1,332 matches
-
nu la „domnu” Tănăsescu, ci la „domnu” Baștiurea, care m-a scos premiant. În primăvara care a urmat, părinții mei au început mutarea gospodăriei lor de la Ciupercari, „La trei vânturi”. Eu și sora Nica, am stat mai tot timpul la „bâta” și la „mama Ileana”, sora tatei. Până toamna, părinții au construit o căsuță mică și un grajd. Ei au petrecut iarna „La trei vânturi”, iar eu am rămas la Ciupercari, la bunici, ca să merg la școală. În vacanța mare am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și animalele. Primul era organizat și avea un șef: vulturul. Aceste triburi de creaturi țineau consilii foarte des și păsările vroiau să admită lumina. Dar animalele refuzau cu obstinație. Până la urmă, păsările au declarat război animalelor. Animalele erau înarmate cu bâte, dar vulturul i-a învățat pe cei din tribul lui mânuirea săgeților. Dar șerpii erau atât de vicleni, încât a fost imposibil să fie omorâți toți. Unul dintre ei a căutat adăpost în crăpătura unui munte din Arizona care se
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mai mult de o săptămână, două un film documentar pe aceeași temă? Ce se va întâmpla însă atunci când „senzorialii” premoderni se vor răscula așa cum știu, cum pot și cum au dreptul moral să o facă? Durerea noastră în urma pietrei sau bâtei life va fi tot călâu-discursivă? Text publicat în 22, 20-26 septembrie 2005 A cuceri/A căpăta. Feminismul de la Vest la Est Feminismul a început să se dezvolte ca teorie la sfârșitul secolului al XVIII-lea și ca mișcare structurată, începând
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
întocmai și imediat. Domnul Nelidov, pe atunci ambasador la Constantinopol, îmi povestea că a văzut de la fereastră o scenă tipică: un grup de armeni care fugeau, iar alții, deja resemnați, căzuți în genunchi, se aflau în fața cîtorva turci înarmați cu bîte și hangere. Deodată, aceștia din urmă, oprindu-se și înălțînd brațul ca pentru a da lovitura de grație, făceau semne că "s-a terminat", ridicînd chiar un adolescent leșinat la picioarele lor. Abdul Hamid ordona: se ucidea; contramanda: imediat totul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
n-ar fi avut cu adevărat o operă. Iar dacă n-ar fi făcut gesturile de disidență pe care le-a făcut, opera lui ar fi fost probabil alta. Ca să nu mai spun că în 1971, când a dat cu bâta în baltă, a făcut-o și pentru că nu mai putea să scrie, cocoțat în CC al PCR. Deci a fost abil. A făcut ce trebuia să facă pentru ca să poată scrie și publica. Pastenague nu mai zâmbește. Se preface că scrie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mori de vînt sau fetele din vitrine, care tot private sînt, se bat voinicește pentru ce-a mai rămas. martie 2007 Partea a II-a AI NOȘTRI, CA BRAZII! Peisajul e golit de personalități, însă mustește de personaje. Datul cu bîta în baltă e un meșteșug tradițional, mai vechi ca olăritul. Oricît de bine intenționat ar fi jurnalistul, oricîte țeluri constructive și-ar propune, se izbește la tot pasul de stupizenii, nedreptăți, capete pătrate, povești urît mirositoare. De multe ori, drumul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Romică Pașcu trecea drept un fel de Dobrogeanu-Gherea, ideologul celor mulți, convins că trebuie să avem neapărat 18 echipe pe prima scenă. Mitică Dragomir cita din doctrina proprie și spunea că educația se face prin cultură, dar mai ales cu bîta, ceea ce înseamnă esența existențialismului neolitic. Singurul din sală care se plictisea era Cornel Dinu. Ca un rafinat al genului, ajuns să fie ispitit uneori de tentația morții, el privea zbaterea de cirac a lui Mircea Sandu ca pe un desen
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
