2,601 matches
-
mintea și sîngele omenesc, cunoașterea clară a acestei țări și a neamului tatălui său. Simțise În ființa sa totul, amestecul tragic și indisolubil al neamurilor. Cunoștea contopirea groaznică a animalicului și a spiritualului. Cunoștea spaima fără nume a bătrînului codru barbar, soborul de figuri barbare adunate În jurul lui Într-un cerc sumbru și nepămîntean, sentimentul că se Îneacă În grozăviile pădurii nepătrunse a timpului barbar. Pe toate acestea le purta În ființa lui, pofta și lăcomia lentă a porcului nesătul, precum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cunoașterea clară a acestei țări și a neamului tatălui său. Simțise În ființa sa totul, amestecul tragic și indisolubil al neamurilor. Cunoștea contopirea groaznică a animalicului și a spiritualului. Cunoștea spaima fără nume a bătrînului codru barbar, soborul de figuri barbare adunate În jurul lui Într-un cerc sumbru și nepămîntean, sentimentul că se Îneacă În grozăviile pădurii nepătrunse a timpului barbar. Pe toate acestea le purta În ființa lui, pofta și lăcomia lentă a porcului nesătul, precum și muzica puternică și stranie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
neamurilor. Cunoștea contopirea groaznică a animalicului și a spiritualului. Cunoștea spaima fără nume a bătrînului codru barbar, soborul de figuri barbare adunate În jurul lui Într-un cerc sumbru și nepămîntean, sentimentul că se Îneacă În grozăviile pădurii nepătrunse a timpului barbar. Pe toate acestea le purta În ființa lui, pofta și lăcomia lentă a porcului nesătul, precum și muzica puternică și stranie a sufletului. Cunoștea ura și sila de fiară veșnic nesătulă, fiara cu chip de porc și setea nepotolită, foamea nesfîrșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
crimei, pentru că simțea că o regăsește În el Însuși și că el Însuși este prada acestor dorințe sfîșietoare, nepotolite și obscure. RÎurile de vin, vitele Întregi fripte la proțap și, În bezna pădurii, grămada de trupuri animalice uriașe și urletul barbar din jurul lui, trupurile voinice și ademenitoare ale femeilor blonde prinse În orgia animalică a stomacului mereu nesătul, atotdistrugător, În burta uriașă ce nu cunoaște limită, nici Îndestulare - toate acestea făceau parte din sîngele, din spiritul și viața lui. Toate Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nobilă indignare străbate În relatarea spaniolului - căci sîntem Într-adevăr dotați cu o mulțime de scrieri critice la adresa Începuturilor Americii, care, cu excepția cîtorva arhaisme În formulare, au un limbaj ciudat de familiar, ca și cum ar fi fost scrise ieri: „Un neam barbar și sălbatic, cu apucături sîngeroase, ce duce o viață josnică și primitivă mai potrivită fiarelor sălbatice decît oamenilor - trăiesc În Întuneric și nu cunosc bucuriile artei pe care le cunoaștem noi, ai putea crede că Dumnezeu Însuși a uitat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
E de bine sau e de rău atitudinea asta rutieră de largă folosință autohtonă? Aș zice că nu e potrivit să judecăm în termenii moralei, ci mai degrabă în aceia ai psihologiei, mai afund încă: ai psihanalizei societale, ca să vorbesc barbar. Și pentru că întotdeauna diferența face cu putință cunoașterea, să vedem cum stăm din acest punct de vedere prin landurile Germaniei. La o simplă aruncătură de ochi e de văzut că pe autostrăzi sau pe ulițele burgurilor mai toată lumea e, din
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
lor, ei ar fi fost în orice caz un sprijin al dezvoltării lor naționale, în loc de a-i sta ca o piedică împotrivă. Vom vedea, totuși cum Carpații au fost pe de altă parte adăpostul națiunii noastre în timpul vijelios al năvălirii barbare, cum au ocrotit-o și mântuit-o de pieire, ba au păstrat-o până la un punct ferită de multe amestecuri, și cum în acești munți s-au fiert și închegat marea și minunata unitate a neamului românesc. Pe munți se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
etnice ce se oglindeau în valurile lor. 2. MORAVURILE SCIȚILOR Șl RASA LOR. Lăsând la o parte poveștile asupra originii Sciților, pe care Herodot le culesese din gura lor să venim la descrierea moravurilor acestui popor. Sciții erau un popor barbar, cu moravuri foarte sângeroase: astfel când regele condamna un vinovat la moarte, copii de sex bărbătesc împărtășeau soarta tatălui, iar fetelor nu li se făcea nici un rău (Herodot IV, 69). Un Scit bea totdeauna sângele celui întâi om aruncat jos
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
