17,832 matches
-
pe acesta din urmă. Sun Wu era de părere că statul Chu avea o suprafață și o populație mai mari decât Wu. Deși apăruseră unele semne de slăbire a puterii, capacitatea militară a acestuia rămânea însemnată. În ce privește statul Wu, în urma bătăliilor purtate ani de-a rândul, el avea nevoie de o perioadă de refacere a puterii economice și militare. Sun Wu i-a propus suveranului să împartă propria armată în trei mari divizii care să hărțuiască pe rând forțele inamice. Propunerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
statului vecin. Surprins de veste, regele statului Chu a dat dispoziție ca generalii Nang Wa și Shen Yinshu să adune toate forțele armate din țară pentru a se opune inamicului. La Baiju, cele două oștiri s-au angajat într-o bătălie decisivă. Shen Yinshu i-a propus lui Nang Wa ca grosul armatei din Chu să se desfășoare sub comanda acestuia în partea frontală, iar restul armatei, sub comanda sa personală, să se deplaseze pe căi ocolite în spatele inamicului, pentru ca printr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
se deplaseze pe căi ocolite în spatele inamicului, pentru ca printr-un atac din ambele părți să-l zdrobească. Nang Wa a acceptat propunerea. Dar după plecarea trupelor conduse de Shen Yinshu, Nang Wa s-a răzgândit. În eventualitatea în care victoria bătăliei ar fi dovedit faptul că Shen era un comandant mai bun decât el, a modificat planul stabilit. Fără să finalizeze pregătirile, a dat ordin ca trupele de sub comanda lui să lanseze atacul, dar a fost înfrânt. Aflând vestea, trupele conduse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a sinucis. Atunci, regele statului Chu, sfidând opoziția dregătorilor și neglijând securitatea populației, a părăsit pe furiș capitala. Demoralizată, armata de pe front n-a mai opus rezistență. Oastea din Wu a reușit să cucerească până la urmă și capitala statului Chu. Bătălia de la Baiju a fost un exemplu strălucit al executării unor lovituri fulgerătoare, dar și al înfrângerii unei armate mai puternice de către una mai slabă. La începutul războiului, statul Wu avea un efectiv de numai 30.000 de ostași, pe când armata
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
devenind cele mai puternice. Xiang Yu și Liu Bang au convenit ca acela dintre ei care va cuceri capitala imperiului, orașul Xianyang, să devină suveranul țării. În anul 207 î.e.n., când armata condusă de Xiang Yu purta la Julu o bătălie aprigă cu grosul trupelor imperiului Qin, oastea condusă de Liu Bang cucerea Xianyang, fără să întâmpine o rezistență puternică. Ascultându-și sfetnicii, Liu Bang a decis să-și retragă armata din Xianyang și să instaleze tabăra acesteia la Bashang, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Bang să scape. Mai târziu, el s-a declarat suveran al statului Chu și l-a trimis pe Liu Bang în statul Han, unul mic de tot. După pregătiri minuțioase, Liu Bang a cucerit Xianyang, profitând de plecarea suveranului în bătălii cu alți adversari. În războiul de patru ani ce a urmat între Liu Bang și Xiang Yu, deși armata celui din urmă, superioară numeric, a repurtat mai multe victorii, aceasta a slăbit treptat din cauză că nu respecta disciplina, jefuia și ucidea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Xiang Yu la Haixia (astăzi Lingbi din provincia Anhui). Xiang Yu a reușit să scape. Dar urmărit și deznădăjduit, Xiang s-a sinucis. Liu Bang a instaurat dinastia Han, devenind împăratul celui de-al doilea imperiu unificat din istoria Chinei. Bătălia de la Jingxing În anul 206 î.e.n., se stingea imperiul Qin, primul stat unificat din perioada feudală a Chinei. Două armate puternice din acea vreme, una condusă de Xiang Yu din ținutul Chu de Vest și cealaltă de Liu Bang, suveran
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de Vest și cealaltă de Liu Bang, suveran al statului Han, au purtat un război de aproape cinci ani pentru puterea întregii țări. În aceste lupte, generalul Han Xin al statului Han și-a demonstrat capacitatea de comandant militar excepțional. "Bătălia de la Jingxing" este una exemplară, din multele purtate de el. În octombrie anul 204 î.e.n., sub comanda lui Han Xin, armata statului Han cu un efectiv de 10.000 de ostași, a traversat Munții Taihang, ca să atace statul Zhao dependent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
