2,115 matches
-
12 Preoți 100 18 15 14 13 9 14 17 Cooperatori, secretari de primării 15 2 1 3 2 1 2 4 Industriași 35 6 2 5 6 4 3 9 Comercianți 27 3 3 1 7 4 5 4 Bancheri 19 1 1 2 5 6 1 3 Ingineri și arhitecți 45 6 8 5 6 12 1 4 Jurnaliști și scriitori 33 7 2 3 8 5 8 Medici și farmaciști 71 6 18 6 4 17 8 12
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Partidul Național Liberal Cameră Senat Avocați 479 207 Proprietari funciari 105 73 Mari proprietari 65 66 Profesori universitari 69 63 Profesori de liceu 53 52 Învățători 45 28 Preoți 22 49 Cooperatori 8 9 Industriași 20 23 Comercianți 15 9 Bancheri 21 11 Ingineri și arhitecți 35 22 Jurnaliști și scriitori 33 22 Medici și farmaciști 44 13 Funcționari 3 2 Alții 50 73 TOTAL 1.067 744 Tabelul 22 Partidul Național Țărănesc Cameră Senat Avocați 357 151 Proprietari funciari 32
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
067 744 Tabelul 22 Partidul Național Țărănesc Cameră Senat Avocați 357 151 Proprietari funciari 32 25 Mari proprietari 48 33 Profesori universitari 51 34 Profesori de liceu 57 33 Învățători 80 32 Preoți 38 36 Cooperatori 5 5 Industriași și bancheri 11 9 Comercianți 4 12 Ingineri și arhitecți 20 9 Jurnaliști și scriitori 20 10 Medici și farmaciști 35 10 Alții 84 25 TOTAL 1.067 744 1 Mattei DOGAN, Robert PAHRE, "Patrimoines scientifiques: Le progrès cumulatif et les stars
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1160 Minorul comerciant, bancher sau artizan n-are acțiunea în resciziune contra angajamentelor ce a luat pentru comerțul sau artă să.*) -------- Dispoziția art. 1160 a devenit inaplicabila în privința comercianților, întrucât aceștia, potrivit art. 10 din Codul comercial, nu pot avea această calitate înainte de împlinirea
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
al cărei Partid Liberal punea accentul în programul lui politic pe dezvoltarea industială a țării, a mers cel mai departe dintre toate statele din Balcani în susținerea unor astfel de întreprinderi. Dată fiind absența capitalului și a experților autohtoni, participarea bancherilor, a oamenilor de afaceri și a tehnicienilor străini era vitală pentru progresul economic. Activitatea acestora avea să fie însă aspru criticată ulterior. O mare parte a istoriografiei balcanice contemporane dă vina pe influențele din afară pentru înapoierea de aici, considerînd
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să fie acceptată într-un grad foarte ridicat. În primăvara anului 1925 a fost deci adoptată o politică de cooperare cu Roma. Ulterior, Albania a primit un ajutor economic masiv, în schimbul căruia a acceptat bineînțeles amestecul politic în afacerile ei. Bancherii italieni au fondat Banca Națională, care emitea valută. La rîndul ei, aceasta a organizat Societatea pentru Dezvoltarea Economică a Albaniei (SVEA), care acorda împrumuturi pentru finanțarea unor lucrări publice ca drumuri, poduri, porturi, precum și pentru palatul lui Zog, dar care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cel mai important era deținut de Germania. Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale sistemului de alianțe cu estul Europei al Franței fusese politica ei economică. Împreună cu aliații săi nu numai că nu prea aveau ce vinde unul altuia, dar bancherii și guvernul francez erau extrem de miopi în atitudinea lor generală față de împrumuturile acordate Țărilor din Balcani și față de investițiile în această regiune. Locul prioritar al economiei germane ocupat în anii '30 era rezultatul direct al marii depresiuni, care a avut
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
exclusiv fenomenelor politice nu trebuie, însă, să lase în umbră faptul că există, în privința cel puțin a anumitor elemente ale societății medievale, o realitate trăită a Europei, care-i depășește frontierele. Nu se întrevede, deja, o Europă a neguțătorilor și bancherilor, activă mai ales în porturi și bîlciuri, o Europă a mănăstirilor și ordinelor religioase, o Europă a universitarilor și savanților care dezbat raporturile dintre credință și rațiune, o Europă chiar a pelerinilor în veșnică mișcare? Fărîmițarea politică nu trebuie, deci
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
plante procucătoare de pigmenți vegetali precum roiba, garanta etc.). Exploatările forestiere, viticultura, creșterea ovinelor tind astfel, în secolele XII-XIII, să introducă la sate un embrion de economie capitalistă, punînd în raport direct interesele marilor propietari cu cele ale neguțătorilor și bancherilor. Avîntul marelui comerț internațional Instalarea musulmanilor de jur împrejurul Mediteranei și raidurile normarde în Europa de Nord-Est au stînjenit mult comerțul maritim și fluvial. Războaiele personale dintre seniori, operațiunile de briganzi ale multora dintre ei îndreptate împotriva comercianților, pe care îi devalizează
