KorAP: Find »[drukola/base=bacon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...60 >

1,486 matches

Corola-journal/Journalistic/4044_a_5369

poate fi decât o inteligentă formă de conciliere între zestrea Renașterii engleze și obiceiurile de lectură ale contemporaneității. O secțiune de What’t next promite să ne țină la curent cu ce mai urmează să apară în varianta online. Francis Bacon, Hobbes cu Leviathanul, Spenser cu Fairie Queene își așteaptă rândul în 2013. Foiletonul revine la o altă viață și face întrucâtva mai palpitantă istoria literaturii.

Cărți vechi în medii noi (2013) [Corola-journal/Journalistic/4044_a_5369]
Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037

Marina Debattista Refuzând net pictura figurativă, ocolind abil pictura abstractă, arta lui Francis Bacon se strecoară prin fanta neverosimilă dintre cele două. Asaltat cu susținută vigoare, acest no man's land, interval ambiguu și derizoriu, a devenit un spațiu vast, distinct și foarte personal aparținând strict lui Francis Bacon. Traiectoria artistică vizibilă a lui

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
pictura abstractă, arta lui Francis Bacon se strecoară prin fanta neverosimilă dintre cele două. Asaltat cu susținută vigoare, acest no man's land, interval ambiguu și derizoriu, a devenit un spațiu vast, distinct și foarte personal aparținând strict lui Francis Bacon. Traiectoria artistică vizibilă a lui Bacon începe prin prelungirea - într-o direcție precisă - a traiectoriei lui Picasso. Între 1926 și 1928 acesta pictase o serie de personaje pe plajă, forme organice care se raportează la imaginea umană, distorsionând-o total

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
se strecoară prin fanta neverosimilă dintre cele două. Asaltat cu susținută vigoare, acest no man's land, interval ambiguu și derizoriu, a devenit un spațiu vast, distinct și foarte personal aparținând strict lui Francis Bacon. Traiectoria artistică vizibilă a lui Bacon începe prin prelungirea - într-o direcție precisă - a traiectoriei lui Picasso. Între 1926 și 1928 acesta pictase o serie de personaje pe plajă, forme organice care se raportează la imaginea umană, distorsionând-o total. Fascinat, bulversat de aceste imagini, Bacon

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
Bacon începe prin prelungirea - într-o direcție precisă - a traiectoriei lui Picasso. Între 1926 și 1928 acesta pictase o serie de personaje pe plajă, forme organice care se raportează la imaginea umană, distorsionând-o total. Fascinat, bulversat de aceste imagini, Bacon decide să se facă pictor și începe prin a explora domeniul deschis, dar neexplorat complet de Picasso. Deformările aplicate de Picasso corpului uman devin nucleul limbajului pictural baconian. Mărturisită târziu, cu reticențe, de însuși Bacon, influența lui Picasso asupra sa

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
Fascinat, bulversat de aceste imagini, Bacon decide să se facă pictor și începe prin a explora domeniul deschis, dar neexplorat complet de Picasso. Deformările aplicate de Picasso corpului uman devin nucleul limbajului pictural baconian. Mărturisită târziu, cu reticențe, de însuși Bacon, influența lui Picasso asupra sa este sesizată timpuriu, fără echivoc, de criticii de artă: deja în 1933, la numai câțiva ani de la impactul lui Picasso asupra lui Bacon - care avusese loc în 1928 - Herbert Read nu ezită să pună una

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
uman devin nucleul limbajului pictural baconian. Mărturisită târziu, cu reticențe, de însuși Bacon, influența lui Picasso asupra sa este sesizată timpuriu, fără echivoc, de criticii de artă: deja în 1933, la numai câțiva ani de la impactul lui Picasso asupra lui Bacon - care avusese loc în 1928 - Herbert Read nu ezită să pună una lângă alta în paginile cărții sale Art Now o Crucificare de Bacon și o Bagneuse, datând din 1928, de Picasso. Tocmai în aceste Bagneuses își ancorează Bacon începuturile

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
criticii de artă: deja în 1933, la numai câțiva ani de la impactul lui Picasso asupra lui Bacon - care avusese loc în 1928 - Herbert Read nu ezită să pună una lângă alta în paginile cărții sale Art Now o Crucificare de Bacon și o Bagneuse, datând din 1928, de Picasso. Tocmai în aceste Bagneuses își ancorează Bacon începuturile: în prezența lor foarte vie ce derivă din capacitatea de a scurtcircuita canalele raționale, pătrunzând rapid, violent în sistemul nervos, dar și în mișcarea

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
lui Bacon - care avusese loc în 1928 - Herbert Read nu ezită să pună una lângă alta în paginile cărții sale Art Now o Crucificare de Bacon și o Bagneuse, datând din 1928, de Picasso. Tocmai în aceste Bagneuses își ancorează Bacon începuturile: în prezența lor foarte vie ce derivă din capacitatea de a scurtcircuita canalele raționale, pătrunzând rapid, violent în sistemul nervos, dar și în mișcarea, amplificată până la dezmembrare și metamorfozare, a trupului uman. Evidentă - și notorie la început - este și

