2,202 matches
-
cel al Europei de nord, interesat mai mult de teologie. Din curentul mediteranean apare Renașterea italiană ilustrată de Leonardo da Vinci care își face apariția la Florența în secolul al XV-lea, datorită activității de mecenat a marilor negustori și bancheri. Renașterea se difuzează în întreaga peninsulă și, la începutul secolului al XVI-lea cunoaște apogeul său în Roma papală prin intermediul lui Michelangelo și Rafael. Dar întreaga Europă a fost cucerită de această nouă formă de artă, în special Franța lui
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
domeniul sculpturii, Donatello pune accent pe realismul și noblețea personajelor pe care le sculptează. Florența rămîne pînă la sfîrșitul secolului al XV-lea principalul centru al Renașterii artistice italiene. Acest lucru este posibil datorită activității de mecenat a negustorilor și bancherilor îmbogățiți care, după exemplul familiei Medici, cer artiștilor să le ornamenteze palatele lor fastuoase, monumentele publice sau bisericile. Astfel, curentele apărute încă de la începutul secolului cunosc o mare dezvoltare: în sculptură (Della Robbia sau Verrochio), în arhitectură (Michelozzo), dar mai
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Carol trebuie să facă față candidaturii neașteptate a lui François I, care intenționează să se opună în felul acesta intențiilor hegemonice ale Habsburgilor. Fiecare din cei doi candidați încearcă să-i corupă pe electori. În acest scop, Carol apelează la bancherii Fugger, dar trebuie să recurgă la forța armelor pentru a cîștiga. La 27 iunie 1519, Carol al Cincilea sau Carol Quintul este ales împărat. Investit curînd cu misiunea de șef al cruciadei creștine împotriva turcilor, tînărul prinț se va lovi
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
absolutismului religios al lui Ludovic al XIV-lea. "Regele Preacreștin" a restabilit unitatea religioasă a regatului său. O iluzie care nu durează prea mult: înfruntînd interdicția regală, între 100 000 și 300 000 de hughenoți meseriași, negutori, marinari, manufacturieri sau bancheri pleacă în Olanda: Anglia, Elveția sau Brandenburg. Cei ce rămîn în Franța își da silința, în ciuda persecuțiilor, să-și păstreze credința și să-și practice cultul. Armata regală trebuie să lupte mai ales în "deșertul" munților Cévennes, din 1702 pînă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în această înaltă burghezie grupul financiarilor, limitat numeric, dar puternic și extraordinar de bogat. Mari beneficiari ai nevoii de bani a unei monarhii aflată permanent la strîmtoare, aceștia devin "fermiers généraux" ei închiriază avantajoasa piață a percepției impozitelor indirecte sau bancheri, adesea de origine elvețiană, ca Necker, Perrégaux sau Hottinguer. Imediat după această burghezie posedînd mijloace financiare considerabile, burghezia mijlocie este constituită din funcționarii regali. Ei și-au cumpărat funcțiile și se aliază cu grupul de funcționari din justiție, din finanțe
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
visează o monarhie cu puteri limitate, controlată de reprezentanții națiunii. Situația este radical diferită în Anglia, unde nobilimea nu constituie, ca în Franța, o clasă închisă. O burghezie bogată se naște în urma avîntului economic și a revoluției industriale: industriași, financiari, bancheri, armatori, negustori îmbogățiți din comerțul cu Indiile (nababi), plantatori din America. Și aceștia așteaptă să participe la guvernarea națiunii. O ambiție ce poate fi satisfăcută cu condiția de a fi aleși în Camera Comunelor. Fuziunea claselor conducătoare se realizează deci
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lua „pilula de cianură” (obținerea unui credit pe termen lung cu plata condiționată imediat după perfectarea achiziției) pentru a evita deposedarea de profituri de către un „rechin” (specialist agresiv al achizițiilor forțate), care folosește „mercenari” (avocați, specialiști În fuziuni și achiziții, bancheri de investiții) (Hirsch, 1980, p. 63). Pentru a evita amenințarea cu achiziția ostilă, corporațiile modifică aleatoriu alegerile În Consiliul de Conducere, interzic „oferta sensibilă” pe două niveluri (plata unui preț mai mare pentru cei care Își vând primii acțiunile) și
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
realitate, clientul devine un colaborator, chiar un participant la procesul de producție - Alvin Toffler Îl definește „proconsumator”, deoarece este coproducătorul și covânzătorul propriilor sale cumpărături. În acest război informațional al lanțului valoric, lupta nu se desfășoară doar Între doi adversari; bancherii, fabricanții de computere, angrosiștii, camionagii și companiile telefonice au intrat deja În joc. Fabricanții contraatacă cel mai puternic prin stabilirea propriilor canale de distribuție, integrarea verticală a magazinelor cu amănuntul și pregătirea de salturi tehnologice pentru a o lua Înaintea