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Începînd cu secolul al XII-lea, această regiune devine al doilea centru economic al Creștinătății. Negustori de toate națiile străbat drumurile și rîurile Flandrei, făcînd halte în marile sale orașe "postăvării" Bruges, Gand, Douai, Ypres, Arras, Saint-Omer, unde se stabilesc bancheri și corespondenți ai companiilor de comerț italienești și unde activitatea industrială se concentrează din ce în ce mai mult în mîinile cîtorva mari "postăvari-întreprinzători". O a doua zonă cuprinde Germania de Nord și zonele rhenane, ale căror orașe se află în relație cu țările
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mod special de florentini, piacentini și sienezi: folosirea biletelor de tîrg, a biletelor la ordin, a contractelor de schimb etc. Apogeul tîrgurilor din Champagne este atins în jumătatea secolului al XIII-lea. La începutul secolului al XIV-lea, cămătarii și bancherii italieni le părăsesc pentru a se instala în Flandra, Anglia sau la Paris (care devine, grație "lombarzilor", o mare piață financiară), în timp ce noi drumuri conerciale se deschid între Italia și Flandra, pe cale terestră, străbătînd Alpii elvețieni, și pe cale maritimă, cu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cetățenilor orașului. În cetățile comerciale ale peninsulei, e adevărat că aceasta comună își trage originea din "companie" (compagna) sau "companii" pe care oamenii de afaceri le-au constituit pentru a-și conduce expedițiile îndepărtate. Ca atare, lumea comercianților și a bancherilor nu se opune celei a proprietarilor funciari și a milites: ea este o emanație a acesteia din urmă, capitalul funciar, puterea de decizie și manifestarea unor diverse drepturi feudale fiind la Veneția, Genova, Florența sau Sienna la baza marilor averi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Pentru a-și crea o armată permanentă, regele încearcă să instituie un impozit periodic, fouage (impozit pe "foc", per casă). Dar nevoile sale crescînde de bani îl obligă să caute noi și variate soluții: taxe pe averea clerului, negustorilor și bancherilor evrei sau italieni, privați de bunurile lor, expulzați sau constrînși sub amenințare să verse trezoreriei sume considerabile, profituri realizate din variațiile de valoare ale monedei etc. În 1307, Filip îl însărcinează pe Nogaret să-i aresteze și să-i judece
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Mă îndrept spre ieșire. Pictorul mă conduce curtenitor, la braț, familiar. Sînteți unicul care... Veghe patriotică Domnul Gecer Guerra López are locul lui bine precizat pe acest pămînt. Este vorba de un scaun amărît, situat la poarta vecinului meu temporar, bancherul. Pe scaunul acela doarme, tot așezat pe același scaun mănîncă și de acolo mă salută marțial, atît la plecarea din reședință, cît și la venire, cînd musai trec pe lîngă el. Gecer Guerra López este bine ancorat în bătrînețe, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
încărcat. De pe terasă observam cît de vioi dă o mînă de ajutor señor Gecer Guerra López. Nu pare deloc afectat de pierderea serviciului. Mă gîndesc cu un soi de bucurie că poate în viitor va veghea la liniștea mea. Dar bancherul unde se mută? Este drept că se plîngea de toate necazurile întîmpinate în ipostază de chiriaș, dar ce-o fi găsit mai bun? Proprietarul este mereu același, statul. Dar asta este treaba mea? Fiecare cu ale lui și, la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de la bancă o mie de lei, pe care de regulă Îi pierd În cine știe ce fiasco, dar plătesc Înapoi 1.500... Dar banii aceia nu erau ai băncii, ci ai unui depunător, care primea, În loc de 1.000 - știu eu? - 1.200. Bancherul, cel care i-a primit, același care mi i-a Împrumutat, rămâne cu 300... E plata muncii lui, cică. Dar valoarea este dată de munca Înglobată Într’un produs, știu eu. Aici nu e nici un produs, ci doar mutarea banilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
