1,481 matches
-
cu usturoi, ceapă, morcov și suc de roșii. Le putem prinde cu scobitori sau le așezăm cu grijă una lângă alta. După ce au fiert, le așezăm pe un platou, una lângă alta, și decorăm cu măsline și verdeață. ȘNIȚEL CU BACON 700 g mușchi de vită tăiat felii, bătut cu ciocanul bine, condimentat, dat prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet. Îl prăjim în margarină Rama sau ulei. După ce l-am prăjit, îl aranjăm într-o tavă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet. Îl prăjim în margarină Rama sau ulei. După ce l-am prăjit, îl aranjăm într-o tavă sau vas yena, felie lângă felie, peste care se pune câte o felie de bacon sau costiță afumată. În tavă, peste escalop turnăm un sos picant, făcut din 2 ardei grași roșii, un ardei iute, o legătură de ceapă, două roșii tocate, sare și 100 g ulei. Se pune uleiul în cratiță, punem zarzavaturile tocate
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
la cuptor. Se servesc calde, cu ketchup sau cu smântână. Aluatul de clătite se face din 400 g făină, 500 ml apă minerală sau lapte, patru ouă, sare, piper, 4 linguri de ulei, iar umplutura se face din 150 g bacon, o ceapă, 2 căței de usturoi, 250 g carne de vită tocată, sare, piper și un vârf de cuțit de Secretul Gustului. CREIER PANÉ 1kg creier, 5 ouă, 500 g făină, 300 g lapte, sare, 2 g piper, 2 g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
gr. de ficat de pui, 300 gr. de măruntaie de pui, două bucăți de piept de pasăre, 100 ml de ulei, sare, piper, usturoi, cimbru, busuioc, 300 gr. de brânză telemea de oaie rasă pe răzătoare, 300 gr. de costiță bacon sau șuncă țărănească, patru ouă bătute spumă, 200 gr. de smântână. În tava unsă cu ulei punem un strat de măruntaie și le călim bine, adăugăm ficatul și mai călim puțin. În tava pentru cuptor unsă cu unt punem un
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tava pentru cuptor unsă cu unt punem un rând de măruntaie, un rând de piept tocat bucăți cu cuțitul, condimentăm și punem un rând de brânză rasă, apoi iar măruntaie, ficat, piept, condimente, brânză rasă. Peste brânză așezăm felii de bacon sau șunculiță. Deasupra punem ouăle bătute cu smântână și dăm la cuptor timp de 45 - 50 de minute. Se poate servi cu orice fel de salată sau lapte acru și mămăligă. MÂNCARE VÂNĂTOREASCĂ 1,5 kg carne de mânzat, fructe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de paste care se fierb în apă cu sare timp de opt minute, trei linguri de ulei de măsline, sare, piper, după gust, 300 gr. de piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela (caș dulce scurs) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela (caș dulce scurs) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline, adăugăm pentru gust 30 ml de coniac. După câteva clocote turnăm sosul de roșii, smântâna, sarea, piperul, după gust. Lăsăm la foc mic să fiarbă timp
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
misiunii: Islamul, China, India, America, Africa, Țara Sfântă. Teologia s-a dezvoltat în universitățile din Bologna, Oxford, Cambridge, Paris. Intuiția mistică și deducția rațională s-au unit în concepția excepțională a lui Duns Scotus, Alexandre de Halès, Sf. Bonaventura, Roger Bacon, Henri de Herbe, Lucas Wadding. După cuvintele sfinte ale lui Francisc: numai „Cristos singur îl îndestulează pe om!” împreună cu harul și credința s-a făurit un tezaur de spiritualitate impresionant. În sec XVIII a apărut Academia Clementină din Paris a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
spunea un filosof. Se impune să ne întoarcem din nou la izvoarele franciscane, și apoi să acționăm. Întâi se realizează contemplația și apoi activitatea practică. Operele Sfântului Francisc, a Sf. Bonaventura sau Gilberto de Tournai, Ugo Panziera de Prato, Roger Bacon, Duns Scot, Occam, pot fi citite și pe Internet. Suntem chemați să milităm pentru dreptate și adevăr într-o societate în care există corupție aproape la orice nivel organizatoric. Cum? Denunțând împreună nedreptatea comisă, luptând cu mijloace pașnice, neagresive, împotriva
