1,589 matches
-
stradă direct din anii '80. Toată înfățișarea sa respira anii '80. Chem o ambulanță. În așteptarea acesteia, îi privesc cu atenție mâinile. Pielea de pe trei degete era distrusă (la propriu!) de culorile pe care le folosea. Avea chiar și o bătătură vizibilă produsă de coada pensulei. Când este urcat în ambulanță se trezește pentru câteva momente, își caută disperat din priviri desenele, căutând o articulare mută, ca a unui pește. I le așez pe piept, îmi mulțumește din priviri. Jandarmul de la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
el ce știa... Îi spun că nu suntem în Est, problema se rezolvă în cele din urmă. Rusul îmi aruncă la final o monedă mică în tava mea de serviciu, cam tot la fel cum arunci câinelui un os în bătătură. Eu iau moneda și o arunc înapoi pe masă, în fața lui. Tăcere, am atacat însăși condiția și atributele sale de copil de oligarh, de mafiot în formare. Îmi spune într-o engleză stricată că dacă eram la el la Sankt-Petersburg
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cristalizată a mizeriei morale dintr-o țară în care morala nu mai interesează pe nimeni. Titlu: Au murit 185 de mistreți. Fragmentul: "pe de o parte, sunt mândru ca un kenyan căruia colonialiștii i-au hăcuit 185 de rinoceri din bătătură. Pe de alta, simt că poziționarea vesticilor față de estici intră într-o dulce armonie: noi le culegem căpșunile în patru labe, ei ne împușcă mistreții în poziția șezut. În sfârșit, ceea ce nici Fane Spoitoru n-ar îndrăzni, adică să tragă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Homer al lumii moderne încă nu s-a născut. Poate că nu i-a venit încă vremea. Încă n-am așezat cunună de biruință deplină pe frunțile noastre trudite de muncă, încă-n palmele noastre ciocanul și sapa mai fac bătături, încă mușchii noștri se întind, se încoardă, într-un efort colosală Încă n-am cucerit întrecerea. Homer să vină atunci - și va veni - când, într-o dimineață splendidă, deschizând ziarul vom citit cu inima caldă, cu răsuflarea tăiată de emoție
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un adevărat deliciu pentru amicul meu. Vizitele pe care i le făceam erau prilejuri de bucurie și de tihnă sufletească pentru amândoi. I se lumina fața și i se unduia glasul când povestea despre oaspeții care i-au călcat în bătătură și i au onorat casa ospitalieră. Și nu erau puține persoanele care veneau să-l vadă și să se întrețină, măcar câteva ore, cu poetul. Unii prieteni, printre care mă număr, adăstau în casa încăpătoare și în curtea inundată de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dar nici așa, Mihai, nici așa! Să-l intereseze doar dacă-s mulțumiți toți cei care i-au cerut flori. Acum să le mai ducă dacă are de unde. Magnolia e floare gingașă, ca omul; nu-i spin, să stea în bătătură. A venit viscolul acela după-amiază, a prins obloanele deschise și s-a jucat în voie printre crengile magnoliei. Cînd am venit eu, florile deja începeau să cadă. L-am anunțat și pe tehnician. A zis că-l sancționează pe Tomiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ot Roman) [Verso:] Sobei mele... Străbună sobă, unde ești La gura ta s-ascult povești, S-aud cum vîntul urlă-n horn și-n miez de noapte să adorm? Unde te-ai dus, dulce căldură? De ce-ai plecat din bătătură? Te plimbi cochetă prin Sahara La braț, cu scumpa-ți maică, Vara, Iar noi de dorul tău tînjim Aici, la Pontu[l] Euxin... Trecător . </citation> (42) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”22 decembrie 1992”> Mult stimate domnule
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pentru tehnologiile de prelucrare a cauciucului”. Cum occidentul era făcut praf aproape zilnic În mass media românească de atunci, nu se cuvenea ca să se arate prostimii colaborările de nevoie cu venalii capitaliști, puși numai pe supt sângele bieților exploatați din bătăturile lor. I. Cordoneanu, În emisiunea „Radiomagazin” din 27 ianuarie oprise de la difuzare informarea care preciza tratativele Întreprinderii „Arcom” „...În vederea Încheierii contractelor privind construirea În Irak a unor silozuri, a unei țesătorii de lînă și a unui spital”. Procentul de NUMAI
