2,818 matches
-
umoristice, monoloage și parodii având autori pe R. Runcu, Radu Baltazar, V. Popa, I. Gheorghe Petre, Mircea Croitoru, George Petrache, Traian Russu-Șirianu, Ion Pribeagu, Emil H. Nonu, Dan Mureș. Mai mult chiar, Traian Russu-Șirianu colaborează cu poezii umoristice în subdialect bănățean și crișean. Gazeta găzduiește de asemenea culegeri de strigături populare, precum și traduceri din Alphonse Allais, Achile Campanila, Maurice Dekobra, Tristan Bernard, Max și Alex. Fischer, Georges Courteline. B. include și poezii lirice semnate de Aron Cotruș și Florica Ciura-Ștefănescu. D.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285872_a_287201]
-
că Alexandru Nemoianu se referă, atunci când vorbește despre emigranții de la începutul secolului XX, la cei din provinciile aflate sub stăpânire străină, nu și la cei din România. Oricum, „comportamentul” exilaților din România ocupată de Moscova, care nu erau țărani transilvăneni, bănățeni sau bucovineni, ci oameni educați, care realizau exact situația în care se aflau, nu avea decât întâmplătoare puncte comune cu emigranții de la începutul secolului, care nu știau ce îi aștepta, ce vor face și nici nu intenționau, în cele mai multe cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de istorie orală sunt circumscrise mult mai exact, geografic, la granițele unei străzi, precum strada Orațiu (Irina Nicolau, Ioana Popescu, O stradă oarecare din București, Editura Nemira, București, 1999), sau la o provincie istorică ori populație etnică, Banatul și germanii bănățeni, de pildă în cărțile Smarandei Vultur. Nu este limpede ce rațiuni și ce criterii au prevalat în alegerea subiecților, ce anume a interesat, aspectul local sau general uman din relatări, dacă reperul geografic al Țării Bârsei este doar orientativ, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu versuri scrise sub influența lui Octavian Goga, ca în placheta Pribeag (1919). Tematica este fie elegiacă - dorul de locurile natale, de părinți, presentimentul morții -, fie patriotică ori naturistă. A mai scris piesa Rai și iad și poezie în grai bănățean. SCRIERI: Atacul. Însemnările de război ale unui soldat român din armata austro-ungară, București, 1915; ed. (Martiriul cătanelor. Însemnări de război ale unui soldat român din armata austro-ungară), Lugoj, 1919; Prin Basarabia românească, Lugoj, 1919; Bătălia de la Mărășești. Zilele de glorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
Maxim Gorki”, abandonată în cele din urmă. Revenit în Iugoslavia după absolvirea Școlii Normale din Craiova spre a efectua serviciul militar la Zrenjanin, solicită sprijin la oficialități pentru înființarea de școli în limba română și fondează la Vârșeț cenaclul Junimea Bănățeana. În 1939 se refugiază în România în urma unui proces pentru propagandă românească. În timpul războiului lucrează în Ministerul de Externe și al Propagandei, conducând activitatea culturală în Comitetul Românilor Timoceni, al cărui președinte va fi între 1942 și august 1944. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
Ciobanu, țărani, îl îndrumă spre o activitate practică. Drept urmare, fiul lor va urma Școala Medie Silvică din Pucioasa, devenind tehnician silvic. Totuși, în 1952 intră la Facultatea de Filologie din București. După absolvire, în 1957, lucrează în redacția revistei „Scrisul bănățean” din Timișoara. Peste doi ani părăsește Timișoara, dezamăgit că nu putuse ocupa un post în învățământul superior pe motive de „dosar”: în ultimul an de facultate, fusese exclus din UTM pentru atitudinea sa din timpul mișcărilor studențești legate de evenimentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