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
ce derivă din capacitatea de a scurtcircuita canalele raționale, pătrunzând rapid, violent în sistemul nervos, dar și în mișcarea, amplificată până la dezmembrare și metamorfozare, a trupului uman. Evidentă - și notorie la început - este și durabilă influența lui Picasso asupra lui Bacon? Punând față în față tablouri de Picasso și de Bacon, expoziția de la Muzeul Picasso din Paris se grăbește să ne convingă că da. Pentru Anne Baldassari, influența lui Picasso asupra lui Bacon e directă, cuantificabilă, palpabilă și poate fi urmărită

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
rapid, violent în sistemul nervos, dar și în mișcarea, amplificată până la dezmembrare și metamorfozare, a trupului uman. Evidentă - și notorie la început - este și durabilă influența lui Picasso asupra lui Bacon? Punând față în față tablouri de Picasso și de Bacon, expoziția de la Muzeul Picasso din Paris se grăbește să ne convingă că da. Pentru Anne Baldassari, influența lui Picasso asupra lui Bacon e directă, cuantificabilă, palpabilă și poate fi urmărită punctual. Ea s-ar descompune în șapte mari teme ce

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
este și durabilă influența lui Picasso asupra lui Bacon? Punând față în față tablouri de Picasso și de Bacon, expoziția de la Muzeul Picasso din Paris se grăbește să ne convingă că da. Pentru Anne Baldassari, influența lui Picasso asupra lui Bacon e directă, cuantificabilă, palpabilă și poate fi urmărită punctual. Ea s-ar descompune în șapte mari teme ce acoperă o bună parte a operei lui Bacon: 1. Înotătoare și himere, 2. Cheia de fier, 3. Crucificări, 4. Tauromachii, 5. Capete

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
grăbește să ne convingă că da. Pentru Anne Baldassari, influența lui Picasso asupra lui Bacon e directă, cuantificabilă, palpabilă și poate fi urmărită punctual. Ea s-ar descompune în șapte mari teme ce acoperă o bună parte a operei lui Bacon: 1. Înotătoare și himere, 2. Cheia de fier, 3. Crucificări, 4. Tauromachii, 5. Capete, 6. Căderi și 7. Elegii. 1. Înotătoare și himere Masivele trupuri de bagneuses nu au, la Picasso, gingășie și grație, ci o extraordinară libertate de mișcare

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
le dezinhibase deja, duce la forme organice uneori grotești, datorate, poate, unghiului insolit sub care pictorul - ni-l putem imagina alungit pe plajă - contemplă modelele în mișcare; de aici impresia de monumental, ca în Bagneuse (projet pour un monument) 1928. Bacon preia instinctiv tehnica deformărilor trupurilor, amplificării mișcării naturale până la dezarticulare și dezmembrare (Studio Interior, către 1934), cât și monumentalul derivat din unghiul insolit sub care privirea observă Figura, ca în Composition (Figure), 1933. Ceea ce frapează la aceste prime tablouri este

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
deformărilor trupurilor, amplificării mișcării naturale până la dezarticulare și dezmembrare (Studio Interior, către 1934), cât și monumentalul derivat din unghiul insolit sub care privirea observă Figura, ca în Composition (Figure), 1933. Ceea ce frapează la aceste prime tablouri este mimetismul cu care Bacon își însușește limbajul deformărilor organice inventat de Picasso. În aceste tablouri, Bacon scrie bastonașe și cârligașe, își exersează mâna, deprinde meșteșugul. Ca și maculatoarele primilor ani de școală, aceste prime tablouri aveau să fie distruse de Bacon însuși. Dar Bacon

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
1934), cât și monumentalul derivat din unghiul insolit sub care privirea observă Figura, ca în Composition (Figure), 1933. Ceea ce frapează la aceste prime tablouri este mimetismul cu care Bacon își însușește limbajul deformărilor organice inventat de Picasso. În aceste tablouri, Bacon scrie bastonașe și cârligașe, își exersează mâna, deprinde meșteșugul. Ca și maculatoarele primilor ani de școală, aceste prime tablouri aveau să fie distruse de Bacon însuși. Dar Bacon nu-l copiază mecanic pe Picasso: în Interior de atelier sunt deja

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
mimetismul cu care Bacon își însușește limbajul deformărilor organice inventat de Picasso. În aceste tablouri, Bacon scrie bastonașe și cârligașe, își exersează mâna, deprinde meșteșugul. Ca și maculatoarele primilor ani de școală, aceste prime tablouri aveau să fie distruse de Bacon însuși. Dar Bacon nu-l copiază mecanic pe Picasso: în Interior de atelier sunt deja prezente cele trei elemente majore ale picturii sale: Figura predominantă, deformare organică a corpului uman, apoi armătura flexibilă, care izolează claustrofobic Figura, ale cărei dezmembrări