românești în zona actualului județ Vaslui. Și aici a acționat procesul brutal al colectivizării, care a restrâns foarte mult activitățile legate de olărit. Autoritățile locale au arat drumul tradițional al olarilor spre Bârlad, iar președintele C.A.P., înarmat cu o bâtă, spărgea oalele pregătite pentru vânzare. De asemenea, piața era tot mai puțin receptivă la ceramică, în primul rând la cea de culoare negru. în aceste împrejurări, centrul Brădești se apropia de desființare, mai ales după ce a dispărut și clasa Școlii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe spații nu prea mari și conturează anumite linii. Se întâlnește în special la furcile de tors, linguri etc. Incizia, desenarea cu vârful cuțitului pe lemn și apoi colorarea cu suc de plante, este tehnica preferată de păstori pentru împodobirea bâtelor. Cele mai răspândite, dar și cele care duc la efecte artistice deosebite, sunt tehnicile care se caracterizează prin intervenția directă în masa lemnoasă, procedând cel mai adesea la eliminarea unei părți a acesteia, pentru a obține forma funcțională necesară, dar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie dintr-o infinitate de combinații și asociații, dintre
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
veselei de lemn la daci, pe care se află, probabil, și „dintele de lup”. Tot frecvent apare și linia frântă sau în zigzag. Motivul acesta este cunoscut sub numele de „zimți” și apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
școală pentru acest motiv, dar prin căsătorie tot și-a schimbat numele. Bunicul, Ion Moise, era un bărbat mic de statură, blând, muncitor și un creștin foarte con știincios, dar nu habotnic. în loc de „bunicu și bunica” le ziceam „bâtu și bâta”. Nam înțeles de unde venea această numire, dar ea nu era o poreclă sau ceva jignitor. Chiar ei o foloseau in expresii: „nepoate vino la bâtu” sau „nepoate hai la bâta”. Pentru că aveau puțin pământ arabil, munceau în parte la boier
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu habotnic. în loc de „bunicu și bunica” le ziceam „bâtu și bâta”. Nam înțeles de unde venea această numire, dar ea nu era o poreclă sau ceva jignitor. Chiar ei o foloseau in expresii: „nepoate vino la bâtu” sau „nepoate hai la bâta”. Pentru că aveau puțin pământ arabil, munceau în parte la boier. înaintea primului război mondial administratorii de moșii, logofeții îi înșelau pe țărani în tot felul și dacă aceștia își apărau dreptatea, erau persecutați și bătuți. în acest cadru, într-o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
te rogi pentru iertarea păcatelor mele când ăi fi preot. M-a prins în brațe și m-a sărutat și a exclamat: Popoiogul mamei drag. Eram la seminar când, bătrîni, într-o iarnă s-au stins amândoi, și bâtu și bâta. FRAȚII MAMEI Bunicii din partea mamei au avut opt copii. Primul născut s-a chemat Anton, apoi au fost Mihaica, (mămicaă, Ion, Dumitru, Scarlat, Ștefan, Florica și Constantin). „MOȘ ANTON” a fost cântăreț bisericesc în comuna Gemenele din județul Brăila. Satul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu la „domnu” Tănăsescu, ci la „domnu” Baștiurea, care m-a scos premiant. în primăvara care a urmat, părinții mei au început mutarea gospodăriei lor de la Ciupercari, „La trei vânturi”. Eu și sora Nica, am stat mai tot timpul la „bâta” și la „mama Ileana”, sora tatei. Până toamna, părinții au construit o căsuță mică și un grajd. Ei au petrecut iarna „La trei vânturi”, iar eu am rămas la Ciupercari, la bunici, ca să merg la școală. în vacanța mare am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
onoarei) Omul individ, la fel și neamurile, trebuie să trăiască din seva lor morală și să se afirme prin fapte, nu prin represiuni sângeroase, nu din pândă, nu din ponegriri, nu din plăsmuiri, nu dând în cap semenului său cu bâta, nu prin suprimarea libertății și vieții adversarului, nu prin dezbinări, nu prin trădare. Legionarul luptă pentru solidarizarea și unitatea neamului. Unitate în cuget și în simțiri. Azi comunitatea neamului nostru a dispărut. Ea mai supraviețuiește doar în mănăstiri. Să nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
