1,217 matches
-
poate solicita mărirea despăgubirilor. După împlinirea termenelor de decădere, chiar în ipoteza agravării prejudiciului, victima nu va putea introduce o nouă cerere în despăgubiri majorate, dacă în cauză a fost pronunțată o hotărâre definitivă și irevocabilă. 627 C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 272, a se vedea și M. Duțu, Răspunderea civilă pentru daunele neclare, în Dreptul nr. 10-11/1993, pp. 47-58. 628 Legea nr. 703/2001 este publicată în M.O., partea a I-a, nr. 818/19 dec.2001 (intrată
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
C. Angelescu. Centenar 2005, Genoveva Vrabie (ed.) • Contravenția, Mona Pivniceru et. al. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță • Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional, Maria Dumitru • Dreptul concurenței (ediția I), Maria Dumitru • Dreptul societăților comerciale, Maria Dumitru • Drepturi reale, Corneliu Bîrsan et. al. • Droit constitutionnel. Droit international. Frontieres et interferences, Genoveva Vrabie (coord.) • Études de droit constitutionnel, Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de droit constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord.) • Le pouvoir judiciaire, Genoveva Vrabie • Le rôle et la
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
familie de țărani de sub Piatra Craiului, S. este fiul Mariei și al lui Gheorghe Stoica. Frecventează cursul primar în localitatea natală, apoi gimnaziul și Școala Comercială la Brașov. Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră Transilvania, luând parte la turneele lui Zaharia Bârsan. Își urmează chemarea și se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică din București, dar abandonează curând studiile teatrale. Intră în gazetărie, semnând articole cu caracter naționalist în ,,Tribuna” (Arad) și ,,Lupta” (Budapesta), pentru care va fi întemnițat la Seghedin (1908-1909
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
Slavici (Bobocel, 1904, Spaima zmeilor, 1908), M. Eminescu (Mira, fragment dramatic inedit, 1904), I. Al. Brătescu-Voinești (Din carnetul unui judecător, 1906), Cincinat Pavelescu (Anul Nou, 1908), D. Karnabatt (De la Ialomicioara la Omul, 1910), I. Agârbiceanu (Patima, 1911), însemnări de Zaharia Bârsan (St. O. Iosif, 1914), V. Savel (Emil Gârleanu. Omul și opera, 1915) ș.a. Nu lipsesc, totuși, republicările: D. Bolintineanu (Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul), I. L. Caragiale (Poveste), O. Goga (Clăcașii, Carmen), V. Cârlova (Ruinele Târgoviștii). Apar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
Șt. Antim (Poporanism sau social-democratism, Reformele lui Kogălniceanu), I. Duscian (Giordano Bruno, cu prilejul aniversării morții sale), Th. Cornel (Expoziția Tinerimea Artistică), Mihail Dragomirescu (Literatura de azi și cea de ieri), Liviu Rebreanu (Modernismul, Ultima lucrare a lui Gorki), Zaharia Bârsan (Ceva despre mișcarea literară din Ardeal), Emil Gârleanu (Cum citea Ion Creangă), V. V. Haneș (București în secolul al XIX-lea). Se publică versuri de D. Anghel și St. O. Iosif (Prolog, Mesajul), Al. Vlahuță, Florian I. Becescu, proză de Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
semnează și U.V., Vau), C. Dimitrescu-Iași (cu pseudonimul Faust), Th. D. Speranția, Smara, D. Nanu (este posibil să fi semnat și Leandru), V. Pop (între alte contribuții, un interviu cu scriitorul rus V.G. Korolenko), C. Rădulescu-Motru, Ludovic Dauș, Zaharia Bârsan ș.a. V.A. Urechia dă pentru „Coloana V-a” schițe memorialistice, contribuții de istorie socială și recenzii ample. Tot aici se comentează, uneori în articole nesemnate, evenimente artistice, literare sau științifice: premiera nereușită la un teatru din Dresda a unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