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mediului natural și social al timpului, căutând noi modalități și noi căi de acțiune atât în orizontul științei cât și al educației. În orizontul pedagogic, epoca modernă de debut este cel mai bine ilustrată de cercetările filosofico-pedagogice ale lui Francis Bacon, René Descartes, Jean Amos Comenius, John Locke, Jean Jacques Rousseau, aceștia dovedindu-se a fi cele mai reprezentative figuri în domeniul educației. Francis Bacon (1562-1626), preocupat de cercetarea științifică a naturii, de eliberarea cunoașterii de prejudecăți, concepea o nouă metodă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogic, epoca modernă de debut este cel mai bine ilustrată de cercetările filosofico-pedagogice ale lui Francis Bacon, René Descartes, Jean Amos Comenius, John Locke, Jean Jacques Rousseau, aceștia dovedindu-se a fi cele mai reprezentative figuri în domeniul educației. Francis Bacon (1562-1626), preocupat de cercetarea științifică a naturii, de eliberarea cunoașterii de prejudecăți, concepea o nouă metodă de cercetare, inducția, elaborând în acest spirit opera Noul Organon (în contradicție cu vechiul Organon al lui Aristotel). Metoda elaborată de Bacon urmărea să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educației. Francis Bacon (1562-1626), preocupat de cercetarea științifică a naturii, de eliberarea cunoașterii de prejudecăți, concepea o nouă metodă de cercetare, inducția, elaborând în acest spirit opera Noul Organon (în contradicție cu vechiul Organon al lui Aristotel). Metoda elaborată de Bacon urmărea să ofere o ,,cunoaștere adevărată”, deoarece orice demers științific de cunoaștere fără o metodă precisă seamănă cu mersul noaptea pe dibuite, descoperirea căii drepte producându-se doar din întâmplare. Știința nu trebuie să pornească de la prezumții, ci de la analiza
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
științific de cunoaștere fără o metodă precisă seamănă cu mersul noaptea pe dibuite, descoperirea căii drepte producându-se doar din întâmplare. Știința nu trebuie să pornească de la prezumții, ci de la analiza faptelor concrete, impunând în acest caz experimentul organizat sistematic. Bacon avertizează împotriva inducției primitive și pripite, în special împotriva inducției prin simpla enumerare, deoarece această formă nu produce un spor în cunoaștere. Gânditorul englez elaborează o clasificare a științelor, fundamentată pe criteriul deosebirilor dintre aptitudinile spirituale ale omului (memoria, imaginația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
axiome omul de știință trebuie să se ,,coboare” din nou la faptele concrete. Acesta este demersul științific prin care filosoful englez sugera utilizarea metodei de învățare prin descoperire în domeniul educației, prin care justifică metoda inductivă în cercetare. Prin urmare, Bacon este considerat fondatorul curentului empirist în filosofie și știință, considerând că adevăratul izvor al cunoașterii îl reprezintă senzațiile și percepțiile produse de organele de simț și de experiența de viață a omului, acestea fiind singurele cunoștințe autentice. Prin contribuția sa
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un amplu dialog în filosofia secolului XVIII și XIX, provocând apariția unui alt curent metodologico-științific - raționalismul. René Descartes (1596-1650) este considerat drept părintele raționalismului modern în filosofie, evidențiind prioritatea intelectului și rațiunii în formarea cunoștințelor autentice, certe. În dezacord cu Bacon, filosoful francez formula drept metodă fundamentală de cercetare deducția, expusă în lucrarea Discurs asupra metodei, în care regăsim formularea celebrei axiome în domeniul cunoașterii: ,,Cogito ergo sum”. În acest sens, acceptarea unor cunoștințe valide și veridice nu se poate realiza
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
principiul metodologic, conform căruia adevărul trebuie să fie o cunoștință clară și distinctă, Descartes provoca o lovitură adresată fundamentelor scolasticii. Ideile sale despre atotputernicia rațiunii omenești și despre posibilitatea transformării raționale a vieții umane au constituit, ca și ideile lui Bacon despre forța experimentului și valoarea observației, unul dintre izvoarele gândirii iluministe, poate din acest motiv lucrările sale filosofice au fost puse la index de papalitate. Jan Amos Comenius (1592-1670), născut în localitatea Niwnice din Moravia, poate fi considerat un adevărat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ceh poate fi considerat și un mare encicloped, ipoteză ce rezultă din opera Pansofia. Marele magistru a fost convins în întreaga sa carieră de progresul omenirii, realizat doar prin educație și învățământ. Inspirat de opera Instauratio Magna a lui Fr. Bacon, Comenius își propusese să indice prin intermediul planului de învățământ o metodă sau o artă pedagogică cu aplicare universală, prin intermediul căreia să se poată preda totul tuturor, întregii omeniri. Acesta este un alt aspect care exprimă viziunea enciclopedică a gânditorului. Alte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Concluzii / 53 Bibliografie / 55 3. Filonul social al gândirii filosofice moderne (Renașterea și secolul clasic) / 56 3.1 Niccolo Machiavelli / 58 Bibliografie / 60 3.2 Thomas Morus / 61 Bibliografie / 63 3.3 Tommaso Campanella / 64 Bibliografie / 65 3.4 Frances Bacon / 66 Bibliografie / 68 3.5 Thomas Hobbes / 68 Bibliografie / 70 3.6 Concluzii / 71 Bibliografie / 73 4. Iluminismul depozitar al filosofiei istoriei (al treilea timp al emancipării) / 74 4.1 Gianbattista Vico / 75 Bibliografie / 76 4.2 Charles de Montesquieu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