i-a sfătuit însă să mai aștepte. Sfârșitul anului 1937 a adus un eveniment neașteptat. Guvernul Tătărăscu a împlinit termenul de patru ani și a trebuit să se prezinte la alegeri. Aceste alegeri erau controlate de guvern atât prin folosirea bâtei cât și prin măsluirea voturilor de către președinții secțiilor de votare, toți magistrați de carieră, dependenți de oligarhie.” (Gândul Vrancei, mai 1931, P. N. L. de sub președinția lui George Brătianu, org. jud. Putna) Uciderea celor 14 s-a făcut din ordinul lui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1922; Léon Gambetta, București, 1924; Ochiul de nichel, București, 1927; Clémenceau (1841-1929). Omul, opera, București, 1929; Fundătura cimitirului no. 13, cu desene de Ion Anestin, București, 1932; Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului, București, 1932; Băiatul popii, București, 1933; Doctrina bâtei: naționalism, reacționarism, antisemitism, București, 1936; Oameni de ieri..., București, 1938; Prințul, București, 1944; ed. îngr. Constantin Darie și Paul Ion Teodorescu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1998; Scandal, București, 1945; ed. îngr. și pref. Constantin Darie și Paul Ion Teodorescu, București
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
pe cât puteai fi În Închisoare. Adică nu era prăpădit, să zică: „Doamne, ce mă fac?”. El era ca și cum ar fi fost În facultate, indiferent... Nici nu băga În seamă toate nenorocirile care se Întâmplau În Închisoare, că ne loveau cu bâta când intram, când mergeam sau când veneam de la plimbare, sau când ne Înjurau, sau mai știu eu ce... Nici o problemă. Intra liniștit În celulă și zicea: „Haideți, astăzi vorbim despre cutare”... Și-atuncea, gata, toată mizeria a trecut și toți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o condiție. Mai exact, dumneavoastră ce tratamente v-a aplicat Țurcanu? Bătaia! Bătaia! Bătaie cu bucăți de lemn. Erau picioarele de la așa zisele priciuri, care sunt niște paturi din lemn, cu niște picioare... Și picioarele ălea au fost transformate În bâte. Pe dumneavoastră cât timp v-a bătut? 40 de zile. În total 40 de zile... A mai fost când... astăzi nu mâncai bătaia, dar mâncai bătaie a doua zi, a treia zi... timp de 40 de zile. Cu piciorul de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă rog, abia Împlinisem atuncea 18 ani... În sfârșit. Erau vreo șase-șapte În jurul meu... Făceau cu schimbul. Bine, bătaia la tălpi nu era ceva care să mă sperie..., nu ziceam nimica, nici nu strigam, nici nu zbieram... Dar aveau o bâtă destul de groasă cu care dădeau și se schimbau. Mă gândeam că mă strânge cu unghiile la ușă, că mi le scoate, că ăstea... Eram pregătit pentru anumite treburi... M-au luat de păr și m-au Învârtit... și așa mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
crimă Împotriva umanității, o fost ceva și mai grav, ceva pur și simplu de nedescris. Și, pe urmă, orice mișcare, dacă li s-o părut că te-ai uitat un pic mai urât, imediat te-o pocnit În cap cu bâtele alea. Din cauza asta, unii mai sensibili, mai delicați, au clacat. Pentru mulți a fost cruntă această trecere..., să intre acolo, la Jilava, În pământ, și mizeria aia cruntă, și foamea, și frigu’... Era toamna târziu și era frig, dar eram
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
da’ n-am stat prea mult, opt luni, un an... Și tot cu lanțuri mergeam pe picioare când eram În deplasare. Eu am avut noroc că am prins Gherla după ce s-o făcut greva foamei... Pe urmă, gardienii stăteau cu bâtele de-o parte și de alta și, când Îi duceau la plimbare câte 10-15 minute, apăi Îi loveau pe care cum Îi nimereau. Și când se Întorceau la fel... Și la Aiud, când am fost eu, am avut parte de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
atunci, În timp ce vorbea, m-am uitat În sus. Ei, dom’le, i-au scos pe ăștia din camera 82, că s-au baricadat acolo cu paturi... Și nu știu cum au desfăcut baricadele și s-au pus cu pulanele și cu niște bâte de lemn cilindric, pe care se aducea butoaiele cu mâncare sus la etaj. Și i-au scos afară și dă-i pe ei! Ăia, ca să scape de lovituri, săreau direct peste balustradă În plasă, că la etajul 3 era plasa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cori Gherman..., cam ăștia au fost. Povestiți-mi, vă rog, cum era atmosfera În cameră când ați ajuns dumneavoastră acolo. Înainte să Înceapă bătăile am stat o singură zi, după aia a Început direct bătaia: jos, genuflexiuni, dă-i cu bâtele, ăia pe noi... Un șoc. Un mare șoc... Cum s-a declanșat bătaia? A zis Țurcanu: „Jos de pe prici, bandiților!”. Gașca lui, cu bâtele-n mână - aveau picioarele de prici, niște bâte și cozi de mătură -, au Început să deie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]