Eminescu, Blaga sau folclorul, cum s-a subliniat în mai multe prezentări ale poetului. "Eu de amărât ce sunt/ aș pieri de pe pământ,/ m-aș tot duce pe-o câmpie/ nimenea să nu mă știe" sau "Să-mi fi oiță bârsană/ să-ți fiu miel de neprihană/ Să-mi usuc botul la vânt/ și piciorul la pământ". Poetul este un damnat care trece printr-un lung calvar, pentru a atinge cumplita apoteoză. Așa se explica universul biblic prezent ca simbol al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mihai Codreanu (Trece valul), A.C. Cuza, Radu D. Rosetti, Smara, Mihail Săulescu,Victor Eftimiu, Al. T. Stamatiad, Cridim (Christea N. Dimitrescu), Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, Ludovic Dauș (Cerșetorul), George Murnu (În cimitir), Ion Al-George (Carmen), Zaharia Bârsan, Mihail Celarianu, Sofronie Ivanovici, N. Vulovici (Cântecul dorobanților), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Ojog, Nicolae Țimiraș, C. Z. Buzdugan, Mihail Cruceanu, George Gregorian, G. Rotică, Ioan Al. de Lemeni, N. Rădulescu-Niger, Ion Pribeagu (I.M. Popescu Băjenaru) ș.a. Se reiau și versuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
Mândru, Al. Macedonski, N. Batzaria, Constantin Nutzescu (Din vis de-o clipă), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Pas (Fiecare cu focul lui... O faptă bună), I. Chiru-Nanov (Paștile), Al. T. Stamatiad, Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, Const. Rîuleț, V. Demetrius, Al. Vlahuță, Zaharia Bârsan (Sus frunțile!), Mihai Codreanu (O datorie sfântă). Rar apar traduceri, datorate lui Al. T. Stamatiad (după Maurice Maeterlinck) și Radu D. Rosetti (după François Coppée), medalioane (D. Caselli, Marioara Voiculescu, Al. Cazaban), epigrame de Sofronie Ivanovici, Radu R. Rosetti, Toma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
și Logos; carne, sânge, rană - metonimii ale ființei biologice; mâinile, figurând prin metonimie dexteritatea, picioarele, agilitatea etc.) sau a materiei/substanței din care este făcut un obiect, în locul obiectului: Sălbaticul vodă en zale șin fier (G. Coșbuc); Domniță din țară bârsană, / Lumină sunt, inimă, rană. (L. Blaga); pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? / Nuți este carnea sufletului jind? / Nuți este sângele a neuitare?/ Un lemn de cruce ai în fiecare; / pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? (H. Bădescu); Dintrun
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Creangă. Proza, alcătuită din prime tipăriri ori din reproduceri, mai e ilustrată de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Carmen Sylva, Mihail Sadoveanu (Năluca), Al. Vlahuță (Țara. Poporul), B. Delavrancea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ioan Slavici, Jean Bart, Al. Cazaban, Zaharia Bârsan, Romulus Cioflec, Constanța Hodoș, Al. Ciura, Maria Cioban, Ion Gorun, Silvia Barcianu ș.a. Memorialistica și notele de călătorie sunt semnate de Ioan Slavici, G. Coșbuc, I. Russu-Șirianu, N. Dunăreanu, Iuliu U. Ioanovici, Al. T. Dumitrescu, N. Simulescu, I. T. Mera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