jertfele omenești făcute unor zei monstruoși. Astăzi s-au schimbat lucrurile în totul, și un popor așezat se trudește spre civilizația ce încolțește pe bogatele-i ogoare. Nicio legătură nu pare a mai uni pe românul de astăzi cu vechiul barbar scit: și cu toate aceste să nu uităm că în sângele poporului român s-a amestecat poate și câte o picătură din acel al nomazilor sciți și că poate in adâncul sufletului său mai răsună uneori sălbaticele acorduri ce încântau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
religiuni; el a speculat asupra instinctului celui mai puternic ce se mișcă în adâncurile ființei omenești, acel al păstrării sale indefinite, căruia îi place să transporte și dincolo de mormânt farmecul nespus al acestei existențe. Știind pe poporul său incult și barbar, el întrebuință și mijloace înșălătoare pentru a-1 face să primească noua învățătură; astfel erau prezicerile viitorului și retragerea sa în suteran. Pentru a îndruma și mai ușor triumful învățăturilor sale, el ia ajutorul puterii lumești și asociază pe rege
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se explică prin pozițiunea mai tare a țării ocupată de ei, cetatea Carpaților, înconjurată de munți aproape din toate părțile. Și pe atunci ca și în timpurile mai noi Transilvania era adăpostul firesc al poporațiunilor alungate din câmpii, de către oardele barbare. Stăpânii adăpostului însă deveniră cu timpul stăpânitorii firești ai câmpiilor învecinate, și acest raport întâi trecător se schimba în curând în unul statornic. Astfel ajunseră Dacii, mai mult poate decât prin cucerire, domni și peste văile carpatine ce se prelungeau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
moravurilor, luate de Boerebiste pentru a întări pe poporul dac. Izbânzile militare ale Dacilor apar ca o urmare a acestor reforme. Moralizarea și întinderea puterii statului dac trebuie să-i dea o vază și o însemnătate deosebită în ochii popoarelor barbare din vecinătate. Totuși această unire a triburilor geto-dace într-un singur stat pare a fi fost prea timpurie, deoarece după moartea lui Boerebiste, aflăm că regatul său se împarte iarăși în patru părți. Una din aceste părți au fost fără
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în instrumentele de război, și dacă au putut să se opună atâta timp și cu atâta energie, aceasta o datoresc marii lor inimi, care împlinea dânsa lipsele lăsate de necultivata lor inteligență. Astfel era acest popor, Geto-Dacii. Plini de energia barbară a rasei lor, oțeliți prin credința în nemurire, uniți într-un corp mare și compact, într-o pozițiune din cele mai tari atât pentru atac cât și pentru apărare, cu mintea lor ageră, predispusă pentru primirea civilizației, pe care însuși
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și o prefăcu în provincie, el căuta să-și întărească stăpânirea asupra acestei țări, pe care o biruise după un șir întreg de cele mai crâncene lupte. Pentru a ajunge la pacificarea noii lor agonisite, trebuiau numaidecât să liniștească triburile barbare, de acelaș neam cu Macedonienii, care după firea lor prădătoare, nelinișteau provincia romană. Ei întreprinseră supunerea popoarelor tracice, « care nu se mulțumeau numai de a năvăli în provinciile cele mai apropiate, Tesalia și Dalmația, ci veneau până lângă marea Adriatică
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
alcătuise. Aceasta a fost și va fi istoria tuturor popoarelor ce nu s-au mulțumit cu granițele firești ale țării și neamului, pe care natura le-au însemnat dezvoltării lor. Macedonia fusese, ca țară mai civilizată, întotdeauna expusă loviturilor popoarelor barbare, care stând la nordul Dunării, adăposteau mai cu ușurință aici prăzile lor. Romanii, pentru a apăra stăpânirea lor în peninsula Balcanului, sunt nevoiți să întâmpine în mai multe rânduri oardele barbare, ce se revărsau de peste Istru ca un potop peste
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fusese, ca țară mai civilizată, întotdeauna expusă loviturilor popoarelor barbare, care stând la nordul Dunării, adăposteau mai cu ușurință aici prăzile lor. Romanii, pentru a apăra stăpânirea lor în peninsula Balcanului, sunt nevoiți să întâmpine în mai multe rânduri oardele barbare, ce se revărsau de peste Istru ca un potop peste frumoasele țări de la sudul Hemului. Astfel îi găsim de mai multe ori în luptă cu Bastarnii și Scordiscii, unul popor german, celalat celt, care-și aveau locuințele la nordul fluviului; nu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a se putea măsura cu stăpânii lumii, avea nevoie mai ales de două lucruri: întâi să pună pe poporul său prin cultură în stare de a lupta cu cultura romană; apoi se unească cât se poate mai multe din popoarele barbare în contra amenințătoarei civilizații romane. Pentru a îndeplini condițiunea dintâi el începe a atrage meșteri și dezertori romani în statul său; pentru a realiza cerința a doua, el se pune în legături cu Sarmații Bastarnii, Roxolanii, până și cu îndepărtații Parți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