randament supraunitar, culmea, Într’o lume În care orice transfer se face cu randament subunitar, adică cu o pierdere, nu cu câștig. Și dacă, așa cum o demonstrează orice bancă, câștigul există, Înseamnă că e plătit de cineva, altul decât depunătorul, bancherul sau debitorul. Sau poate de debitor? Dreptu-i, dobânda poate fi acoperită și astfel: de pildă, spălând bani negri; care Înseamnă o muncă necuantificată, adică furată. Ca să tăiem acest nod gordian, ne ducem - unde? - decât la aceea care știe totul, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acela care, muncind sau vânzând ceva al lui, depune banii la bancă? Acela e Soarele. Care muncește, mai mult, consumându-se pe sine, vânzându-se dacă vreți, pentru a depune la „Terrabank“ banii, adică energie. Să vedem acum cine e bancherul. Evident, acela care știe să numere „banii“. Pe Terra, doar planta o poate face. Ea ia „banii“, lumina adică și Îi depune În tezaur. Spălându-i, adică transformând energia radiativă a Soarelui În energie chimică: amidon, proteină, grăsime, adică În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care n’are. Nici bancă, la care Soarele să depună „bani“, albi sau negri, dar nici măcar un „ban“. Adică e animalul. Trebuie să trăiască și el, că așa a fost „lăsat“, și atunci Împrumută de la plantă, luând astfel - culmea „perfidiei“ bancherului vegetal, bani spălați. Oricum, banul nu are miros, iar acum el se cheamă substanță macroergică, precum ATP-ul, aceeași pe care Însuși bancherul vegetal o folosește, ca zilnica mâncare -viața lui - sau pentru un chef de pomină: risipa de nectar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trăiască și el, că așa a fost „lăsat“, și atunci Împrumută de la plantă, luând astfel - culmea „perfidiei“ bancherului vegetal, bani spălați. Oricum, banul nu are miros, iar acum el se cheamă substanță macroergică, precum ATP-ul, aceeași pe care Însuși bancherul vegetal o folosește, ca zilnica mâncare -viața lui - sau pentru un chef de pomină: risipa de nectar, parfum și culoare atunci când Îi vine vremea să Înflorească, să lase urmași... Chef la care se Înfruptă, În dărnicia de moment a bancherului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bancherul vegetal o folosește, ca zilnica mâncare -viața lui - sau pentru un chef de pomină: risipa de nectar, parfum și culoare atunci când Îi vine vremea să Înflorească, să lase urmași... Chef la care se Înfruptă, În dărnicia de moment a bancherului, și câte un nevolnic „cerșetor“, o gâză polenizatoare, tot animal la urma-urmei... Animalul, devenit debitor, nu știe Însă că va plăti, și capitalul Împrumutat când mușcă dintr’un fruct colorat și parfumat - reclama bancară - și când Înșfacă un smoc de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sporii acelui „banker“; umblând pe „banii“ lui, aceia Împrumutați... Și va plăti cu vârf și Îndesat, cu Însuși hoitul lui, atunci când Își va da obștescul sfîrșit. Dar mai există și un minister de finanțe, mai e cineva care câștigă: nu bancherul, nu cel ce depune, nu cel ce Împrumută. Acela care câștigă e, acum, evoluția. Căci, așa cum spuneam altă dată, și moartea e relativă, adică pe lângă un hoit mai dă ceva. Asta, pentru că animalul a investit Împrumutul. A făcut-o, poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negentropie, adică ce-i trebuie acelui „minister de finanțe“. Animalul e deci un fraier. Și mai e Încă, pentru că, folosind Împrumutul de la plantă, Îi mai asigură acesteia condițiile optime de viață pentru ziua de mâine. Ce s’ar face un bancher fără debitori, chiar de se mai și judecă cu ei? Animalul face și el economii, ca și bancherul vegetal: acumulează glicogen În ficat, ori slănină. Dar pe termen scurt, iar asta nu i ajunge nicidecum pentru a plăti barem datoria
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru că, folosind Împrumutul de la plantă, Îi mai asigură acesteia condițiile optime de viață pentru ziua de mâine. Ce s’ar face un bancher fără debitori, chiar de se mai și judecă cu ei? Animalul face și el economii, ca și bancherul vegetal: acumulează glicogen În ficat, ori slănină. Dar pe termen scurt, iar asta nu i ajunge nicidecum pentru a plăti barem datoria, darămite dobânda. Dacă debitorul animal Își spală până la urmă datoria - o plătește sau Îi este chiar iertată, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acumulează glicogen În ficat, ori slănină. Dar pe termen scurt, iar asta nu i ajunge nicidecum pentru a plăti barem datoria, darămite dobânda. Dacă debitorul animal Își spală până la urmă datoria - o plătește sau Îi este chiar iertată, de nevoia bancherului -, cine este adevăratul fraier? Acela care plătește totul? Acela e, până la urmă, cel care depune la Terrabank, adică Soarele, căci bancherul vegetal „uită“ să-i plătească dobânda... Doar că, dacă eu am de ales Între depunerea la bancă sau cheltuirea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]