politicianul Octavian Goga. În cultură se mobilizează o seamă de personalități (Eugen Goga, Al. A. Hodoș, G. Bogdan-Duică ș.a.), iar cercul colaboratorilor se lărgește considerabil. În sumar intră versuri de Octavian Goga, Volbură Poiană-Năsturaș, Vasile Al-George, I. U. Soricu, Zaharia Bârsan, G. Rotică, Nichifor Crainic, D. Iov, George A. Petre, D. Ciurezu, Al. O. Teodoreanu, Zaharia Stancu, Teodor Murășanu, Al. T. Stamatiad, Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu (și cu pseudonimul Ion Dinu), Mihail Sturdza, Ecaterina Pitiș, Iustin Ilieșiu, Aron Cotruș, proză de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Cezar T. Stoika, Const. T. Stoica, Ștefan Ionescu-Bălcești, N. Vulovici, G. Tutoveanu, G. Rotică, Mihail Cruceanu, care dă și istorioara Florile, alături de Emil Gârleanu, D. Iov, I. Dragu, Al. Ciura, Corneliu Moldovanu, Eugen Boureanul ș.a., teatrul fiind ilustrat de Zaharia Bârsan (Trandafirii roșii) și I. U. Soricu. Traducerile din Albert Samain (Elegie și Infanta), Shakespeare (Macbeth, fragment), Milton (Paradisul pierdut, fragment), Goethe (Faust, fragment), Alfred de Musset (Lucia), Victor Hugo (Pan) sunt semnate de Marcel N. Romanescu, Al. Iacobescu, Th. Roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
Apusul, The Center for Romanian Studies, Iași, 2000. BĂLEANU Virgil George, Return to a normal history: Romania's November 1996 elections, Royal Military Academy Sandhust, Chamberley, 1997. BARBU Daniel, Republica absentă. Politică și societate în România postcomunistă, Nemira, București, 1999. BÂRSAN Victor (ed.), De la postcomunism la pretranziție, Pythagora, București, 1997. BECIU Camelia, Politica discursivă. Practici politice într-o campanie electorală, Polirom, Iași, 2000. BERINDEI Mihnea, COMBES Ariadna, PLANCHE Anne, România, cartea albă, 13-15 iunie 1990, Humanitas, București, 1991. BODA Iosif, Cinci
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Lucian Costin; „De‐ ale copiilor”: Dorina P. Beldie, Lucian Costin, Iosif N. Dumitrescu; „Boala la oameni și animale” - de A. M. Grigoraș, D. Urzică, A. Cosma, B. Urieșteanu, C onst. Milici; „O seamă de cuvinte” - Teofan Macovei, C. Atanasiu; „Vorbe adânci” - Gh. Bârsan, I.N. Portase, Emil Antonovici, Eco nom A. Cosma; „Ghicitori” - I. Paraschivescu, C. Gr. Chirica, I. Martin; „Glume, jătii și taclale” - N. I. Dumitrescu, D. Urzică, I. Paraschivescu; „Cântece” - B. Urieșteanu, Ion N. Popescu, Virgil Prichindel, Alecu M. Mocanu; „Cronica” d e
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ea s‐au scris articole privind istoricul „Gazeta Matematică”, locul liceului Gh. Roșca Codreanu în istoria matematicii române, popularizarea lui Ion Barbu - Dan Barbilian, poet și matematician. În colectivul de redacție au făcut parte elevii Andrei Constantinescu, Dan Dumitru, Cristi Bârsan, Liviu Bob; profesor coordonator - Rodica Popovici. Tiparul la S.C. A2 TRADING - Internațional. * Veacul nostru Veacul nostru, apare în 1933, la ea a colaborat și omul de cultură Virgil Caraivan, spun unele surse, fără ca eu să am confirmarea lor în documentele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1 ianuarie 1919 ziarul reapare la Brașov, reprezentând Partidul Național Român și Consiliul Dirigent, și este redactat de un comitet din care face parte, între alții, profesorul Ilie Cristea. Printre cei ce scriu la partea culturală sunt Axente Banciu, Zaharia Bârsan, Ioan Al. Bran-Lemeny, Maria Baiulescu, I. Clopoțel, I.C. Panțu, N. Bagdasar sau N. Iorga. În anii ce urmează, gazeta se transformă tot mai mult într-un organ politic al Partidului Național Țărănesc, iar din 1933 intră sub influența lui Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