UTM pentru atitudinea sa din timpul mișcărilor studențești legate de evenimentele din Ungaria în 1956. Între 1960 și 1962 este profesor într-un sat din județul Dâmbovița, iar la începutul lui 1963 se reîntoarce la Timișoara ca redactor la „Scrisul bănățean” („Orizont”) și asistent (apoi lector) la Universitate. La sfârșitul anului 1968 este nevoit să plece definitiv din oraș și se stabilește în București, angajându-se mai întâi la Televiziunea Română, apoi, din 1971, ca redactor (mai târziu șef al secției de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
1964 până în 1970 a lucrat ca profesor în localitățile Dezna și Mișca, în județul Arad, apoi la liceul din Chișineu-Criș, predând limba latină și filosofia. După 1945 a fost condamnat de două ori din motive politice. A debutat la „Scrisul bănățean” în 1956, an în care publică și în ziarele locale din Arad și Timișoara, iar prima carte, Corabia autohtonă, îi apare în 1969. A colaborat îndeosebi la „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, iar sporadic și la alte publicații din țară. A fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
1904; Rumänen und Aromunen in Bulgarien, Leipzig, 1907; Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, Leipzig, 1909; Etnographie von Makedonien, Leipzig, 1924. Traduceri: Ion Creangă, Harap Alb, Leipzig, 1910. Repere bibliografice: Elie Dăianu, Dr. G. Weigand, T, 1896, 1-2; Enea Hodoș, Cântece bănățene, Caransebeș, 1898, 5-28; N. Iorga, Colecția de folk-lore a Ministeriului de Instrucțiune, București, 1903, 8; A. Philippide, Un specialist român la Lipsca, Iași, 1909; Carlo Tagliavini, Gustav Weigand, „L’Europa Orientale”, 1930; Artur Gorovei, Literatură populară, îngr. și pref. Iordan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
înlocuit de cotidianul „Dreptatea”, care îi preia nu numai sarcinile politice, ci și pe acelea culturale și literare. Literatura promovată are, în bună parte, un caracter local, gazeta fiind mai ales un mijloc de exprimare politică și literară al intelectualilor bănățeni. Au colaborat cu versuri și proză T.V. Păcățian, At. M. Marienescu, D. Popovici, I. Siriteanul, T. Daul, I. Nicorescu, I. Simu, Petre Broșteanu, Aurel C. Popovici. Redactorii au încurajat studierea folclorului românesc din Transilvania și chiar de pe întregul teritoriu locuit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287915_a_289244]
-
de J.-J. Rousseau s-au tălmăcit, probabil, în redacție, iar mai multe nuvele ale scriitorilor Émile Zola și H. Zschokke au fost transpuse în românește de I.S. Spartali și P. Pesteanu. L. a fost prima publicație importantă a românilor bănățeni și a contribuit efectiv, în anii premergători evenimentelor Memorandumului, la lupta națională, politică și culturală, alături de celelalte gazete transilvănene. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287915_a_289244]
-
direcția principală a preocupărilor sale: Banatul, și îndeosebi literatura de aici. Pe acest tărâm, multă vreme vitregit, a adus contribuții temeinice, nu o dată inedite, de ordin documentar, dar și interpretativ. Cele două volume consacrate acestui domeniu, Secvențe literare. Repere literare bănățene (1880-1918) (1987) și Consemnări literare. Repere literare bănățene (De la începuturi până la 1880) (1995), mărturisesc intenția de a realiza o istorie a literaturii scrise în această provincie. Gândite coerent, redactate în spirit riguros, studiile vădesc și mânuirea sigură a criteriului axiologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
literatura de aici. Pe acest tărâm, multă vreme vitregit, a adus contribuții temeinice, nu o dată inedite, de ordin documentar, dar și interpretativ. Cele două volume consacrate acestui domeniu, Secvențe literare. Repere literare bănățene (1880-1918) (1987) și Consemnări literare. Repere literare bănățene (De la începuturi până la 1880) (1995), mărturisesc intenția de a realiza o istorie a literaturii scrise în această provincie. Gândite coerent, redactate în spirit riguros, studiile vădesc și mânuirea sigură a criteriului axiologic. V. a mai întocmit ediții din scrierile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
