5,096 matches
-
fără a dispune de „tehnici” literare, ci ca-ntr-un un film primitiv, la care știm cu toții că munca cea mai mare nu constă în „arta trucajelor”, ci în osteneala creatorului ei, datorită rudimentarului de care dispunea. „Rodul” creatorului popular, balada, nu a dispărut cu anii, pe când azi vezi cum se umple talciocurile cu cărți de „poezie” pe care nici nu a apucat să se usuce bine cerneala și au și fost aruncate de cititori, culese de vânzătorii ambulanți care încearcă
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
de aici au apărut și ticăloșiile), înce-încet, tatonând intenționat parcă și cu mare grijă, le-a manevrat cu tot mai multă nepăsare și cu tot mai puțină frică față de Creator, adică după capul lui, facilitând apariția de „acte” descrise prin balade și nu numai! Zguduitor, auzim cum și azi „preoți”, pionieri ai nedreptăților peste veacuri, violează copiii, profitând de inocența lor sau obligându-i chiar, prin lumea întreagă, pe la noi prin România unul-doi, iar prin SUA mii de victime făcând. Realist
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
o formă literară simplă, clară și fără nici un pic de eludant „modernism”? Totodată mă îndoiesc de ce spuneți, cum că omul nu poate atinge condiția divină, dacă vrea, desigur, primul care a și demonstrat-o fiind Isus, Domnul nostru! Apoi, acțiunile baladelor sunt negative? Pentru cei ce susțin că „socialismul este științific” nu utopic, posibil că da, dar pentru realiști, cu siguranță că nu! O armată numeroasă de „înțelepți” au aplaudat jumătate de secol la noi iar în Rusia aproape un secol
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
o știință” și „mecanica o filozofie” și după aceea, „colac peste pupăză” a venit peste român și rus o avalanșă de filme și jocuri electronice care-mai-de-care mai violente în acțiunile lor și care scapă intenționat „criticilor”. Nu secundaritatea „crimelor” din balade deci, a provocat cele peste o mie de crime pe an care pe drept pot îngrijora pe oricine, ci dezmățul de „libertate” de care vrând-ne-vrând românul și rusul a fost în mod intenționat lăsat să se „bucure”. Un popor nu
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
viața altuia lovește întru dreptatea lui Dumnezeu! Mitizările încurajează încălcarea moralei creștine! Metaforizarea realității, ș.a.m.d.”. Dacă totuși vrem să fim idealiști, condamnând intenționat-greșit creația populară, atunci hai să fim(!), condamnând și pe cei ce au scris Psalmii Bibliei (balade evreești în fond!), subiectând eventual „Elogiul crimei în creația sfântă!” Bine ar fi să existe o morală creștină care să troneze peste toți creștinii, nu doar peste cei ce și-o însușesc și care pot fi oricând victime ale criminalilor
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
peste cei ce și-o însușesc și care pot fi oricând victime ale criminalilor, gen Râmaru, nu și gen Toma Alimoș sau Gruia, din sânul popoarelor noastre, sau a nepăsării cu care tratează unele guverne nedrepțăți de ieri, oglindite în Balade, sau de azi, plătind parlamentari ca să-i vedem noi dormind cu 3-6 mii de euro pe lună, iar pe cel ce a muncit 30-40 de ani, între 50 și 6-7 sute de euro! Dar ce te faci cu morala „mozaică
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
este „o știre a zilei”, care îți parvine într-o manieră special creată spre a te șoca, și alta este o operă literară, care în nici un caz nu îți oferă „o simplă știre”, dar știm cu toții că poate și șoca!... Baladele au șocat mereu de-a lungul timpurilor pe cei vizați de ele, fără a face din poporul român un „popor criminal” în ochii lumii civilizate, pe când felul cum sunt redate crimele de la ora cinci pe Pro-TV Internațional(!), spre exemplu, da
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
caută și găsește chiar adevărul în experiența înaintașilor, realiști, în esența gândirii lor. Acest lucru, să-mi fie cu iertare, o face orice țăran român în virtutea felului său simplu de a fi, fără a studia filozofii, chiar dacă este creator de baladă sau doar mesager al ei, până la noi! Voi reda în continuare o foarte frumoasă „rătăcire” a lui Henri David Thoreau (evreu cred): „Dimineața îmi scald mintea în măreața filozofie cosmogonică Bhagavad Gita, de a cărei compunere „anii zeilor” au trecut