at international level. În aceeași serie au mai apărut (selectiv): • Constantin C. Angelescu. Centenar 2005, Genoveva Vrabie (ed. ) • Contravenția, Mona Pivniceru et. al. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță • Dreptul societăților comerciale, Maria Dumitru • Dreptul concurenței, Maria Dumitru • Drepturi reale, Corneliu Bîrsan et. al. • Études de droit constitutionnel, Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de droit constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le rôle et la place des cours constitutionnelles dans le systèmedes autorités publiques, Genoveva Vrabie (éditeur) • Les rapports entre
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
un mare prestigiu; i se reproduc poezia Câinele din Pompei, fragmente din piesă Avram Iancu, traducerile din Hölderlin publicate în „Saeculum”, de asemenea se comentează Religie și spirit și alte volume. Ț. mai reproduce din versurile lui Octavian Goga, Zaharia Bârsan, G. Rotică ș.a. Proza este reprezentată de scrieri aparținând lui Mihail Lungianu, Mihai Negoescu, Octavian Rădulescu, Iorgu Gane, Mircea Balteș, Andrei Radu, Mircea Șerbănescu, Sebastian Stâncă, Andrei Florea, Petronelei Negoșanu. Articole pe teme literare scriu Octav Șuluțiu, Ion Oana, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
1929 la Cluj, marcând și un deceniu de la Marea Unire și bucurându-se de colaborarea unor nume prestigioase, ca N. Iorga, Iuliu Maniu, Emil Hațieganu, Octavian Goga, N. Drăganu, Onisifor Ghibu, Vasile Goldiș, Al. Ciura ș.a. Literatură propriu-zisă dau Zaharia Bârsan (Veneția), Teodor Murășanu și Liviu Rebreanu. Societatea s-a făcut remarcată și prin inițierea editării unor importante lucrări istoriografice, cum ar fi Istoria pentru începutul românilor în Dacia de Petru Maior (1883), apărută la Budapesta și Gherla într-un tiraj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
un alt marchiz de Priola, căruia bătrânețea îi împuținează succesele și care se consolează cu emoțiile paterne. Al. Florescu, Ion Miclescu, M. Polizu-Micșunești, Emil Nicolau, C. Râuleț erau până în 1916 furnizorii oficiali ai teatrului. Ei sunt azi uitați. Dar Zaharia Bârsan mai colectează succese teatrale cu Trandafirii roșii, poveste zaharată, deși decentă, a unui Zefir care își sacrifică sângele spre a înroși trandafirii destinați unei Liane. Îl imită mai târziu, cu vulgarități, I. C. Aslan în Odinioară. MIHAIL SORBUL Piesa lui Mihail
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru popor”. Din 1953 titlul devine „Foaia bunului creștin”. Mitropolitul Nicolae Bălan semnează editorialul primului număr. Partea literară este puternic marcată de orientarea religioasă a revistei. Se publică versuri de Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, D. Anghel, dar și de Zaharia Bârsan, Otilia Cazimir, Volbură Poiană-Năsturaș, I.U. Soricu, Ovidiu Hulea, Const. Goran, Vasile Militaru, I.V. Spiridon ș.a. În rubrica „Să mai și râdem” se reiau versuri umoristice de Th. D. Speranția. Proza, adeseori cu conținut religios sau moralizator, a apărut în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
România în Europa și Europa în România, in: Luceafărul, 9, 8 martie 1995. 74. Emil Hurezeanu, Bravos, Lume nouă, in : 22, 10, 8-14 martie 1995. 75. Mircea Mihăilescu, Integrarea europeană condiționată de infrastructură, in: Dreptatea, 70, martie 1995. 76. Maria Bîrsan, Integrarea economică europeană. Introducere în teorie și practică, vol. I (Cluj-Napoca, Ed. Carpatia, 1995). 269Note 77. Revenirea în Europa. Idei și controverse românești, 1990-1995. Antologie și prefață de Adrian Marino (Craiova, Aius, 1996). 78. Victor Neumann, Identități multiple în Europa
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]