Caragiale și a alcătuit mai multe cursuri universitare asupra epocii marilor clasici. SCRIERI: Dimitrie Țichindeal, Timișoara, 1965; Victor Vlad Delamarina, Timișoara, 1967; Polemica Maiorescu-Gherea. Implicații estetice și literare, Timișoara, 1980; Eminescu și literatura înaintașilor, Timișoara 1983; Secvențe literare. Repere literare bănățene (1880-1918), Timișoara, 1987; Consemnări literare. Repere literare bănățene (De la începuturi până la 1880), Timișoara, 1995. Ediții, antologii: Eleonora Slavici, Jurnal, pref. Iosif Pervain, Timișoara, 1969 (în colaborare cu Iosif Pervain); Documente literare, I, pref. edit., Timișoara, 1971 (în colaborare cu Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
asupra epocii marilor clasici. SCRIERI: Dimitrie Țichindeal, Timișoara, 1965; Victor Vlad Delamarina, Timișoara, 1967; Polemica Maiorescu-Gherea. Implicații estetice și literare, Timișoara, 1980; Eminescu și literatura înaintașilor, Timișoara 1983; Secvențe literare. Repere literare bănățene (1880-1918), Timișoara, 1987; Consemnări literare. Repere literare bănățene (De la începuturi până la 1880), Timișoara, 1995. Ediții, antologii: Eleonora Slavici, Jurnal, pref. Iosif Pervain, Timișoara, 1969 (în colaborare cu Iosif Pervain); Documente literare, I, pref. edit., Timișoara, 1971 (în colaborare cu Radu Flora); Dimitrie Țichindeal, Fabule și moralnice învățături, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
ajunge la Catedra de istorie medie a României ca asistent al profesorului David Prodan. În „Făclia” din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, H. își reia activitatea publicistică după zece ani de tăcere. Traduceri de poezie îi apar în „Scrisul bănățean” și „Luceafărul de ziuă” (1956-1957). Din 1959 se transferă la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde, la Facultatea de Filologie, mai bine de un sfert de secol predă - după G. Călinescu și Al. Dima - estetica. Își susține doctoratul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
pe de alta discursul "antieroic", cultura alternativă a anilor '70 și '80 ce este atinsă de neputința soluțiilor și parazitează spațiul public. Salvarea vechiului Regat vine prin autori ca AI. Vlad, V. Marineasa, Al. Mușina. Apărând și ilustrând autori ardeleni, bănățeni sau brașoveni fără teama de a cădea într-un soi de bizar provincialism secesionist, Caius Dobrescu nu pregetă să-și ridice în slăvi propriul concitadin, nu altul decât Al. Mușina, numindu-l "dușman" al postmodernismului și "partizan" al "unor prefaceri
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în 1963. Va fi profesor de limba română la Miercurea Nirajului, metodist la Casa Regională a Creației Populare din Târgu Mureș și Oradea, iar din 1968 redactor la „Familia”. Debutează cu versuri la „Tribuna”, în 1957. Mai colaborează la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Steaua”, „Utunk”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. Va traduce din Stefan George, Bertolt Brecht și din poezia germană din România, iar printr-un intermediar german, va da o versiune la Kyoto sau Tinerii îndrăgostiți din străvechiul oraș imperial de Yasunari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
din cadrul Școlii „Dumitru Ciumăgeanu“ din Timișoara. De asemenea, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paști, Clubul Lions va oferi tradiționala masă caldă persoanelor nevoiașe din Timișoara, care va fi servită în Piața „Timișoara 700“. MONICA DIANA PAVEL, ANA-MARIA PURCHEREA Fundația „Țăranul bănățean“ l Sprijin pentru Timiș În cursul acestei săptămâni, la Timișoara a luat ființă Fundația „Țăranul bănățean“, organizație non-profit ai cărei membri fondatori sunt dl Florentin Cârpanu, coordonatorul grupului de firme „Agrobanat“, dl Ioan Turc, directorul societății comerciale „Comagra“, și dl