atace statul Zhao dependent de statul Chu. Armata statului Zhao cu un efectiv de 200.000 de ostași, sub comanda regelui și a comandantului-șef Chen Yu, s-a comasat în trecătoarea Jingxing a Munților Taihang, pentru a purta o bătălie decisivă cu armata inamică. Trecătoarea Jingxing era ușor de apărat și greu de atacat datorită poziției sale geografice. Armata statului Zhao era superioară numeric și odihnită, în timp ce oștenii lui Han Xin se găseau într-o situație defavorabilă. Sfetnicul armatei statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
care se aproviziona aceasta. Dar Chen Yu a refuzat, fiind convins că având o armată mult mai puternică, poate învinge cu ușurință inamicul. Han Xin, conștient că avea o armată mult mai slabă, știa că nu are cum să câștige bătălia într-o confruntare directă. Aflând că liderul armatei inamice îl subapreciază și că dorea să poarte imediat o bătălie decisivă, a dat ordin ca trupele sale să se instaleze la o distanță de 15 km de trecătoarea Jingxing. La miezul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
învinge cu ușurință inamicul. Han Xin, conștient că avea o armată mult mai slabă, știa că nu are cum să câștige bătălia într-o confruntare directă. Aflând că liderul armatei inamice îl subapreciază și că dorea să poarte imediat o bătălie decisivă, a dat ordin ca trupele sale să se instaleze la o distanță de 15 km de trecătoarea Jingxing. La miezul nopții, 2.000 de ostași ai statului Han au ajuns, pe o cărare, în spatele taberei armatei inamice și s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
două flancuri. Han Xin a poruncit apoi armatei să se îndrepte spre inamic și la revărsatul zorilor a ajuns în aproprierea trecătorii Jingxing. Chen Yu a ordonat ca întreaga oaste să iasă din tabără și să întâmpine oștenii lui Han. Bătălia a durat o jumătate de zi, dar armata statului Zhao a fost învinsă. Cum a reușit Han Xin să câștige? Tabăra armatei Zhao era păzită de un număr mic de ostași. Cei 2.000 de oșteni ai lui Han Xin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Ceilalți regi, care i s-au alăturat, deznădăjduiți, s-au sinucis cu toții. Înfrângerea revoltei celor șapte regi a salvgardat unitatea Chinei în perioada dinastiei Han de Vest, a întărit puterea centralizată și a inaugurat o perioadă prosperă din istoria Chinei. Bătălia de la Chibi În cronologia războaielor din istoria Chinei, nici una dintre bătălii nu a fost atât de faimoasă ca cea de la Chibi. În ultimii ani ai guvernării dinastiei Han de Est, societatea era tot mai slăbită, iar curtea imperială pierduse controlul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu toții. Înfrângerea revoltei celor șapte regi a salvgardat unitatea Chinei în perioada dinastiei Han de Vest, a întărit puterea centralizată și a inaugurat o perioadă prosperă din istoria Chinei. Bătălia de la Chibi În cronologia războaielor din istoria Chinei, nici una dintre bătălii nu a fost atât de faimoasă ca cea de la Chibi. În ultimii ani ai guvernării dinastiei Han de Est, societatea era tot mai slăbită, iar curtea imperială pierduse controlul puterii. În urma războaielor purtate, Cao Cao, Liu Bei și Sun Quan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
alcătuite din 50.000 de oșteni au venit din sud și s-au întâlnit cu armata inamică la Chibi (astăzi Munții Chiji din vestul localității Wuchang, provincia Hubei). Ostașii lui Cao Cao, fiind din nordul țării, nu erau obișnuiți cu bătăliile duse pe apă. După primele înfrângeri, Cao Cao și-a retras armata pe malul nordic al fluviului și le-a poruncit generalilor săi, Cai Mao și Zhang Yun din Jingzhou, cu experiență în luptele duse pe apă, să se ocupe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
al fluviului și le-a poruncit generalilor săi, Cai Mao și Zhang Yun din Jingzhou, cu experiență în luptele duse pe apă, să se ocupe de instruirea ostașilor. De teamă că trupele conduse de Cao Cao se vor familiariza cu bătăliile purtate pe apă, Zhou Yu, comandant-șef al armatei lui Sun Quan a recurs la tactica dezbinării. Cao Cao a fost păcălit cu informații false și crezând că Cai Mao și Zhang Yun erau spioni, i-a ucis. Zhou Yu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
