu satului Pop Aron fecorator Teodor Suci și ceilalț coratori Ioan Badi, Ioan Suci, Danil Pop, Mihail Botoș, Moisă Suci, Gavril Matei, Nicolae Mihuț, meșterii ce au făcut-o din lemn au fost din Șerbeni, Teodor Pop cantor și Gore Bîrsan și s-au zugrăvit de mine Popa Gheorghe din Șerbeni”. Sematismul din anul 1900 face referire la preoții care au slujit în această parohie: „... pe timpul conscripției lui Klein număra 125 de suflete ... preot era Gavrilă. Pe la anul 1780 funcționa popa
Biserica de lemn din Urisiu de Jos () [Corola-website/Science/313851_a_315180]
-
de honvezi Nyíregyháza, comandată de locotenentul Gergely Csordas. Lucrările de translatare și recondiționare s-au efectuat pe baza unui studiu de specialitate și a unui proiect adecvat, prin grija deosebită și măiestria echipei conduse de meșterul-restaurator Pop Vasile din comuna Bârsana, județul Maramureș. Biserica este construită din lemn de stejar (iconostasul) și brad (pereții); pereții navei (formați din bârne de brad late de circa 30 de cm) sunt autentici, singurele părți care au fost refăcute cu ocazia mutării din Sava, în
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
tonul în clasa la cântece"”. Kovács a urmat Liceul Teoretic Áprily Lajos din Brașov, iar la vârsta de șaisprezece ani s-a înscris la Scoala Populară de Artă, secția canto muzică ușoară. În adolescență l-a întâlnit pe pianistul Codruț Bârsan, alături de care a studiat muzică jazz, fiind susținută îndeaproape de profesoarele de canto Cristina Bălan și Anda Pop. În acea perioadă, Kovács a ascultat muzică unor cântărețe cu renume internațional precum Whitney Houston, Christina Aguilera, Celine Dion sau Ella Fitzgerald
Dalma Kovács () [Corola-website/Science/314782_a_316111]
-
nivel de catedre, decanate, rectorat. În ședința Senatului din data de 18 februarie 2008, după confirmarea alegerilor desfășurate la nivel de catedre și decanate, în unanimitate de voturi, au fost aleși conf.univ.dr.ing. Violeta Ciucur, Secretar Științific al Senatului, Conf.univ.dr.ing. Eugen Bârsan, Prorector Cercetare Științifică și Cooperare Internațională, Conf.univ.dr.ing. Emil Oanță, Prorector Probleme Academice și Dezvoltare și Prof.univ.dr.ing. Cornel Panait, Rector, confirmat prin Ordin al Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului. CADRE DIDACTICE UNIVERSITARE Cadrele didactice sunt constituite în 4 catedre: Catedra de
Universitatea Maritimă din Constanța () [Corola-website/Science/314855_a_316184]
-
Popa. În vacanțe susține o muncă vie de animator cultural și adunând în jurul său alți artiști realizează spectacolul "Tache, Ianke și Cadâr" de V. I. Popa, pe care îl joacă la cinematograful „Modern” din Ploiești, apoi " Trandafirii roșii" de Zaharia Bârsan. Astfel ia ființă nucleul denumit „Brigada culturală Prahova” ce se transformă în „Teatrul Sindicatelor Unite” (1947) din care se va naște „Teatrul de Stat Ploiești” (1949). Debutul pe scenă îl face pe scena studioului „Teatrului Național” din Piața Amzei (1948
Toma Caragiu () [Corola-website/Science/297582_a_298911]
-
de hectare. Orașul este un important centru cultural. Muzeul "Tudor Arghezi" poate oferi vizitatorilor prilejul de a cunoaște mai bine ceea ce l-a reprezentat pe poetul Tudor Arghezi. De asemeanea, în fiecare an se desfasoara aici festivaluri folclorice precum "Genă Bîrsan", "Maria Lataretu". Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Cărbunești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,2%), cu o minoritate de romi (6
