7,739 matches
-
presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație a excesului de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale de eliminare pentru virusuri și bacterii.
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
clasificare a experiențelor mistice: a. percepții obiective - lumini - spirite - entități; b. trăiri pur subiective cu atenuarea progresivă a limitelor și atributelor caracteristice sufletului. De fapt, Universul ar fi format din 7 regnuri, în care cele trei cunoscute (mineral, vegetal - inclusiv bacteriile și ciupercile -, animal) sunt incluse, restul fiind planuri sau lumi paralele, a căror conoaștere se poate realiza doar prin intuiție. În limbaj cosmofizic, aceasta este lumea proceselor Whitehead, în care “elanul vital”, bergsonian, îmbracă primele diferențieri active, care precipită aceste
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fi comentate și în ansamblul evoluției carrierului, în care omul e doar un caz particular. Anume, în scopul obținerii de energie, deci implicit a valorificării unui substrat, materia vie a trecut, în evoluția sa, de la faza de a “mânca pietre” (bacterii chemoautotrofe, cu referință directă la reacțiile de transmutație biologică a elementelor unde, Ca trece într’un oxidant tipic, oxigenul și în Mg, mai oxidant decât Ca . Or asta înseamnă despiritualizarea substratului, odată cu transformarea unei părți a sale în fluid subtil
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
plante. întregul lanț al vieții din sol, de la fauna solului care include insecte, termite, gîndaci, muște, viespi, rîme și diferite nevertebrate ca nematozi, melci, viermi de sol, miriapode, la microorganismele din sol cuprinzînd un lung șir de diferite tipuri de bacterii, fungi și actinomicete, este important atît pentru revenirea nutrienților și a energiei conținute în materia organică cât și pentru alte multe procese chimice care au loc în sol. Menținerea unui pH al solului optim este importantă atît pentru microfauna solului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
unui gaz inert și pentru majoritatea organismelor vii el nu este accesibil pentru a fi exploatat direct, preluarea lui putîndu se face doar după ce este “fixat”. Ferma convențională realizează necesarul de azot artificial pe cînd ferma organică îl realizează cu ajutorul bacteriilor din genul Rhizobium în asociație simbiotică cu leguminoasele care fac accesibil azotul atmosferic pentru nutriția plantelor. în sistemul organic mixt, cu atente și judiciose rate de stocare, exploatarea fixării azotului atmosferic de către această bacterie permite ca intrările de azot mineral
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cînd ferma organică îl realizează cu ajutorul bacteriilor din genul Rhizobium în asociație simbiotică cu leguminoasele care fac accesibil azotul atmosferic pentru nutriția plantelor. în sistemul organic mixt, cu atente și judiciose rate de stocare, exploatarea fixării azotului atmosferic de către această bacterie permite ca intrările de azot mineral sau organic din afara sistemului să fie minimizate. Pentru ambele tipuri de ferme, convențională și organică, dificultatea în managementul azotului nu constă atât în accesibilitatea sau costul intrărilor în sistem, cât în descoperirea azotului din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
managementul solului. Azotul din sol există sub formă de compuși organici, în limitele materiei organice din sol, care sunt aproape complet inaccesibili pentru plante și sub forme anorganice, accesibile plantelor, cum ar fi ionii de amoniu (NH4 +) și nitrat NO3 -). Bacteriile, ciupercile și actinomicetele din sol sunt responsabile pentru conversia azotului dintr-o formă în alta (organică/minerală), iar activitatea acestor microorganisme, și prin urmare formele de azot din sol fiind profund influențate de agrotehnică, cultivații, rotația culturilor, adaosurilor de materie
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prin mineralizare și imobilizare. Mineralizarea este conversia azotului organic și a altor nutrienți în forme minerale accesibile plantelor. Azotul anorganic este transformat în procesul cunoscut al nitrificării, trecînd din sărurile de amoniu în nitriți și din nitriți în nitrați cu ajutorul bacteriilor nitrificatoare, care își obțin astfel energia necesară din procesele chimice oxidative. Odată nitrații liberi eliberați, rapidul proces de reciclare oferă mai multe opțiuni: nitrații pot fi imobilizați, asimilați de plante, denitrificați sau levigați. Imobilizarea azotului are loc în cazul în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