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se Înscrisese În forma socialistă de muncă la grămadă reprezentată de geaceurile de tip sovietic, preferând să-și lucreze și să-și Îngrijească În particular cele 2,80 ha. de pământ, 8 oi, un cal și ce mai avea prin bătătură lucru ce va fi reprezentat pentru anchetatori o circumstanță extrem de agravantă. Viitorul sclav al unei societăți ce se autonumise ca fiind a libertății fără margini a individului, reușise să absolve 7 clase elementare, ceea ce nu era puțin față de majoritatea celor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de găini ce nu au fost călcate de cocoș, sunt sterpe, nu pot fi clocite să se scoată pui din ele . Privea cu încântare la tot norodul de păsăret, găini, curci, rațe și gâște, care adunau cu hărnicie boabele de pe bătătura măturată aseară, și deslușind hodorogitul mînios al curcanilor, își scoase basmaua roșie de pe cap și o puse pe prispă; doar îi spusese maică-sa că atunci cînd văd roșu, curcanii se înfurie, își desfoaie aripile târându-le prin praf și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
groapă din care oamenii scoteau nisip și acolo începură să meșterească tot felul de figuri, care mai de care mai năstrușnice, și aproape uitară de slujba de supraveghere a micii turme. Sora Maricica, care purta răspunderea mai tuturor vietăților din bătătură, asculta gălăgia făcută de cei doi în joaca lor și se gândi că ar trebui să vadă cum își îndeplinește treaba zurbagiul ei frățior. De pe marginea gropii unde meștereau cei doi se auzi o întrebare amenințătoare: − Unde-s mieii, Săndel
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un coleg, Agalopol, ia poziția culcat la ușă și se uită: bocanc. Deschide. Când acolo, Șchiau de regulă, el umbla în ținută de instrucție, rar se îmbrăca în ținută de ofițer, cu cizmă. M. M.: Eu și-acum am urmele bătăturilor de la cizmă. Și v-a prins la făcută. S. B.: A intrat tacticos: "Ce executați voi aici?" Ce să raporteze Agalopol, că "Servim patria"? sau "Tovărașu', uitați, și noi la o bere"? A îngăimat ceva neconvingător. Șchiau s-a prins
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
morometului” oltenesc dintotdeauna șugubăț, cu înjurături, dar și suflet bun. Eu îi știu pe olteni și așa sunt: răi de gură, dar îți plâng din te miri ce, cât sunt ei de bărbați. Și ferească Dumnezeu să-i calci pe bătătură că... Nu te bat cu bâta! Ce-i la gura lor, să te ferească Ăl de sus, și mai bine fugi, decât să te lași bălăcit de ei. Așa a fost acest băiat. Simplu și adevărat. Spunând poezia Dimineața a
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Apocalipsa! adaugă Luca Arbure. "Ahaaa!!", și-au zis turcaleții!, hohotește hatmanul Șendrea, "acolo-i bârlogul ghiaurului!! Pe el!!! Înainte!!! Aiaia!! Allah!!! Allah!!!" Și s-or înglodat în mlaștină până la burta cailor, și-a fost o îmbulzeală de se călcau pe bătătură, nici să se scarchine turc pe turc!... "Înainte!!! Înapoi!!! Înapoi!!! Înainte!!!..." Mamăăă!!! Ce viermuială!! Ce bulucbășie!! își freacă mâinile cu bucurie vornicul Bodea. Taie!! Împunge!! Lovește!! Omoară!! Mamăăă!! Ce tăiere am făcut în turcime! luptă Mihail tăind văzduhul harcea-parcea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o poruncă! Boierii stau cu capetele plecate, parcă atunci au înțeles că n-au prețuit îndeajuns pe cel mai apropiat tovarăș al omului. Și moldovanu-i blând, sare de colo Duma. Blând nevoie mare, zâmbește el. Da' calcă-l numai pe bătătură, leagă-te de "Moldova lui", că-i sare muștarul, de te miri ce zace în curu' blajinului!... Da... l-a costat scump pe moldovanu' ista "blajin, cu bătătura lui", dar am făcut o trebușoară pe cinste. Pentru noi... Pentru "Creștinătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
colo Duma. Blând nevoie mare, zâmbește el. Da' calcă-l numai pe bătătură, leagă-te de "Moldova lui", că-i sare muștarul, de te miri ce zace în curu' blajinului!... Da... l-a costat scump pe moldovanu' ista "blajin, cu bătătura lui", dar am făcut o trebușoară pe cinste. Pentru noi... Pentru "Creștinătate". Noi ne-am cucerit "Neatârnarea". Lor, le-am fost bună pavăză. Socot că pentru trebușoara aiasta bine făcută și scump plătită merităm respectul, chiar recunoștința și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pânză, vom închina și noi poeme jupânițelor, vom cânta madrigale și de ce nu? vom face bal la castel... Visez la vremea când nu ne-om găsi singura bucurie tot sugând la zamă de strugure și-apoi să jucăm sârba-n bătătură... Gândiți-vă cât datorăm meșterilor greci pribegi pripășiți la noi ce ne-au dăruit o scânteie din arta și înțelepciunea lor de demult... Și noi vă mulțumim că ne-ați îmbrățișat cu dragoste și măcar o părticică din comorile Eladei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