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
introdus opera lui Caragiale în activitatea didactică și în manifestările anuale ale Societății de lectură a studenților. Printre militanții societăților culturale românești din Transilvania care l-au cunoscut pe Caragiale, s-au aflat și Valeriu Braniște, George Moroianu și Zaharia Bârsan, ultimul scriind chiar și un articol consacrat lui Caragiale la împlinirea a 25 de ani de activitate literară (1901): "„Este un fapt îmbucurător această afecțiune din partea publicului, mai ales în țara românească unde munca scriitorilor e răsplătită așa de ingrat
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
-a, după o victorie cu 1-0 obținută în ultima etapă pe terenul contracandidatei FCM Târgoviște. Singurul gol al partidei a fost marcat în minutul 60 de Mircea Voicu. Cel mai bun jucător slătinean în sezonul 2009-2010 a fost atacantul Constantin Bârsan care în 25 de meciuri jucate, a marcat 15 goluri. Promovarea a adus schimbări importante la conducerea echipei. Antrenorul Dan Oprescu a plecat la nou promovata în Divizia C, FC Piatra Olt și a fost înlocuit cu fostul internațional Corneliu
ACS FC Olt Slatina () [Corola-website/Science/318043_a_319372]
-
în timpul regulamentar și prelungiri scorul a fost 0-0. Sorții le-au adus în optimi pe Dinamo București, care avea să o elimine pe Alro, învingând-o cu 3-1 pe Stadionul Ștefan cel Mare. Golul slătinenilor a fost marcat de Constantin Bârsan. Alro a avut un parcurs onorabil în acest sezon, iar din returul campionatului s-a mutat pe Stadionul 1 Mai. Echipa a încheiat competiția 2010-2011 pe locul cinci. Seria a fost câștigată de Petrolul Ploiești, care a promovat în Liga
ACS FC Olt Slatina () [Corola-website/Science/318043_a_319372]
-
a României, antrenată de Gheorghe Tadici. Alături de ea a fost selecționată în echipa principala și colega ei de club Mihaela Ani-Senocico, iar în lotul lărgit au mai fost incluse alte două jucătoare ale Jolidonului, extremă Magdalena Paraschiv și pivotul Florina Bîrsan. În 2008, Carmen Amăriei a participat la calificarea echipei naționale a României la Jocurile Olimpice de la Beijing, unde echipa României s-a situat pe locul 7. De asemenea, Amăriei a participat alături de națională la calificarea la Campionatul European din Macedonia, desfășurat
Carmen Amariei () [Corola-website/Science/316202_a_317531]
-
Florina Maria Bîrsan-Chintoan (n. 6 decembrie 1985, la Cluj-Napoca) este o jucătoare de handbal profesionistă din România. În prezent evoluează la clubul „U” Alexandrion Cluj-Napoca, pe postul de pivot. Florina Bîrsan, alintată de prieteni Roza, s-a născut la Cluj, de Moș Nicolae, pe data de 6 decembrie 1985. Prima antrenoare de handbal a Florinei a fost Cristina Iurian, iar „U” Alexandrion Cluj-Napoca este singurul club la care a evoluat handbalista
Florina Chintoan () [Corola-website/Science/321897_a_323226]
-
ale filmului el a remarcat scenografia lui Mihnea Mihăilescu și imaginea profesionistă a lui Vivi Drăgan Vasile. Criticul a concluzionat următoarele: "„E un Moromeții visat de Fellini și pus pe film de Kusturica. Plus Chaplin, Keaton și Keystone Cops”". Ileana Bîrsan considera filmul ca fiind "„superficial și demonstrativ”", plin de clișee narative și de teatralism și în care se face exces de dialoguri pretins amuzante și glume grosolane. Într-o recenzie publicată în noiembrie 2008 pe situl LiterNet, Lucian Maier a
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]