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
Bacon își însușește limbajul deformărilor organice inventat de Picasso. În aceste tablouri, Bacon scrie bastonașe și cârligașe, își exersează mâna, deprinde meșteșugul. Ca și maculatoarele primilor ani de școală, aceste prime tablouri aveau să fie distruse de Bacon însuși. Dar Bacon nu-l copiază mecanic pe Picasso: în Interior de atelier sunt deja prezente cele trei elemente majore ale picturii sale: Figura predominantă, deformare organică a corpului uman, apoi armătura flexibilă, care izolează claustrofobic Figura, ale cărei dezmembrări vor părea mereu

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
nu aparține planului tabloului, dar nici nu iese complet din el. Este acolo pentru a ne reaminti că lumea creată pe pânză este una artificială, la granița dintre real și imaginar. Motivul cheii de fier e mult mai complex la Bacon, o dovedește tripticul expus spre ilustrare, Triptych, In Memory of George Dyer, 1971. Ca și în tabloul lui Picasso, cheia, pe punctul de a fi introdusă în broască, se află între două lumi, definește granița dintre ele. Localizat în panoul

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
se află între două lumi, definește granița dintre ele. Localizat în panoul central, punctul focal al tripticului nu este însă cheia, ci gaura cheii. Privirile, ghidate de mâna personajului, marcată convenabil cu roșu, converg către conturul acesteia. În picturile lui Bacon conturul ovoidal ocupă poziții, suprafețe și funcții variabile. Cel mai adesea el delimitează o suprafață plană orizontală, în încăperi cu aspect de arene, paturi sau covoare rotunde, dar conturul poate migra în planul vertical al unei uși, devenind o minusculă

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
singură dată ancorează, închide compoziția în planul tabloului, dar în același timp o deschide în alt plan, un dincolo și mai lipsit de realitate. Deschidere virtuală, căci (de) dincolo nu vin/ pleacă decât morții sau spiritele ce populează tablourile lui Bacon: Dyer, prietenul mort, sau personajul dezmembrat din Pictură, care încearcă să descuie ușa cu piciorul, sau dublul Figurii, ca în Studiile Isabelei Rawthorne. Aceste pasaje spațiale își au echivalentul în timpul sacru precreștin, care îngăduia, în preajma solstițiilor și echinocțiilor (perioade de

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
în Studiile Isabelei Rawthorne. Aceste pasaje spațiale își au echivalentul în timpul sacru precreștin, care îngăduia, în preajma solstițiilor și echinocțiilor (perioade de criză ale anului), treceri în lumea de dincolo, prin care se puteau întorce și duhurile. Multe din tablourile lui Bacon sunt populate cu morți (tous les gens dont j'ai été réellement épris sont morts se lamentează Bacon), capetele acestora se profilează pe fundalul unui contur negru (fereastră deschisă în neant, sau nimb profan, cum sugerează Deleuze?). Adesea, trupurile roz-vineții

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
echinocțiilor (perioade de criză ale anului), treceri în lumea de dincolo, prin care se puteau întorce și duhurile. Multe din tablourile lui Bacon sunt populate cu morți (tous les gens dont j'ai été réellement épris sont morts se lamentează Bacon), capetele acestora se profilează pe fundalul unui contur negru (fereastră deschisă în neant, sau nimb profan, cum sugerează Deleuze?). Adesea, trupurile roz-vineții ale morților sunt mâncate, descompuse, erodate de neantul negru din care vin (sau pleacă). Deși Bacon (în interviurile

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
se lamentează Bacon), capetele acestora se profilează pe fundalul unui contur negru (fereastră deschisă în neant, sau nimb profan, cum sugerează Deleuze?). Adesea, trupurile roz-vineții ale morților sunt mâncate, descompuse, erodate de neantul negru din care vin (sau pleacă). Deși Bacon (în interviurile cu Sylvester) se declară ateu convins, arta sa abundă în simbolurile unui profan sacralizat, ce par să actualizeze un cult arhaic al morților. Nimic din toate acestea la Picasso: ușa cabinei rămâne ferecată, iar senina Bagneuse nu-i

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
cabinei rămâne ferecată, iar senina Bagneuse nu-i trece pragul pentru a rătăci în lumea umbrelor. 3. Crucificări Crucificarea din 1932 expusă la Mayor Gallery (și apoi reprodusă în cartea lui Herbert Read) marchează debutul perioadei explicit picassoene a lui Bacon, încheiată în 1944, simetric, cu impresionantul triptic Trei studii de figuri la piciorul unei Cruci. Reluată de-a lungul anilor, crucificarea e o temă baconiană majoră. În această fază inițială, Bacon e preocupat de prezența colosală a Figurii. Rezultat al

Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista (2007) [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]