problemele statale. Istoricii Renașterii renunță la periodizarea istoriei după criterii religioase (Creația, Nașterea lui Iisus și Așteptarea Judecății de Apoi). Ideile născute în Renaștere se prelungesc până în sec. XVIII prin contribuția unor gânditori de mare valoare: Erasmus din Rotterdam, Francisc Bacon, René Descartes, Baruh Spinoza îmbrăcând forma Iluminismului. Reforma Protestantă, câteodată numită și Revoluția Protestantă, a fost o mișcare în secolul XVI orientată spre a reforma Biserica Catolică din Europa Occidentală. Inițiatorul său a fost Martin Luther, călugăr al ordinului augustinian
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Europei sub sceptrul unei monarhii. * Critică gândirea politică a lui Machiavelli în Atheismus triumphatus. Bibliografie Campanella Thommaso, Cetatea soarelui, Editura Științifică, București, 1959 Viața. S-a născut la Londra ca ultim fiu al lui Lady Anne Cooke și Sir Nicholas Bacon, păstrător al marelui sigiliu al statului în timpul domniei reginei Elisabeta I (în 1617, la 7 martie, va fi numit în același mare rang în stat ca tatăl său). Cu o sănătate precară, primii ani de studiu i-a petrecut acasă
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
privat de titluri. A fost nevoit să se retragă din viața publică, dedicându-și ultimii ani exclusiv activității științifice și filosofice. Cu titluri nobiliare dobândite, cu funcții publice importante, cu opere ce acoperă dreptul, politica, istoria, morala și filosofia, Francis Bacon se prezintă în fața posterității cu următoarea carte de vizită: baron de Verulam, viconte de St. Albans, om de stat și filosof, pionier al cercetării științifice moderne, dar nu numai. Caracterizându-i personalitatea, Alexander Pope, traducător și scriitor englez, scrie: "Bacon
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Bacon se prezintă în fața posterității cu următoarea carte de vizită: baron de Verulam, viconte de St. Albans, om de stat și filosof, pionier al cercetării științifice moderne, dar nu numai. Caracterizându-i personalitatea, Alexander Pope, traducător și scriitor englez, scrie: "Bacon a fost omul cel mai sclipitor, mai înțelept și mai ticălos". Scrierile. Opera lui F. Bacon acoperă chestiuni de drept, stat, religie și politică a timpului său; de asemenea publică texte în care încearcă o formulă de organizare superioară a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Albans, om de stat și filosof, pionier al cercetării științifice moderne, dar nu numai. Caracterizându-i personalitatea, Alexander Pope, traducător și scriitor englez, scrie: "Bacon a fost omul cel mai sclipitor, mai înțelept și mai ticălos". Scrierile. Opera lui F. Bacon acoperă chestiuni de drept, stat, religie și politică a timpului său; de asemenea publică texte în care încearcă o formulă de organizare superioară a societății, dezvoltă și adâncește probleme de etică și de filosofie a naturii. Astăzi F. Bacon este
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
F. Bacon acoperă chestiuni de drept, stat, religie și politică a timpului său; de asemenea publică texte în care încearcă o formulă de organizare superioară a societății, dezvoltă și adâncește probleme de etică și de filosofie a naturii. Astăzi F. Bacon este prezent în istoria gândirii umane ca inițiator al empirismului și senzualismului modern, ca descoperitor al idolilor care frânează cunoașterea obiectivă, precum și pentru previziunile sale cu privire la viitorul societății. Perspectiva sa asupra vieții sociale și a moralei umane o găsim detaliată
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pe larg organizarea și funcționarea "Casei lui Solomon", acesta fiind numele pe care-l dă instituției științifice sponsorizate de stat unde sunt cumulate toate forțele în stare să cerceteze și, apoi, să folosească rezultatele pentru bunăstarea oamenilor. Modelul imaginat de Bacon a fost preluat peste timp și a servit ca model pentru British Royal Society.) * Noua Atlantidă a reprezentat imaginea aspirațiilor și idealurilor timpului, un teritoriu în care se manifestă generozitatea, demnitatea, măreția, evlavia și spiritul public. Bibliografie Bacon, Fr. , Noul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]