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
info-stiri/vrs/IDstire/1106/ț/dupa-ani-de-dezbateri-legea-economiei-s (accesat pe 9.02.2016). 28 http://www.ce-re.ro/proj/62 (accesat pe 10 februarie 2016). 29 http://www.ziare.com/politică/ parlament/legea-rosia-montana-respinsa-definitiv-de-parlament-1302510 (accesat pe 10.02.2016). 30 http://www.bancherul.ro/ce-prevede-legea-darii-in-plata-oricine-are-un-credit-ipotecar,-nu-doar-cei-care-au-restante,-poate-scapa-de-datorii-daca-cedeaza-casa-bancii,-ifn ului-sau-recuperatorului-de-creante--15219 (accesat pe 10.02.2016). 31 http://www.antena3.ro/economic/ bancheri-legea-darii-in-plata-337659.html, (accesat pe 10.02.2016), http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/reexaminarea-legii-privind-darea-in-plata-a-fost-amanata-initiatorul-acuza-bancile-de-tergiversare-15023635 (accesat pe 10.02.2016). 32 http://adevarulfinanciar.ro/articol/ dezbaterea-legii-darii-in-plata-amanata-piperea-acuza-ca-o-delegatie-bancara-prima-semi-clandestin-in-parlament-a-obtinut-neaplicarea-legii-pentru-creditele-in-derulare
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
și în prezent funcționează stereotipuri, autocenzun, interdicții, obstacole sau discriminări în sfera a ceea ce am putea cuprinde prin sintagmele : profesii, activități, munci, ocupații pentm băieți/bărbați și altele pentru fete/femei.lată și câteva exemple de ocupații „masculine": metalurgist, preot, bancher, chirurg, și altele „feminine": infirmieră, dădacă, educatoare, cosmeticiană etc. Orientarea profesională nu este incompatibilă cu ezitările, renunțările, erorile, alegerile succesive; o decizie finală fermă presupune, adesea, parcurgerea acestor etape. Orientarea profesională are de jucat un rol primordial de primă categorie
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3116]
-
sau nu visurilor noastre, sau uneori, chiar a puterilor noastre. Inventivitatea omenească așa nemărginită cum o cunoaștem, a creat cu timpul și posibilități de câștig cu muncă mai puțină sau chiar fără muncă, a apărut în acest context comerțul, intermediarii, bancherii și hoții de tot felul (fără 84 granițe certe între toate aceste categorii). În aceste condiții deja clar explicate, ne sculăm zilnic la aceeași oră, ne ducem zilnic la același tramvai sau autobuz, ne întâlnim cu aceiași oameni, semnăm la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de la bancă o mie de lei, pe care de regulă Îi pierd În cine știe ce fiasco, dar plătesc Înapoi 1.500... Dar banii aceia nu erau ai băncii, ci ai unui depunător, care primea, În loc de 1.000 - știu eu? - 1.200. Bancherul, cel care i-a primit, același care mi i-a Împrumutat, rămâne cu 300... E plata muncii lui, cică. Dar valoarea este dată de munca Înglobată Într’un produs, știu eu. Aici nu e nici un produs, ci doar mutarea banilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
randament supraunitar, culmea, Într’o lume În care orice transfer se face cu randament subunitar, adică cu o pierdere, nu cu câștig. Și dacă, așa cum o demonstrează orice bancă, câștigul există, Înseamnă că e plătit de cineva, altul decât depunătorul, bancherul sau debitorul. Sau poate de debitor? Dreptu-i, dobânda poate fi acoperită și astfel: de pildă, spălând bani negri; care Înseamnă o muncă necuantificată, adică furată. Ca să tăiem acest nod gordian, ne ducem - unde? - decât la aceea care știe totul, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acela care, muncind sau vânzând ceva al lui, depune banii la bancă? Acela e Soarele. Care muncește, mai mult, consumându-se pe sine, vânzându-se dacă vreți, pentru a depune la „Terrabank“ banii, adică energie. Să vedem acum cine e bancherul. Evident, acela care știe să numere „banii“. Pe Terra, doar planta o poate face. Ea ia „banii“, lumina adică și Îi depune În tezaur. Spălându-i, adică transformând energia radiativă a Soarelui În energie chimică: amidon, proteină, grăsime, adică În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care n’are. Nici bancă, la care Soarele să depună „bani“, albi sau negri, dar nici măcar un „ban“. Adică e animalul. Trebuie să trăiască și el, că așa a fost „lăsat“, și atunci Împrumută de la plantă, luând astfel - culmea „perfidiei“ bancherului vegetal, bani spălați. Oricum, banul nu are miros, iar acum el se cheamă substanță macroergică, precum ATP-ul, aceeași pe care Însuși bancherul vegetal o folosește, ca zilnica mâncare -viața lui - sau pentru un chef de pomină: risipa de nectar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trăiască și el, că așa a fost „lăsat“, și atunci Împrumută de la plantă, luând astfel - culmea „perfidiei“ bancherului vegetal, bani spălați. Oricum, banul nu are miros, iar acum el se cheamă substanță macroergică, precum ATP-ul, aceeași pe care Însuși bancherul vegetal o folosește, ca zilnica mâncare -viața lui - sau pentru un chef de pomină: risipa de nectar, parfum