vii libere, care se găsesc în aproape toate mediile unde există suficientă lumină pentru fotosinteză; cantitatea de azot cu care acestea contribuie în solurile arabile a fost estimată la 10-15 kg/ha/an. Cea mai importantă pentru agricultura organică sunt bacteriile simbiotice din genul Rhizobium, asociate cu plantele leguminoase. Aceaste bacterii formează nodozități pe rădăcinile plantelor leguminoase, utilizînd compuși cu carbon sintetizați de plantă ca sursă de energie pentru fixarea azotului atmosferic. Rata uzuală estimată de azot fixat de acest amestec
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
există suficientă lumină pentru fotosinteză; cantitatea de azot cu care acestea contribuie în solurile arabile a fost estimată la 10-15 kg/ha/an. Cea mai importantă pentru agricultura organică sunt bacteriile simbiotice din genul Rhizobium, asociate cu plantele leguminoase. Aceaste bacterii formează nodozități pe rădăcinile plantelor leguminoase, utilizînd compuși cu carbon sintetizați de plantă ca sursă de energie pentru fixarea azotului atmosferic. Rata uzuală estimată de azot fixat de acest amestec peren variază între 60 și 200 kg N/ha/an
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mineral din materia humică din sol. Culturile de leguminoase cum ar fi mazărea, trifoiul și unele măzărichi sunt în mod curent utilizate pentru îngrășăminte verzi datorită abilității acestor specii de a crește conținutul de azot din sol în urma simbiozei cu bacteriile fixatoare de azot. Azotul eliberat în urma descompunerii îngrășămintelor verzi poate fi valoros numai dacă următoarea cultură este târzie și suficient dezvoltată pentru a prelua azotul îndată după eliberarea lui, deși mici cantități din acest azot vor forma o parte din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și în alți compuși solizi, azotul poate fi monitorizat ușor, dificultatea apare cînd azotul este în forme solubile sau gazoase. Unele pierderi sunt inevitabile datorită extremei solubilități a azotului în soluție, evaporării azotului ca amoniu și alte gaze sintetizate de bacteriile denitrificatoare. Cel mai bun management practicat în sistemul fermelor organice este descris în tabelul 3.1. 3.2.2. Potasiul Potasiul este un nutrient esențial pentru plantă, care este necesar pentru sinteza aminoacizilor si proteinelor din ionii de amoniu. Plantele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și azot în sol, plantele pot rămîne pitice, cu frunze mici și cenușii la culoare, fructe și semințe mici ca număr, greutate și mărime. Un exces de azot relativ față de potasiu provoacă o susceptibilate a plantelor la atacul fungilor și bacteriilor, reducînd și rezistența acestora la secetă. 3.2.2.2. Accesibilitatea potasiului pentru plante Problemele referitoare la potasiu se referă mai mult la accesibilitatea elementului pentru plante, fenomen care este inerent pentru scurte perioade de timp. în sol, potasiul există
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
materialul organic care este bogată în azot și de culoare mai închisă decît materialul original, proteinele din așternut sunt descompuse în compuși simpli cu azot, cum ar fi amoniacul, azotul este asimilat și fixat sub formă de proteine în diferite bacterii. Gunoiul de grajd poate fi stocat sub diferite condiții cu asigurarea accesului aerului atmosferic și în particular a oxigenului. O abordare foarte comună constă în depozitarea gunoiului într-o singură grămadă cu speranța obținerii unor rezultate corespunzătoare. Această depozitare întîmplătoare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
depozitării trebuie să fie reducerea pierderilor de nutrienți în urma levigării, volatilizării sau denitrificării. Situația ideală este una în care toate paiele utilizate sunt încorporate în must, îmbunătățind astfel raportul C:N. Un raport mare C:N aprovizionează cu energia necesară bacteriile care încorporează azotul ca proteine structurale. Stocarea în tanc va contribui, de asemenea, la reducerea pierderilor de azot, prin formarea unui strat de CO2 în partea superioară, care reține azotul în interior. Un ajutor în plus, în acest sens, îl
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de pe fundul tanculului. Aeratoarele de adîncime uzuale au fost construite rigide, în timp ce aeratoarele de suprafață pot fi rigide sau flotante, menținute în poziție cu ajutorul unor lanțuri. Dacă mustul este aerat excesiv vor exista insuficienți nutrienți accesibili și nivelul azotului din bacterii va începe să decadă. Aerarea continuă pe perioade lungi de timp, poate conduce la reducerea cu 30% a materiei organice și pierderi de peste 90% în cazul azotului. Pierderile de azot pot fi, de asemenea, exacerbate prin creșterea pH-ului, încurajînd
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