neprimitoare, am uitat de întrebarea femeii. Mă uit la ceas. Peste o oră se întrerupe curentul. Trebuie să mă grăbesc, să fac focul, să fie cald până vine de la școală Mișu, fiul meu, și să hrănesc cele câteva animale din bătătură. În fiecare seară, de la ora șase, curentul electric era întrerupt. Aveam o lampă cu gaz pe care o aprindeam și în semiobscuritatea bucătăriei pregăteam ceva de mâncare. Era frig în bucătărie. Mirosea a gaz de la lampă. Mirosul îți intra în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nevoiți să organizăm aducerea oamenilor înapoi la comună. Totuși, toamna târziu, toți cei care aveau animale și copii mulți au primit cereale și furaje suficiente pentru a putea trece iarna cu bine. CELE DOUĂ ICOANE Țăranii care aveau animale în bătătură erau obligați să contracteze cu statul o parte din produsele obține: carne, ouă, lapte, lână. Prețurile pe care le primeau erau mai mici decât 91 cele de pe piața liberă, de aceea fiecare căuta să facă contract pe cât mai puține produse
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Păi, du-te și o predă, tanti, că e mașina în centrul comunei! Offff, vin de cinci săptămâni cu ea și nu vrea să mi-o ia că e prea slabă, iar eu nu am ce face cu vita în bătătură. E puțin șchioapă, dar mi-e milă să-i rup piciorul, așa cum fac unii ca să le poată preda sau tăia. Vă rog tare mult să mă ajutați, mi-a spus, lăsându-mi pe masă o pungă din plastic, colorată, din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fiind ale ciorilor! Și pe mine tot ciorile m-au "răspopit"! Atunci cred că plin de năduf am scris o poezie: Faliment total! La casă de om sărman nici opinci și nici suman, nici merinde nici fiertură, nici câine în bătătură! La casă de om calic nici oghial și nici țolic, nici icoană pe perete și nici flori de Dragobete! La casă de om sărac, nu mai e mălai în sac și nici soarele-n chindie nu mai doarme-n bagdadie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
-i fi mata frate-meu Costică?.. Și-l prinde de brațe, privindu-l stăruitor în ochi, iar omul o îmbrățișează cu lacrimi în ochi, privindu-și sora. Da, Mariță, eu sunt, vin din prizonierat! Se sărută... iar Marița iese din bătătură în șosea strigând cât putea:„A venit Costică din prizonerat!.. A venit din morți, veniți!...„ . și-și cheamă frații: Gheorghiță, Ioncule, hai... și vă vedeți cu fratele Costică!..„ De-ndată s-au strâns o grămadă de vecini. Ce-a urmat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
-i fi mata frate-meu Costică?.. Și-l prinde de brațe, privindu-l stăruitor în ochi, iar omul o îmbrățișează cu lacrimi în ochi, privindu-și sora. Da, Mariță, eu sunt, vin din prizonierat! Se sărută... iar Marița iese din bătătură în șosea strigând cât putea:„A venit Costică din prizonerat!.. A venit din morți, veniți!...„ . și-și cheamă frații: Gheorghiță, Ioncule, hai... și vă vedeți cu fratele Costică!..„ De-ndată s-au strâns o grămadă de vecini. Ce-a urmat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să sprijine educația copiilor, au servicii cu salarii prost plătite, uneori sigure, alteori sezoniere și fără asigurări sociale, au pensii mici, numai bune pentru o viață dependentă și jenantă, mai repară câte o Dacie străveche în parcarea blocului sau în bătătura casei tip vagon, rămasă netencuită de pe vreme bunicilor. Dacă mai fac un CAR, este pentru o nuntă în familie sau fiindcă li s-a stricat definitiv frigiderul, își fac concediile la rudele de la țară unde mai dau și ei la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
bătrânică încerca să se facă utilă în casă, cosând ciorapii, cârpind pantalonii, spălând farfuriile și înlocuind-o pe doamna Angela atunci când era plecată timp de câteva ore pentru a munci în altă parte. Se ruga, se ruga, se ruga. Avea bătături la degete de la făcutul rozariilor», spunea don Calabria. În noiembrie Giovanni începea al doilea an de liceu. Același orar, același traseu de patru ori pe zi, aceleași amare materii de greacă și matematică. Umilirilor pentru dificultățile scolastice se adăugau și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]