Agenda2003-16-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280916_a_282245]
-
va oferi tradiționala masă caldă persoanelor nevoiașe din Timișoara, care va fi servită în Piața „Timișoara 700“. MONICA DIANA PAVEL, ANA-MARIA PURCHEREA Fundația „Țăranul bănățean“ l Sprijin pentru Timiș În cursul acestei săptămâni, la Timișoara a luat ființă Fundația „Țăranul bănățean“, organizație non-profit ai cărei membri fondatori sunt dl Florentin Cârpanu, coordonatorul grupului de firme „Agrobanat“, dl Ioan Turc, directorul societății comerciale „Comagra“, și dl Nicolae Oprea, directorul general al D.G.A.I.A. Timiș. Fundația are ca scop sprijinirea producătorilor agricoli
Agenda2003-16-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280916_a_282245]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Cătănia în varianta română are la Timișoara o tradiție de 85 de ani O dată cu Ziua Armatei, militarii bănățeni vor aniversa, pe 25 octombrie, și crearea Cercului de Recrutare Timiș-Torontal Cu numai un secol și ceva în urmă, tinerii erau luați la oaste cu arcanul; astăzi se solicită chiar voluntar satisfacerea stagiului militar. Și asta în condițiile în care
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
să se producă decât opt luni mai târziu, pe 28 iulie 1919 iar intrarea solemnă a unităților Armatei Române conduse de generalul Economu pe data de 3 august. Imediat după aceea, în luna septembrie, la Timișoara se înființează Divizia 19 „Bănățeană” sub autoritatea căreia este pus primul Cerc de Recrutare românesc din Banat. Se împlinesc așadar 85 de ani de la acest eveniment pe care actualul Centru Militar, recent devenit Zonal, îl va sărbători așa cum se cuvine luni, pe 25 octombrie, împreună cu
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
Enescu (9-20); Opera Română: Pictură Adora Horescu Čutanoska (9-18); Centrul Cultural German: Expoziție de artă Tajo (9-18); Secția de Artă a BJT: Arta europeană în decursul secolelor (9-16); Galeria Triade: Oicumena, sculptură Denisa Curte (tel. 491 544); Sediul PPCD: Peisaje bănățene, pictură Mihai Vornicu (9-14); Centrul Cultural Francez: Întâlnirile fotografice de la Timișoara: 4 revoluții- arhiva AFP, deschidere 9. 06, ora 18; Galeria 28: Pictură Dan Palade (programări la tel. 246 599); Galeria Helios: Andrei Pandele, expoziție de autor, 10. 06, ora
Agenda2005-23-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283788_a_285117]
-
cam pe la ora 4 după-amiază (nu e nici o glumă), se împlinesc exact 105 ani. Arad sau Timișoara? Istoricii fotbalului - da, există și așa ceva - au stabilit fără urmă de-ndoială: fotbalul s-a jucat pentru prima oară în România pe meleaguri bănățene. Să ne-nțelegem: este vorba de primul meci disputat după toate regulile, în mod organizat. Desigur, arădenii ar putea aminti - ba chiar au și făcut-o, în dese rânduri - că pe terenurile virane din împrejurimile orașului (Ceala, Pădurice etc.) se
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
Piarist și a celor de la Gimnaziul superior de stat (actualul Liceu Lenau), și fusese organizată de inimosul profesor de gimnastică Károly Müller, care a activat la ambele instituții de învățământ. Acesta este, deci, inițiatorul primului meci la Timișoara, promotorul fotbalului bănățean și, prin extensie, al fotbalului românesc. Programul avea să fie foarte bogat, cuprinzând diferite exerciții spectaculoase, întreceri atletice - alergări, aruncarea greutății, prăjină, sărituri în înălțime și în lungime - și concursul de gimnastică pe aparate. Clu-ul manifestării, marea atracție a
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]