oamenii de știință sunt aproape de a descoperi un control biologic de succes asupra speciei Carduus nutans, folosind o specie de muscă importată din Europa. Există de asemenea un efort considerabil de cercetare în domeniul ingineriei genetice, a ciupercilor și a bacteriilor în vederea eficientizării controlului speciilor de buruieni. Apar aici două probleme importante, una este legată de faptul că apar organisme străine în ecosistem, unde nu există un control asupra acestuia. Experiența introducerii iepurilor în Australia și Noua Zeelană ilustrează în mod
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la atacul patogenilor. El a urmărit în principal, acțiunea unor fungicide comune, cum sunt cele cuprice și unele pe bază de sulf. Ambele grupe sunt larg răspândite și utilizate, având un rol important în reducerea incidenței atacului unor ciuperci și bacterii. Mecanismul de acțiune al acestora nu este foarte clar definit, produsele nefiind toxice direct pentru patogeni, astfel încât, se presupune că acționează pe altă cale. Chabousseau argumentează că rolul cuprului și al sulfului este de a favoriza sinteza proteinelor în țesuturi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prin folosirea compostului sterilizat. Bruns și Gottschal (1988) au evidențiat de asemenea importanța supravegherii procesului de compostare, pentru a obține un compost de calitate și cu efectul scontat asupra unor patogeni. Aceasta a orientat cercetările spre obținerea de filtrate de bacterii din sol și a extractelor de compost ca fungicide naturale. Extractele se pot face prin amestecarea compostului cu apa în proporție de 1:4, amestec care se agită mecanic timp de 2 ore, după care se decantează și se filtrează
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și sfecla de zahăr. Rezultatele experiențelor au fost variabile și mult dependente de natura compostului și a metodei de extracție, astfel încât sunt necesare investigații mai profunde privind acest subiect. în prezent se desfășoară numeroase studii pentru identificarea unor specii de bacterii, ciuperci și alte microorganisme, care se vor putea utiliza pe scară largă în limitarea atacului unor patogeni și dăunători. Astfel, au fost identificate unele tulpini de Trichoderma sp. și de Gliocladium virens, eficiente în combaterea ciupercilor Sclerotinia sp. și Rhizoctonia
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
specifici este nesemnificativ. Un alt element care influențează atacul unor patogeni la cereale este epoca de semănat: semănatul timpuriu în toamnă favorizează atacul de făinare și ruginile care se dezvoltă pe samulastră. Ca tratament biologic se recomandă unele filtrate din bacterii de sol și în cazul depășirii pragului de toleranță, tratamente prin pulverizare cu produse bogate în siliciu, care măresc rezistența frunzelor la penetrarea hifelor miceliene sau cu sulf care reduce circumstanțele favorabile infecției. Atacul de Gaeumanomyces (Ophiobolus) se poate reduce
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
acestei specii au evidențiat fenomenul "Ophiobolus decline". Acesta se caracterizează prin descreșterea atacului de Ophiobolus, ca urmare a activității microorganismelor antagoniste din sol. Cercetările întreprinse la Universitatea din Bristol au evidențiat rezultate pozitive în cazul tratării cariopselor de grâu cu bacteria Pseudomonas fluorescens, însă în agricultura biologică este vizată, în principal, stimularea activității biologice a solurilor prin îngrășămintele organice și încurajarea antagoniștilor naturali ai solurilor. Bolile transmise prin sămânță Probleme mai mari sunt produse de speciile de Ustilago și Tilletia, care
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cuprul. în Franța, Germania și Italia, acesta se utilizează sub următoarele forme: argilă și sulf: Bio-Schutz, Sanoplant, Myco-San; argilă pură: Ulmasud. Sistemul de prevenire și combatere în condițiile din țara noastră sunt semnalate pe măr, boli produse de virusuri, micoplasme, bacterii și ciuperci, care produc pierderi cantitative și calitative de producție, dar care au și efecte negative asupra viabilității și longevității pomilor atacați. Dintre acestea, rapănul, făinarea și monilioza sunt cele mai frecvente și se manifestă anual, astfel încât, necesită o atenție
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
conduce la probleme de fertilitate, tulburări ale metabolismului și reducerea cantității de furaje ingerate, în timp ce o încărcătură ridicată de nitrați în timpul gestației este corelată cu febra laptelui, retenția placentară și inflamații ale uterului. Nitrații din furaje pot fi convertiți de bacteriile rumenale în nitriți, care sunt toxici prin formarea methemoglobinei sau prin blocarea activității enzimatice conducând, de exemplu, la simptomul deficienței în vitamină A, chiar în condițiile în care aportul de caroten este normal. Sindromul de ficat grăsos la vacile de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]