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Eminescu - domnul romanticilor români (cel puțin)!- a fost ucis de alte minți întunecate ale timpului său. Mințile întunecate sau criminale, nu își pot găsi importanța omului normal, slujind Păcii sau Țăriilor lor, și nici nu pot fi influențați de morala baladelor sau psalmilor, indiferent din ce popoare provin. Se văd mici și ne băgate în seamă parcă. Fiind complexate de „e"-ul lor "prea mic" (numai ei văzându-se de fapt așa), dacă ajung în „vârf” vor face prăpăd, acoperind acest
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
scopul, vezi doamne, de a „frâna” cele o mie de crime pe an din România, dar dacă acestea ar fi aparținut oricărei țări din nordul Europei, cu siguranță că n-ar fi îndrăznit nimeni să le atace valoarea. Întreb: morala baladei populare sau a psalmilor o fi influiențat pe brucan și pe iliescu să cheme minerii peste București? Sau pe incultul dr. petru groza, amenințând pe regele nostru Mihai I că va masacra o mie de oameni, dacă nu va abdica
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
firicelul Lui de viață, pentru ca doar-doar văzându-l, omul Lui să se trezească și să înțeleagă odată ce mare crimă a făcut atunci când a betonat „frumusețile" arhitectonice spre consolidarea așa zisei sale „civilizații"! Tot la fel și firavul creator anonim al baladelor face mit dreptății, în fața „coloșilor noștri literați” care slugăresc cu geniul lor (dotare cerească!) figuri criminale mai mari sau mai mici decât stalin, lenin, hitler, pinochet! Privind doar în urma mea, văd cum acei copii din cartierul meu natal care au
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
NICIOLAE, de Camelia Stoian, publicat în Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015. „(...) Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... Citește mai mult „(...) Ei se sfătuirăPe l-apus de soareCa să mi-l omoare............................... C-are oi mai multe,Mândre și cornute,Și cai învățați,Și câni mai bărbați”(Balada populară Miorița)Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
Stoian Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului CLIPE SUBLIME Recită-mi mereu același poem, Care l-ai scris pentru mine, Având același veșnic refren, Tu mi-ai oferit; CLIPE SUBLIME! Cântă-mi mereu aceeași baladă, Compusă, special pentru tine, Pe troscotul din vasta ogradă, Când mi-ai oferit; CLIPE SUBLIME! Povestește-mi vechi istorii, Cu feți frumoși, cu albe zâne, Chiar de ne cuprind iar zorii, Tu îmi oferi; CLIPE SUBLIME. Referință Bibliografică: CLIPE SUBLIME
CLIPE SUBLIME de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353927_a_355256]
-
zilei de Maramureș (Baia Mare), Provincia Corvina (Hunedoara), Viața creștină, Cetatea Culturală (Cluj-Napoca), Unirea, Cultura creștină (Blaj), Aurora (Oradea), Aradul literar, Viața de pre¬tutindeni (Arad), Săptămâna muncheneză, Observator Miinchen. Curentul. Perspective. Apoziția (Munchen), Lumea liberă, Micro-Magazin (New York), Căminul românesc (Geneva), Balada (Bonn), Origini (UȘA), „Cuvântul românesc” ziarul românilor din Canada (1977¬-1989), sub pseudonimul Cornelia Baltag, apoi, din 1986, sub numele real, Teresia B. Tătaru, Radio „Europa Liberă”, emisiunea „Tinerama” (1976-1980), sub pseudonimul Mara Mădăleanu. Este membră a Societății de Stiinte
TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353968_a_355297]
-
textele și muzica lor sunt armonii, melancolie și flacără de spirit. Sunt emoție, iubire, alinare! Ele au împodobit în jumătatea a doua a veacului trecut cărările gândului, așa cum fluturii împodobesc aleile grădinii. Este armeancă și poartă în spirit doinele și baladele care sunt sărbători sufletești ale acestui neam cu fibre antice rafinate. Atâtea geruri au trecut peste el, dar armeanul cântă neîncetat, cântece licoroase, cu licoare de dor, drag și viață. Muzica armeană, dacă nu e a inimii, nu e din
ANCA AGEMOLU UITAREA, CA DELICT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354007_a_355336]
-
devotamentul absolut sunt calități supreme pentru omul netrecător superficial prin lume. În toată această carte nu există poem care să nu atingă, măcar aluziv, prin intermediul simbolului, aspectul religios, amprenta credinței și descoperirea bucuriilor acesteia. În poemul cu miros fin de baladă populară, autorul ne împărtășește, cu simplitatea specifică acestui gen de creație, trăirea rugăciunii și efectele ei vizual și senzorial afective. Îmi amintesc de maica mea Cum sta-ngenunchi și se ruga, Și ceru-n fața-i cobora Să nu se roage
CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353992_a_355321]
-
cuvântul durere, răni, boală și moarte, noroi, întuneric, cuvinte udate în lacrimi din veșnica teamă. Treptat cuvintele s-au stins prin gări, în spitale, pe fronturi, războaie. Au mai rămas amintiri și umbrele lor în inimi, în cânturi, în povești, balade și doine, mici felinare în zboruri de fluturi, petale de lotus, priviri de copil, gânduri-poeme în muguri de floare, în raze de soare... CERUL DIN INIMA MEA Eternul prezent, totul trece și curge, în acea liniște nimic nu respiră, nimic
ATINGEREA TIMPULUI (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353060_a_354389]
-
XX, cu noi aspecte. La acestea se alătură prin Contribuții la un repertoriu al fotografiei etnografice mehedințene din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul folcloric local și național, cu cântece bătrânești de altădată, culese de autor, care, plăcut surprinzător, nu au fost uitate. Despre rostul colecțiilor și al
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
aprige strădanii. Viteazul era războinicul ce trecea treptele inițierii, maturizat prin grele încercări. Am subliniatideea căvitejia era o calitate superioarăvoiniciei. Voinicul era tânărul tentat la sacrificii negândite profund și aceasta o putem observa atât în basme cât și în epopei, balade, doine dedicate acestei stări de fapt. Voinicul era tânărul necopt[1] doritor de înfăptuiri mărețe, cu o putere muscularăși istețime nepuse încăla încercare, acele trepte ale inițierii care urmausădezvolte intelectul, înțelepțiunea, starea de a medita și analiza rezultatelor acțiunii. Apelativul
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Din sfatul tău și versul azi prinde rădăcină/ E curcubeu și punte-ntre ceață și senin/ Din slove îmi cresc aripi/ zburând către lumină/ Povața-n flori de suflet pecete-i pe destin.” Poeta cântă dragostea față de mama iubită în „Baladă de ziua mamei”, în conținutul urărilor alăturându-și fratele, ca de altfel întotdeauna când este vorba de ființa neprețuită, mama... În antiteză cu bucuria de a avea o astfel de mamă, poeta aduce în atenția cititorului crâmpeie de viață aflate
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
melodii și atât, cum fac alții, ci transmite o stare - una de bine, de fericire, de relaxare. Impresionant este și faptul că el abordează un repertoriu extrem de vast, putând cânta absolut orice, de la rock and roll, romanțe, piese orientale, canțonete, balade pop la muzica clasică, nemaivorbind că show-ul său scenic este unul copleșitor, nu apuci să respiri, ești ținut permanent în șocuri electrice: imită instrumente, cântăreți indieni, se ascunde după copaci ca în «O floare și doi grădinari», spune bancuri
ADRIAN ENACHE. NU SE POATE UN ADRIAN ENACHE BĂTRÎN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353636_a_354965]
-
Autorului primăvară dimineață lucidă, lucidă, cu muguri în pârgă și cerul nud, în albia zânelor curge lumină din razele soarelui de la sud. munții cu frunți de cezari s-au trezit îmbrăcați în strai înflorit, privesc feciorind tainic izvoare, venind din balade și rit. se-aude un fluier pe dulcele plai, se vede ieșind firul ierbii, sub umbrele-adânci de stejari se-adapă-n izvoare reci cerbii. fetele culeg floarea-reginei, având în ochi azururi alpestre se-ntorc izvoarele din povești, cu flăcăi și cai de
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353684_a_355013]
-
componență preschimbată în permanență față de cea inițială, această formație alcătuită din soliști și instrumentiști cu strălucire vocală și virtuozitate și-a îmbogățit necrezut de repede repertoriul, cu piese de variate stiluri și sporită valoare, cum ar fi rock, pop-rock, doine, balade și colinde. Începând cu anul 2009, premiile, diplomele, trofeele sunt primite de către „Millenium”în ascensivă fructificare a harului, și muncii de robi ai pasiunii și seriozității. Astăzi este una dintre cele mai longevive formații muzicale basarabene. Componența ei este total
MILLENIUM. AUR FLUID DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354112_a_355441]