moment, a mai venit la Cao Cao cunoscutul strateg Pang Tong. Bucuros din cale afară, el l-a întrebat pe Pang Tong ce poate să facă să obțină victoria, în condițiile în care ostașii săi nu erau obișnuiți să poarte bătălii pe apă. Strategul Pang i-a răspuns: "Este foarte simplu. Împărțiți toate navele mari și bărcile mici în grupuri de câte 30-50, așezați-le în ordine și legați-le capăt la capăt cu lanțuri groase, iar pe lanțuri să puneți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ar putea fi semnalul unui contraatac și a ordonat celor peste 100.000 de ostași ai săi să se retragă. Astfel, Xicheng din Shu nu a fost cucerit, datorită faimoasei tactici a "orașului nepăzit" aplicată de celebrul strateg, Zhuge Liang. Bătălia de la Feishui La începutul secolului al IV-lea e.n., în urma destrămării puterii centralizate, pe teritoriul de astăzi al Chinei au apărut două state. În sud, Jin de Est, cu capitala la Jiankang (azi, Nanjing), iar în nord, Qianqin, cu capitala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu 5.000 de cavaleri, un atac prin surprindere asupra inamicului, obținând o victorie strălucită. Oștenii conduși de ei au avansat spre râul Feishui și s-au instalat pe malul de est al acestuia. Aflând că avangarda a pierdut prima bătălie, Fu Jian a venit personal în linia întâi a frontului, urcându-se în turnul de observare. Privind spre tabăra armatei inamice, a văzut numeroase corturi și steaguri. Înspăimântat, și-a întors privirea spre Muntele Bagong, din nord, iar firele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
decis să recurgă la tactica unei lovituri-fulger. Astfel, ei i-au trimis împăratului Fu Jian o scrisoare în care i-au cerut să-și retragă armata, pentru a lăsa loc ostașilor din cele două tabere să ducă, acolo, pe mal, bătălia decisivă. Crezând că inamicul putea fi atacat ușor atunci când traversa râul, Fu Jian a acceptat propunerea și a dat armatei sale ordin să se retragă. Ce s-a întâmplat apoi a depășit orice așteptări. Trupele sale din spate, formate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
propunerea și a dat armatei sale ordin să se retragă. Ce s-a întâmplat apoi a depășit orice așteptări. Trupele sale din spate, formate în majoritatea din ostași de diferite etnii recrutați cu forța, au crezut că avangarda a pierdut bătălia și au început să fugă. Armata statului Jin de Est a traversat râul Feishui și a pornit atacul. Unii ostași ai lui Fu Jian au strigat cu voce tare: "Suntem pierduți! Suntem pierduți!" Oastea lui Fu Jian a intrat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
moment, i s-a părut că aude vuietul vântului și cântat de cocori. Crezând că se aproprie inamicul, a început să fugă din nou. Armata lui Fu Jian a suferit o înfrângere dezastruoasă, doi ani mai târziu, statul Qianqin dispărând. Bătălia de la Feishui a fost un exemplu strălucit al faptului că o armată mică poate învinge una mai puternică. Capitolul XIII TRADIȚII ȘI OBICEIURI 1. Tradiții și obiceiuri populare legate de sărbători Sărbătoarea Primăverii "Sărbătoarea Primăverii" este pentru poporul chinez cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și a Lampioanelor, în zonele rurale din Anshun sunt peste tot organizate spectacole de operă Di, compusă și prezentată de artiști locali, menită a alunga duhurile rele, necazurile, fiind totodată și un prilej de distracție. Subiectele operei Di sunt exclusiv bătălii celebre sau imaginare. În aceste piese, măștile au un rol esențial, acestea sunt realizate cu trăsături voit exagerate pentru a exprima în mod sugestiv particularitățile fiecărui personaj. Există măști pentru cinci tipuri de personaje: demnitari, militari, soldați tineri și bătrâni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
351 Nüwa, zeița care a creat oamenii 352 Povestea celor cinci munți sfinți 353 Sui, omul care a descoperit focul 355 Povestea lui Kuafu, cel care alerga după soare 357 Povestea lui Houyi, cel care a săgetat sorii 358 Povestea bătăliei dintre împăratul Galben și războinicul Chiyou 360 Cum au cedat tronul împărații Yao și Shun 361 Cum au îmblânzit apa Gun și Yu 363 Povestea regelui cerealelor 365 2. Snoave 366 Când desenezi un șarpe, nu-i face și picioare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Shen 425 Povestea lui Ximen Bao 425 Tian Ji la cursele de cai 427 Cum o convinge Chu Long pe regina-mamă 428 Eliminarea celor trei războinici cu două piersici 429 6. Povestiri militare 431 Sun Bin, marele strateg militar 431 Bătălia de la Changping 433 Cao Gui și lupta de rezistență împotriva agresiunii statului Qi 434 Bătălia de la Baiju 437 Banchetul de la Hongmen 439 Bătălia de la Jingxing 441 Zhou Yafu în război cu cei șapte regi răzvrătiți 442 Bătălia de la Chibi 444
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]