le mai lărgească. Apoi fluviul Dunărea era în răsărit ca și Rinul în apus, o apă lată și adâncă, a cărei trecere era ușor de împiedicat, încât era nepolitic a o depăși și a împlânta pajurile romane în sânul lumii barbare. Căutaseră doar Romanii în zăadar de a înrădăcina puterea lor de acea parte a Rinului, și era de temut să nu se întâmple tot astfel și la o cercare de a trece Dunărea. Traian avea deci drept țintă în întâia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
al treilea consulat al lui Traian, în luna lui Septembrie al anului 100, face numai aluzii la proiectele formate de împăratul contra Dacilor, fără a arăta prin nimic că războiul ar fi și început. Pliniu spune: Dacă însă vreun rege barbar, în nebunia lui, ar merge atât de departe încât să-și atragă mânia și răzbunarea ta, într-adevăr ! acela chiar dacă ar fi apărat prin interpunerea unei mări sau prin fluvii colosale sau prin munți prăpăstioși, s-ar vedea atât de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
chiar când năimia ucigași sau trăda credința datorită vorbitorului de pace, ce făcea el alta decât tot împlinirea datoriei ? O datorie poate încă mai sfântă decât acea de a lupta pentru glorie și izbândă, lupta pentru neatârnare. În sufletul său barbar nu știa să facă deosebire între mijloacele permise și cele nepermise; toate îi păreau bune de îndată ce era vorba de mântuirea patriei sale. El avuse prilejul a se convinge că sălbateca vitejie a poporului său nu se putea măsura cu știința
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
apărat de ziduri de gelozia unor ținuturi mai nefericite, pentru a clădi o republică în care nimeni nu era bolnav, sărac sau silit să trăiască de pe urma unei munci pe care o ura. Din nefericire, țara lui era înconjurată de ținuturi barbare conduse de regine și tirani care nu pregetau să comploteze împotriva lui și să încerce să-i cucerească țara, fiind ținuți la depărtare doar de curajul și inventivitatea lui. în consecință, era deseori implicat în lupte, misiuni de salvare, evadări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
c-un mesteacăn. În van i-o cer. Bătrânul se gândește, 10Prea e frumoasă, prea nu e de lume - Mă mir cum cerul nu s-ademenește Să scrie -n stele dulcele ei nume; E rău poetul, care n-o numește, Barbară țara, unde-al ei renume Încă n-a-ajuns - și chipu-i răpitoriu 15Nu-i de privirea celor muritori. În vale stearpă, unde stânci de pază Înconjurau măreață adâncime, Clădi palat din pietre luminoase, Grădini de aur, flori de - ntunecime; 20Iar drumul văii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ce idee pe Vîlcu! A profitat neîngăduit de mult de amabilitatea dumneavoastră. Vine deci pe 14... Se răsuci spre cutia de țigări arătîndu-și talia bine conservată. Purta o rochie bleu, din flanel moale, cu un medalion greu de argint, ostentativ barbar. Trase adânc în piept fumul și spuse pe o voce joasă ușor neliniștită. ― Bănuiesc că s-a întîmplat ceva dezagreabil... ― Îi cunoașteți cumva pe vecinii domnului Vîlcu? ― Destul de vag. De ce mă întrebați? ― Profesorul Panaitescu s-a sinucis, iar Valerica Scurtu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
acestui fenomen se pot vedea în toate domeniile. Pe de o parte, religia creștină a fost adoptată inițial de populația daco- și greco-romană de la orașe, iar mai apoi și de cea de la sate, devenind o caracteristică a sa în raport cu popoarele barbare, necreștine. Pe de altă parte, istoria populației daco- și greco-romane de pe teritoriul țării noastre aparține istoriei creștinismului din primele veacuri; s-a constatat că urmele creștine descoperite istoric (cf. literatura istorică) și arheologic, aparțin populației autohtone stabile, cel puțin pentru
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
III și continuat pe durata a trei secole consecutive. Cele peste 1.500 de morminte cercetate până în 1972, în necropola de la Piatra Frecăței, reflectă atât persistența culturii și civilizației romane în această provincie de graniță a Imperiului și pătrunderea elementelor barbare în Imperiu. În epoca romano-bizantină, Dobrogea a exercitat o puternică influență culturală asupra populațiilor daco-romane, carpice și a triburilor în migrațiune (sarmați, goți etc.). 3.3. Inventarul mormintelor Tipul de mormânt cel mai frecvent folosit de romani a fost cel
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]