și culoare atunci când Îi vine vremea să Înflorească, să lase urmași... Chef la care se Înfruptă, În dărnicia de moment a bancherului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bancherul vegetal o folosește, ca zilnica mâncare -viața lui - sau pentru un chef de pomină: risipa de nectar, parfum și culoare atunci când Îi vine vremea să Înflorească, să lase urmași... Chef la care se Înfruptă, În dărnicia de moment a bancherului, și câte un nevolnic „cerșetor“, o gâză polenizatoare, tot animal la urma-urmei... Animalul, devenit debitor, nu știe Însă că va plăti, și capitalul Împrumutat când mușcă dintr’un fruct colorat și parfumat - reclama bancară - și când Înșfacă un smoc de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sporii acelui „banker“; umblând pe „banii“ lui, aceia Împrumutați... Și va plăti cu vârf și Îndesat, cu Însuși hoitul lui, atunci când Își va da obștescul sfîrșit. Dar mai există și un minister de finanțe, mai e cineva care câștigă: nu bancherul, nu cel ce depune, nu cel ce Împrumută. Acela care câștigă e, acum, evoluția. Căci, așa cum spuneam altă dată, și moartea e relativă, adică pe lângă un hoit mai dă ceva. Asta, pentru că animalul a investit Împrumutul. A făcut-o, poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negentropie, adică ce-i trebuie acelui „minister de finanțe“. Animalul e deci un fraier. Și mai e Încă, pentru că, folosind Împrumutul de la plantă, Îi mai asigură acesteia condițiile optime de viață pentru ziua de mâine. Ce s’ar face un bancher fără debitori, chiar de se mai și judecă cu ei? Animalul face și el economii, ca și bancherul vegetal: acumulează glicogen În ficat, ori slănină. Dar pe termen scurt, iar asta nu i ajunge nicidecum pentru a plăti barem datoria
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru că, folosind Împrumutul de la plantă, Îi mai asigură acesteia condițiile optime de viață pentru ziua de mâine. Ce s’ar face un bancher fără debitori, chiar de se mai și judecă cu ei? Animalul face și el economii, ca și bancherul vegetal: acumulează glicogen În ficat, ori slănină. Dar pe termen scurt, iar asta nu i ajunge nicidecum pentru a plăti barem datoria, darămite dobânda. Dacă debitorul animal Își spală până la urmă datoria - o plătește sau Îi este chiar iertată, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acumulează glicogen În ficat, ori slănină. Dar pe termen scurt, iar asta nu i ajunge nicidecum pentru a plăti barem datoria, darămite dobânda. Dacă debitorul animal Își spală până la urmă datoria - o plătește sau Îi este chiar iertată, de nevoia bancherului -, cine este adevăratul fraier? Acela care plătește totul? Acela e, până la urmă, cel care depune la Terrabank, adică Soarele, căci bancherul vegetal „uită“ să-i plătească dobânda... Doar că, dacă eu am de ales Între depunerea la bancă sau cheltuirea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
darămite dobânda. Dacă debitorul animal Își spală până la urmă datoria - o plătește sau Îi este chiar iertată, de nevoia bancherului -, cine este adevăratul fraier? Acela care plătește totul? Acela e, până la urmă, cel care depune la Terrabank, adică Soarele, căci bancherul vegetal „uită“ să-i plătească dobânda... Doar că, dacă eu am de ales Între depunerea la bancă sau cheltuirea unor bani, Soarele n’are: el nu poate face altceva decât să se ardă pe sine, producând energie. Dar e scuzabil
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
venitul său lunar, cade pe gânduri, tot săracul vine cu răspunsul: „Vreo 50 de milioane, nu-i așa?“. Dialogul nu-i din imaginația mea. Am fost martor la o astfel de discuție, în care un pensionar îl ajuta pe un bancher să aibă o mică problemă de conștiință. Când bancherul, într-un acces oarecum clinic de sinceritate, i-a răspuns: „Probabil jumătate de miliard sau, cine știe, chiar un miliard, dar nu lunar, ci săptămânal“, săracul a râs și l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu răspunsul: „Vreo 50 de milioane, nu-i așa?“. Dialogul nu-i din imaginația mea. Am fost martor la o astfel de discuție, în care un pensionar îl ajuta pe un bancher să aibă o mică problemă de conștiință. Când bancherul, într-un acces oarecum clinic de sinceritate, i-a răspuns: „Probabil jumătate de miliard sau, cine știe, chiar un miliard, dar nu lunar, ci săptămânal“, săracul a râs și l-a bătut pe umăr: „Mă, da glumeț mai ești!“ Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
aș semăna la minte cu Einstein. Cel mai des, am semănat cu niște evrei vestiți, ale căror figuri le spunea oamenilor ceva, dar numele le scăpa. „Ce nas de evreu ai azi!“, a exclamat o iubită din tinerețe. „Ai nasul bancherului ăla, cum naiba îl cheamă... Ba nu, nu-i bancher, e premier. Și nu-i bărbat, e femeie...“ Toți semănăm câteodată cu altcineva. Am dorit dintotdeauna să semăn numai cu mine însumi și, în ultimii ani, cred că am reușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]